ICCJ. Decizia nr. 2990/2008. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2990/2008
Dosar nr. 245/43/2008
Şedinţa publică din 25 septembrie 2008
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 22 din 30 iunie 2008 Curtea de Apel Târgu-Mureş, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, a respins ca nefondată plângerea formulată de petiţionarul T.A. împotriva rezoluţiei din 3 iunie 2008 a procurorului general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Târgu-Mureş prin care s-a menţinut rezoluţia de neîncepere a urmăririi penale din dosarul nr. 52/P/2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Târgu-Mureş
Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa de fond a reţinut următoarele:
Prin rezoluţia dată în dosarul nr. 52/P/2008 din 13 mai 2008 Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Târgu-Mureş, în temeiul art. 10 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 228 alin. (4) C. proc. pen., a dispus neînceperea urmăririi penale sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzută de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP), două infracţiuni, faţă de magistratul judecător A.M.A.
Prin rezoluţia mai sus menţionată s-a reţinut că au fost respectate dispoziţiile legale care reglementau percheziţia domiciliară, prin emiterea autorizaţiei de percheziţie nr. 6 din 31 ianuarie 2006 ora 18,30.
Împotriva rezoluţiei procurorului, petiţionarul a formulat plângere la procurorul ierarhic superior, şi prin rezoluţia dată în dosarul nr. 167/VIII/2008 din 3 iunie 2008 a procurorului general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Târgu-Mureş în temeiul art. 278 raportat la art. 275-277 C. proc. pen. s-a dispus respingerea plângerii formulate de petiţionarul T.A. împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale adoptată în dosarul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Târgu-Mureş în dosarul nr. 52/P/2007.
Împotriva celor două rezoluţii, petiţionarul, a formulat plângere, în termen legal, în temeiul art. 2781 C. proc. pen., adresată Curţii de Apel Târgu-Mureş şi a invederat că doamna judecătoare a pronunţat încheierea din răzbunare şi aceasta a săvârşit infracţiunea prevăzută de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP)
Curtea de Apel Bucureşti, examinând plângerea, a respins ca nefondată, plângerea petiţionarului T.A. împotriva rezoluţiei rezoluţiei din 3 iunie 2008 a procurorului general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Târgu-Mureş prin care s-a menţinut rezoluţia de neîncepere a urmăririi penale din dosarul nr. 52/P/2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Târgu-Mureş cu motivarea că nemulţumirea petiţionarului referitoare la faptul că a fost supus unei percheziţii domiciliare, excede plângerii formulate la data de 26 martie 2008 şi înregistrată sub nr. 52/P/2008 şi nu poate face obiectul cenzurii instanţei în conformitate cu prevederile art. 2781 alin. (7) C. proc. pen.
Împotriva hotărârii Curţii de Apel Bucureşti a declarat recurs petiţionarul T.A. prin care a arătat că hotărârea pronunţată este nelegală şi că instanţa a omis informaţiile esenţiale precizate în privinţa judecării cauzei sale.
Recursul este nefondat urmând a fi respins ca atare pentru următoarele considerente:
Analizând actele şi lucrările dosarului, inclusiv ordonanţele atacate şi hotărârea primei instanţe se constată că în mod justificat s-a respins plângerea formulată de petiţionarul T.A.
Curtea de Apel Târgu-Mureş a constatat în urma analizării probelor că magistratul judecător A.M.A. a pronunţat încheierea nr. 7 din 31 ianuarie 2006 prin care a dispus emiterea autorizaţiei de percheziţie nr. 6 din 31 ianuarie 2006 şi că soluţia pronunţată de către magistratul judecător este legală şi temeinică, în conformitate cu dispoziţiile art. 100 alin. (6) C. proc. pen. Faptul că petiţionarul este nemulţumit, nu constituie o vătămare a intereselor legale, pentru a fi aplicabile dispoziţiile art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP)
Pentru a fi îndeplinite elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor din punct de vedere al laturii obiective elementul material constă în „neîndeplinirea" sau „îndeplinirea unui act în mod defectuos" ce are ca urmare imediată cauzarea unei vătămări a intereselor legale ale persoanei fizice, fapte ce trebuie săvârşite cu intenţie directă sau intenţie indirectă, în prezenta cauză nefiind îndeplinite condiţiile privind latura obiectivă şi nici latura subiectivă a infracţiunii prevăzute de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP)
Legalitatea şi temeinicia soluţiilor adoptate nu constituie motive pentru tragerea la răspundere penală, dacă nu este dovedită existenţa altor împrejurări de fapt care să fi determinat exercitarea cu bună ştiinţă, în mod defectuos, a atribuţiilor de serviciu.
Împrejurarea că petiţionarul este nemulţumit de soluţia adoptată, respectiv de faptul că magistratul judecător a dispus prin încheierea din 31 ianuarie 2006 emiterea autorizaţiei de percheziţie, nu poate conduce în niciun caz la concluzia întrunirii elementelor constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor peroanelor.
Posibilitatea formulării unor plângeri împotriva magistraţilor reprezintă un drept constituţional al petiţionarului, însă aceasta nu echivalează cu exercitarea unui control asupra legalităţii şi temeiniciei soluţiilor date.
Din probele administrate în cauză nu rezultă niciun fel de indiciu că magistratul judecător ar fi comis infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prevăzute de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP)
În temeiul art. 385/15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte urmează să respingă recursul declarat de petiţionarul T.A., ca nefondat.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiţionarul T.A. împotriva sentinţei penale nr. 22 din 30 iunie 2008 a Curţii de Apel Târgu-Mureş, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Obligă recurentul petiţionar la plata sumei de 100 lei, cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică azi 25 septembrie 2008.
← ICCJ. Decizia nr. 2984/2008. Penal | ICCJ. Decizia nr. 2991/2008. Penal. Plângere împotriva... → |
---|