ICCJ. Decizia nr. 3300/2008. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3300/2008
Dosar nr. 2919/2/2008
Şedinţa publică din 17 octombrie 2008
Asupra recursului de faţă,
Examinând actele dosarului constată următoarele:
Prin Sentinţa penală nr. 174 din 3 iulie 2008, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a Il-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, a respins, ca nefondată, plângerea formulată de petentul C.C. împotriva Rezoluţiei nr. 617/II/2/2008 din 22 aprilie 2008 adoptată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, rezoluţie pe care a menţinut-o.
Împotriva acestei sentinţe petentul C.C. a declarat recurs.
Înalta Curte, examinând considerentele hotărârii, actele şi lucrările dosarului reţine că soluţia de neîncepere a urmăririi penale faţă de judecătorul C.M. şi procurorul D.C. sub aspectul infracţiunilor prevăzute de art. 246, art. 2481 şi art. 323 alin. (l) C. pen. şi faţă de C.F. sub aspectul infracţiunii prevăzute de art. 323 alin. (l) C. pen., adoptată prin Rezoluţia nr. l513/P/2007 din 17 martie 2008 şi confirmată prin rezoluţia menţionată, este temeinică şi legală.
Astfel, formularea de către prim-procurorul adjunct D.C. din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a unei cereri de revizuire împotriva Sentinţei civile nr. 10.624 din 29 iunie 1999 a Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti nu constituie infracţiune de abuz în serviciu şi nici infracţiunea de asociere pentru săvârşirea de infracţiuni, ci constituie o exercitare a unor prerogative legale în vederea aplicării corecte a legii.
Temeiul cererii de revizuire i-a constituit condamnarea judecătoarei A.E.L. (care a pronunţat sentinţa nr. 10.624/1999 a Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti), la pedeapsa de 3 ani închisoare, pentru infracţiunea prevăzută de art. 248 C. pen. şi, la 2 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP), prin sentinţa penală nr. 34/2002, condamnare rămasă definitivă prin Decizia nr. 5430 din 27 septembrie 2005 a înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, dar cu privire la care s-a aplicat Legea nr. 543/2002 referitoare la graţierea pedepselor.
Prin aceeaşi decizie, Înalta Curte a menţinut şi condamnarea la o pedeapsă de 2 ani închisoare a inculpatului C.C., dar a dispus aplicarea art. 861 C. pen., referitor la suspendarea sub supraveghere a pedepsei. S-a înlăturat dispoziţia referitoare la anularea sentinţelor civile nr. 10623/1999 şi 10624/1999 ale Judecătoriei Sectorului 1, pronunţate de judecătoarea A.E.L.
Judecătorul C.M., care a dispus prin încheierea din 18 octombrie 2006, în baza art. 244 pct. 1 C. proc. civ., suspendarea acţiunii civile în revendicare imobiliară formulată de reclamanţii C.C. şi C.M. împotriva pârâţilor C.F., C.I. şi D.D., până la soluţionarea cererii de revizuire formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, a procedat, de asemenea, legal, întrucât sentinţa atacată viza dreptul de proprietate al reclamanţilor.
Toate aceste măsuri luate de intimaţii magistraţi judecătoarea C.M. şi procurorul D.C. au avut temeiuri legale şi au urmărit respectarea legii şi a drepturilor legitime ale părţilor.
Referitor la intimata C.F., Înalta Curte constată că soluţia de neîncepere a urmăririi penale este conformă legii, neexistând probe care să confirme săvârşirea infracţiunii reclamate de petent.
Prin urmare, soluţia de respingere, ca neîntemeiată, a plângerii petentului, soluţie pronunţată prin sentinţa atacată, este legală.
În consecinţă, Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul declarat de petent.
Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., se va dispune obligarea recurentului petent la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 100 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiţionarul C.C. împotriva Sentinţei penale nr. 174 din 3 iulie 2008 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Obligă recurentul petiţionar la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 17 octombrie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3296/2008. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 332/2008. Penal. Lipsirea de libertate în mod... → |
|---|
