ICCJ. Decizia nr. 3768/2008. Penal. Cerere de transfer de procedură în materie penală (Legea 302/2004). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALA
Decizia nr. 3768/2008
Dosar nr. 9396/1/2008
Şedinţa publică din 18 noiembrie 2008
Asupra recursului penal de faţă;
Prin încheierea de şedinţă din 31 octombrie 2008 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, în dosarul nr. 8033/2/2007, temeiul art. 90 alin. (9) din Legea nr. 302/2004 s-a menţinut starea de arest a persoanei solicitate B.M. (fostă l.), arestată în baza mandatului european de arestare emis pe data de 3 iulie 2007 de Tribunalul districtual cu jurisdicţie în Torres Novas, în dosarul nr. 1515/05, OTBTNV, pe o durată de 30 de zile, respectiv de la 2.11 la 1.12 2008 inclusiv.
S-a reţinut că prin încheierea de şedinţă din data 3 octombrie 2008, s-a reţinut că împotriva cetăţeanului român B.M., a fost emis, la data de 3 iulie 2007, de Tribunalul Districtual cu Jurisdicţie în Torres Novas, în dosarul nr. 1.515/05, 0TBTNV, un mandat european de arestare pentru executarea restului de pedeapsă de 12 luni şi 17 zile închisoare, aplicată prin Sentinţa din data de 9 mai 2006 a Tribunalul Districtual cu Jurisdicţie în Torres Novas, definitivă la data de 11 ianuarie 2007;
Sesizarea privind punerea în executare a mandatului european de arestare a fost apreciată ca fiind întemeiată, motiv pentru care, prin aceeaşi încheiere de şedinţă s-a dispus punerea în executare a mandatului şi arestarea condamnatei pentru o durată de 30 de zile, respectiv 3 octombrie 2008 -1 noiembrie 2008, inclusiv.
Potrivit art. 90 alin. (9) şi (10) din Legea nr. 302/2004, în cursul procedurii, instanţa, ascultând şi concluziile procurorului, dispune, la fiecare 30 de zile, prin încheiere, asupra menţinerii măsurii arestării sau punerii în libertate a persoanei solicitate, în acest din urmă caz luând toate măsurile necesare pentru a evita fuga persoanei solicitate, inclusiv a măsurilor preventive prevăzute de lege. în scopul luării unei decizii potrivit acestui text de lege, instanţa ţine seama de toate împrejurările cauzei şi de necesitatea asigurării executării mandatului european de arestare.
În speţă, Curtea de apel a constatat că există pericolul ca persoana solicitată să se sustragă executării mandatului.
Astfel, sesizarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti s-a dispus, la data de 16 noiembrie 2007, iar condamnata a putut fi reţinută abia la data de 3 octombrie 2008, după 11 luni de căutare, deşi aceasta a avut cunoştinţă de împrejurarea că pe numele său a fost emis un mandat european de arestare, aşa cum rezultă din cererile adresate Ministerului Public şi depuse la dosar la datele de 8 august 2008 şi 12 septembrie 2008.
În aceste condiţii, Curtea de apel a apreciat, raportat şi la dispoziţiile art. 90 alin. (9) şi (10) din Legea 302/2004, că se impune menţinerea măsurii arestării, pentru perioada prevăzută de lege.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs persoana solicitată, care a cerut cercetarea sa în stare de libertate, ţinând seama de circumstanţele sale personale (fără antecedente penale. mamă a cinci copii).
Examinând încheierea recurată prin prisma criticilor formulate şi din oficiu conform art. 3856 alin. (3) C. proc. pen., Curtea constată că recursul este nefondat.
Din actele şi lucrările dosarului rezultă că recurenta este privată de libertate începând cu data de 3 octombrie 2008, în procedura de executare a unui mandat european de arestare emis de Tribunalul Districtual cu Jurisdicţie în Torres Novas, în vederea executării unui rest de pedeapsă de 12 luni şi 17 zile închisoare.
În condiţiile în care nu s-a putut încă dispune şi asupra predării persoanei solicitate.ca urmare a lipsei garanţiilor statului solicitant referitoare la rejudecarea persoanei solicitate, prima instanţă a dispus menţinerea stării de arest a acesteia, conform art. 90 alin. (9) din Legea nr. 302/2004.
Menţinând starea de arest a persoanei solicitate, instanţa de fond a avut în vedere, conform art. 90 alin. (10) din aceeaşi lege, necesitatea asigurării executării mandatului european de arestare, ţinând seama de împrejurările cauzei, în condiţiile în care, până la punerea în executare a mandatului .recurenta a reuşit să se sustragă acestuia, deşi avea cunoştinţă de existenţa lui (s-a reuşit prinderea persoanei solicitate la aproape un an de la sesizarea parchetului).
Cu alte cuvinte, există pericolul ca, o dată pusă în libertate, recurenta să zădărnicească predarea sa autorităţii solicitante şi, prin aceasta, însăşi raţiunea de a fi a mandatului european de arestare emis împotriva sa.
În consecinţă în mod legal şi temeinic prima instanţă a menţinut starea de arest a persoanei solicitate, astfel încât recursul acesteia este nefondat şi urmează a fi respins, cu obligarea sa la plata cheltuielilor judiciare către stat conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de persoana solicitată B.M. (l.) împotriva încheierii din 31 octombrie 2008 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, în dosarul nr. 8033/2/2007.
Obligă recurenta la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul pentru apărătorul din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 18 noiembrie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 29/2008. Penal | ICCJ. Decizia nr. 2597/2008. Penal. Tâlhărie (art.211 C.p.).... → |
|---|
