ICCJ. Decizia nr. 3481/2008. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.3481/2008
Dosar nr. 1726/36/200.
Şedinţa publică din 30 octombrie 200.
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele.
Prin sentinţa penală nr. 106/P de la 9 septembrie 2008 a Curţii de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie, pronunţată în dosarul nr. 1726/36/2008, a fost respinsă, ca nefondată, plângerea formulată de petentul I.J., domiciliat în municipiul Tulcea.
A fost obligat petentul I.J., la 40 lei, reprezentând cheltuieli judiciare statului.
Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut că la data de 13 august 2008, pe rolul Curţii de Apel Constanţa a fost înregistrată plângerea petentului I.J. împotriva rezoluţiei din 26 iunie 2008 pronunţată în dosarul nr. 278/P/2008 precum şi împotriva rezoluţiei nr. 323/II/2/2008 de respingere a plângerii din 28 iulie 2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa.
în motivarea plângerii formulate conform art. 2781 C. proc. pen., petentul a arătat că în realitate temeiul în baza căruia s-a dispus neînceperea urmăririi penale este de fapt art. 10 lit. a) C. proc. pen. şi nu art. 10 lit. b) C. proc. pen.
Verificând actele dosarului s-a constatat că prin plângerea adresată de numita D.M. s-a solicitat efectuarea de cercetări penale de avocatul I.J. sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzută de art. 193 şi art. 205 C. pen., întrucât la data de 15 februarie 2008, pe holul Tribunalului Tulcea a fost ameninţată şi insultată grav în calitate de consilier juridic al SC A.S. SA. Cu prilejul efectuării actelor premergătoare începerii urmăririi penale a rezultat că avocatul I.J. a reprezentat pe reclamantul S.S., într-un dosar civil aflat pe rolul Judecătoriei Tulcea, în care pârâta este SC A.S. SA din judeţul Tulcea, reprezentată iniţial de o avocată, iar ulterior de avocatul M.N. din Baroul Tulcea.
Petenta D.M. nu a reprezentat SC A.S. SA Tulcea în acel dosar civil.
Din declaraţiile avocatului I.J. şi ale numitului S.S. a rezultat că, petenta D.M. nici nu s-a întâlnit cu avocatul I.J. şi nu s-a putut reţine că ar fi proferat ameninţări şi insulte la adresa petentei.
Mai mult, în declaraţia din 20 iunie 2008, petenta şi-a retras plângerea faţă de avocatul I.J., motivând că nu poate să-şi probeze afirmaţiile din plângere.
Pentru aceste considerente, în mod legal şi temeinic, procurorul a dispus neînceperea urmăririi penale în baza art. 10 lit. b) C. proc. pen., întrucât fapta de insultă a fost abrogată prin Legea nr. 278/2006, iar pentru cea de ameninţare petenta şi-a retras plângerea.
Pentru aceste considerente, în baza art. 2781 alin. (8) lit. a) C. proc. pen. a fost respinsă, ca nefondată plângerea petentului.
În baza art. 191 C. proc. pen., petentul a fost obligat la 40 lei, reprezentând cheltuieli judiciare statului.
Împotriva acestei sentinţe a declarat, în termenul legal recurs petiţionarul I.J., criticând-o, arătând în scris că sentinţa pronunţată în primă instanţă este nelegală.
În motivarea recursului, recurentul petiţionar a arătat că prin rezoluţia din 27 iunie 2008 pronunţată în dosarul nr. 278/P/2008 Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa în temeiul dispoziţiilor art. 228 alin. (4) şi (6), art. 10 lit. b) şi h) C. proc. pen. a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de acesta sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prevăzute de art. 193 şi art. 205 C. pen. faţă de reclamaţia numitei D.M. care a arătat că în ziua de 15 februarie 2008 pe holul Tribunalului Tulcea ar fi ameninţat-o şi insultat-o grav.
Pentru adoptarea soluţiei, procurorul de caz a reţinut că fapta de insultă pentru care a fost reclamat nu este prevăzută de legea penală ( art. 205 C. pen., fiind abrogat prin art. I pct. 6A 1 din Legea nr. 278/2006 ), iar, pe de altă parte pentru fapta prevăzută de art. 193 C. pen. a intervenit retragerea plângerii, astfel că temeiurile de drept în baza cărora s-a adoptat soluţia de neîncepere a urmăririi penale au fost cele prevăzute de art. 10 lit. b) şi h) C. proc. pen.
Recurentul petiţionar a mai menţionat că împotriva acestei rezoluţii a formulat plângere care prin rezoluţia nr. 323/II/2/2008 adoptată de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa a respins-o cu motivarea că temeiul legal reţinut de procurorul de caz este corect, respectiv art. 10 lit. b) C. proc. pen. în loc de art. 10 lit. a) cum a solicitat, deoarece fapta de insultă pentru care a fost reclamat nu mai este prevăzută de legea penală, art. 205 fiind abrogat prin art. I pct. 6A 1 din Legea nr. 278/2006.
Împotriva celor două rezoluţii a formulat plângere la Curtea de Apel Constanţa, criticându-le pentru nelegalitate, deoarece în mod greşit s-a reţinut că temeiul de drept în baza căruia s-a dispus neînceperea urmăririi penale este art. 10 lit. b) în loc de art. 10 lit. a) C. proc. pen., având în vedere tocmai situaţia de fapt reţinută prin rezoluţia de neîncepere a urmăririi penale potrivit căreia în ziua de 15 februarie 2008 nu s-a întâlnit cu petiţionara D.M. pe holul Tribunalului Tulcea, astfel că nu se poate reţine că ar fi proferat insulte şi ameninţări la adresa reclamantei.
Faţă de situaţia de fapt reţinută prin rezoluţie potrivit căreia în ziua cu pricina nu s-a întâlnit cu reclamanta pe care de altfel nici nu o cunoaşte, astfel că nu se poate reţine că ar fi insultat-o şi ameninţat-o, temeiul de drept care îşi găseşte aplicarea în speţă este art. 10 lit. a) şi nu art. 10 lit. b) C. proc. pen., aşa cum greşit au reţinut procurorii, deoarece el nu a comis fapta prevăzută de art. 205 C. pen. şi nici pe cea prevăzută de art. 193 C. pen., pentru care şie-a retras plângerea.
Prin sentinţa penală nr. 106 de la 9 septembrie 2008 a Curţii de Apel Constanţa i-a fost respinsă plângerea împotriva rezoluţiilor procurorului, sentinţa fiind nelegală, deoarece din situaţia de fapt reţinută prin rezoluţia de neîncepere a urmăririi penale rezultat indubitabil că la 15 februarie 2008 nu s-a întâlnit cu reclamanta pe care de altfel nici nu o cunoaşte şi astfel că nu a comis faptele reclamate.
Greşit instanţa a respins plângerea, deoarece rezoluţiile procurorului sunt nelegale, temeiul de drept al neînceperii urmăririi penale reţinut de parchet, respectiv art. 10 lit. b) C. proc. pen. este nelegal, întrucât fapta de insultă este prevăzută de legea penală conform deciziei nr. 62/2007 a Curţii Constituţionale prin care s-a admis excepţia de neconstituţionalitate, reţinându-se că dispoziţiile art. I pct. 5-6 din Legea nr. 278/2006 (invocate de procurori), partea referitoare la abrogarea art. 205, art. 206 şi art. 207 C. pen. sunt neconstituţionale.
Deciziile Curţii Constituţionale sunt general obligatorii astfel că la 15 februarie 2008 când s-au reclamat faptele, infracţiunea de insultă era prevăzută de legea penală potrivit deciziei Curţii Constituţionale nr. 62/2007.
Recurentul petiţionar consideră că greşit s-a reţinut că la 15 februarie 2008 fapta de insultă nu ar mai fi fost prevăzută de legea penală [art. 10 lit. b) C. proc. pen.], deoarece potrivit deciziei nr. 62/2007 a Curţii Constituţionale a fost admisă excepţia de neconstituţionalitate, reţinându-se că dispoziţiile art. I pct. 5-6 din Legea nr. 278/2006, partea referitoare la abrogarea art. 205, art. 206 şi art. 207 C. pen. sunt neconstituţionale, astfel că art. 205 era prevăzut ca infracţiune, iar temeiul de drept arătat de procurori şi confirmat de prima instanţă, respectiv art. 10 lit. b) este nelegal, fapta fiind prevăzută de legea penală potrivit deciziei Curţii Constituţionale.
Potrivit dispoziţiilor art. 38515 pct. 2 lit. d) C. proc. pen., recurentul petiţionar a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii nr. 106/2008 a Curţii de Apel Constanţa, dispunerea rejudecării cauzei şi pe fond admiterea plângerii, desfiinţarea în parte a rezoluţiilor atacate şi schimbarea temeiului de drept al neînceperii urmăririi penale din art. 10 lit. b) în art. 10 lit. a) C. proc. pen., menţinând totodată şi celelalte temeiuri invocate în rezoluţia de neîncepere a urmăririi penale.
La dosarul cauzei a fost depusă la filele 4-6 dosarul Înaltei Curţi şi fotocopia rezoluţiei de la 28 iulie 2008 dată de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, în lucrarea cu nr. 323/II/2/2008 prin care a fost respinsă, ca neîntemeiată a plângerii formulată de petent împotriva rezoluţiei nr. 278/P/2008 din data de 27 iunie 2008.
La termenul de astăzi, au lipsit recurentul petiţionar I.J. şi intimata D.M., procedura de citare fiind legal îndeplinită.
Înalta Curte, constatând că nu mai sunt alte chestiuni prealabile, în temeiul art. 385 13 C. proc. pen., a acordat cuvântul părţilor, în dezbateri.
Reprezentantul Ministerului Public a pus concluzii de respingere, ca nefondat, a recursului declarat de petiţionar, arătând că soluţiile dispuse în cauză sunt legale şi temeinice.
Examinând recursul declarat de petiţionarul I.J. împotriva sentinţei pronunţată în primă instanţă, conform art. 2781 alin. (10) cu referire la art. 3851 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., atât în raport cu motivele invocate, cât şi din oficiu, în condiţiile impuse de art. 3856 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte constată recursul petiţionarului ca fiind nefondat pentru considerentele ce se vor arăta.
Din analiza cauzei rezultă că în mod corect prima instanţă a respins, ca nefondată, plângerea formulată de petiţionarul I.J.
Înalta Curte consideră că au fost evaluate corect actele premergătoare efectuate în cauză, ce au condus la soluţia de neîncepere a urmăririi penale faţă de intimatul I.J. sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prevăzute de art. 193 şi art. 205 C. pen.
Prin rezoluţia dată de procuror la 27 iunie 2008 în dosarul nr. 278/P/2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, în temeiul dispoziţiilor art. 228 alin. (4) şi (6), art. 10 lit. b) şi h) C. proc. pen., s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de I.J. sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prevăzute de art. 193 şi art. 205 C. pen.
În considerentele rezoluţiei, procurorul a constatat că prin plângerea adresată, numita D.M. a solicitat efectuarea de cercetări faţă de avocatul I.J. sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prevăzute de art. 193 şi art. 205 C. pen., arătând că în data de 15 februarie 2008 pe holul Tribunalului Tulcea a fost ameninţată şi insultată grav în calitate de consilier juridic al SC A.S. SA.
Ulterior, cu prilejul efectuării actelor premergătoare începerii urmăririi penale a rezultat că avocatul I.J. a reprezentat pe reclamantul S.S. într-un dosar civil aflat pe rolul Judecătoriei Tulcea, în care pârâtă este SC A.S. SA, judeţul Tulcea, reprezentată iniţial de o avocată, iar ulterior de avocatul M.N. din Baroul Tulcea.
Petenta D.M. nu a reprezentat SC A.S. SA Tulcea în acel dosar civil. Prin declaraţia din 20 iunie 2008 petenta D.M. a arătat că îşi retrage plângerea penală faţă de avocatul I.J., întrucât nu poate să dovedească cele afirmate, deoarece nicio persoană nu a asistat la faptele reclamate de dânsa.
Pe de altă parte, a rezultat, atât din declaraţiile avocatului I.J., cât şi ale numitului S.S. că petenta D.M. practic nu s-a întâlnit cu avocatul I.J. şi nu se poate reţine că avocatul ar fi proferat insulte şi ameninţări la adresa acesteia.
Situaţia de fapt mai sus menţionată este susţinută de actele premergătoare efectuate, respectiv cererea petentei D.M. prin care renunţă la această cauză (filele 16-17 dosarul parchetului); declaraţia petentei D.M. dată în faţa procurorului la data de 20 iunie 2008 (fila 19 dosarul parchetului);declaraţia numitului S.S. dată în faţa procurorului, la data de 20 iunie 2008 (fila 20 dosarul parchetului); declaraţia intimatului I.J. dată în faţa procurorului la data de 20 iunie 2008 (fila 21 dosarul parchetului).
Procurorul a constatat că activitatea avocatului I.J. de reprezentare a numitului S.S. într-un dosar civil în contradictoriu cu SC A.S. SA TULCEA a fost desfăşurată în limitele exercitării calităţii de avocat şi nu se circumscrie conţinuturilor constitutive ale infracţiunilor prevăzute de art. 193 şi art. 205 C. pen., iar, pe de altă parte, petenta D.M. şi-a retras plângerea penală sub aspectul săvârşirii acestor infracţiuni.
Soluţia mai sus menţionată a fost menţinută prin rezoluţia din 28 iulie 2008 dată de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa în lucrarea cu nr. 323/II/2/2008, prin respingerea, ca neîntemeiată, a plângerii formulată de petent împotriva rezoluţiei nr. 278/P/2008 din data de 27 iunie 2008.
Înalta Curte nu poate examina critica formulată de recurentul petiţionar I.J., în recurs, referitoare la schimbarea temeiului de drept al soluţiei de neîncepere a urmăririi penale prevăzut de art. 10 lit. b) în art. 10 lit. a) C. proc. pen. faţă de prevalenţa cazului de împiedicare a punerii în mişcare a acţiunii penale prevăzut la art. 10 lit. h) C. proc. pen., incident în cauză, concretizat în manifestarea de voinţă a persoanei vătămate D.M., de a-şi retrage plângerea pentru ambele fapte pentru care a şi formulat plângere prealabilă, acesta fiind un impediment ce rezultă din lipsa de obiect a acţiunii penale.
În declaraţia dată în faţa procurorului la data de 20 iunie 2008 (fila 19 dosarul nr. 278/P/2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa), persoana vătămată, petenta D.M. a menţionat că „în legătură cu plângerea formulată faţă de avocatul I.J. sub aspectul infracţiunilor de ameninţare şi insultă, arăt că înţeleg să-mi retrag această plângere faţă de domnul avocat I.J. şi nu mai doresc continuarea procesului penal sub aspectul săvârşirii celor două fapte. Fac această retragere întrucât în momentul de faţă mi-am dat seama că nu pot să dovedesc cele afirmate, deoarece eram într-un loc public, pe holul Judecătoriei Tulcea şi nu ştiu nicio persoană care să fi asistat la aceste fapte. în prezent nu mai sunt consilier juridic al SC A.S. şi nu mai reprezint această societate. Eu când s-a întâmplat acest incident am mers la instanţă să-i înmânez avocatului M.N. nişte înscrisuri, dar eu nu reprezentam societatea în procesul civil. în acest context este posibil ca avocatul I.J. să nu cunoască numele meu. Susţin şi semnez după ce am citit personal declaraţia şi corespunde întru-totul ce cele declarate de mine."
Aşadar, retragerea plângerii prealabile de către persoana vătămată, petenta D.M. pentru cele două infracţiuni de ameninţare şi insultă prevăzute de art. 193 şi art. 205 C. pen., care au făcut obiectul plângerii prealabile formulate împotriva intimatului I.J., exprimă manifestarea unilaterală de voinţă a acesteia de a nu continua procesul penal, constituind un caz care înlătură, atât răspunderea penală, fiind reglementat de dispoziţiile art. 131 alin. (2) C. pen., dar şi de împiedicare a punerii în mişcare a acţiunii penale sau exercitare a acţiunii penale prevăzut la art. 10 lit. h) C. proc. pen., reprezentând, atât o condiţie de pedepsibilitate, cât şi de procedibilitate.
Odată constatată incidenţa acestui caz, acţiunea penală este lipsită de obiectul său şi anume tragerea la răspundere penală a persoanelor care au săvârşit infracţiuni, ce s-ar fi putut exercita în tot cursul procesului penal, dacă nu ar fi intervenit cazul menţionat, ale cărui efecte sunt imediate, respectiv stingerea acţiunii penale chiar înaintea punerii ei în mişcare, aşa cum este şi în cauza de faţă.
În raport cu cele menţionate, sentinţa pronunţată în primă instanţă este legală şi temeinică, în considerentele acesteia, fiind evidenţiată împrejurarea retragerii plângerii prealabile de către petentă.
Faţă de aceste considerente, Înalta Curte, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul petiţionar I.J. împotriva sentinţei penale nr. 106/P din 9 septembrie 2008 a Curţii de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie.
În conformitate cu art. 192 alin. (2) C. proc. pen. se va obliga recurentul petiţionar la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul petiţionar I.J. împotriva sentinţei penale nr. 106/P din 9 septembrie 2008 a Curţii de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie.
Obligă recurentul petiţionar la plata sumei de 300 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi 30 octombrie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3475/2008. Penal | ICCJ. Decizia nr. 3482/2008. Penal → |
|---|
