ICCJ. Decizia nr. 4096/2008. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.4096/2008
Dosar nr. 343/121/200.
Şedinţa publică din 10 decembrie 2008
Asupra recursului de faţă.
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele.
Prin sentinţa penală nr. 294 din 7 iulie 2008 a Tribunalului Galaţi s-a hotărât cu privire la inculpatul P.N.:
- condamnarea la o pedeapsă de 8 ani închisoare şi la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) şi b) C. pen. pe o perioadă de 4 ani, pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la omor calificat prev. de art. 20 C. pen., în referire la art. 174 alin. (1) – art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP)
În baza art. 71 C. pen. s-a aplicat inculpatului P.N. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP) s-a dedus din pedeapsa de 8 ani închisoare aplicată inculpatului P.N. durata reţinerii şi arestării preventive a inculpatului menţionat, începând cu data de 02 ianuarie 2008, ora 1245 şi până la zi.
În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen. s-a menţinut măsura arestării preventive a inculpatului P.N.
Au fost respinse ca nefondate cererile de acordare a despăgubirilor civile formulată de partea vătămată/parte civilă T.V.
În baza art. 14, art. 346 C. proc. pen., art. 998 C. civ. a fost obligat inculpatul P.N. să plătească către partea civilă Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sfântul Apostol Andrei" Galaţi suma de 1768,83 lei cu titlu de despăgubiri civile.
În baza art. 189 C. proc. pen., s-a dispus ca onorariile apărătorilor din oficiu ai inculpatului P.N., pentru faza de urmărire penală şi pentru faza de judecată, în sumă totală de 200 lei, să fie virate către Baroul Galaţi din fondurile Ministerului Justiţiei.
În baza art. 191 alin. (1) şi (2) C. proc. pen. a obligat pe fiecare dintre inculpaţi, să plătească către stat următoarele sume de bani cu titlu de cheltuieli judiciare:
- 1100 lei de către inculpatul P.N.:
- 500 lei de către inculpatul N.M.. Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond, Tribunalul Galaţi, a avut în vedere că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Galaţi nr. 1/P/2008 din 25 ianuarie 2008 , au fost trimişi în judecată inculpaţii:
- P.N. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 20 C. pen. în referire la art. 174 alin. (1) C. pen. raportat la art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP); N.M. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 180 alin. (1) C. pen. Analizând şi coroborând probele administrate în cauză, instanţa de fond a constatat următoarele:
Inculpaţii P.N. şi N.M. sunt fraţi şi locuiau fără forme legale în municipiul Tecuci. În acelaşi cămin, locuia şi partea vătămată T.V.
La data de 31 decembrie 2007, inculpatul P.N. şi inculpatul N.M. s-au aflat la domiciliul lor împreună cu martorul S.M., un prieten de la Casa de Copii din oraş Mărăşeşti, judeţul Vrancea. Pe parcursul serii, cei trei au consumat băuturi alcoolice. În jurul orelor 22.00, inculpatul N.M. şi martorul S.M. se aflau în faţa căminului, loc în care s-au întâlnit cu martorul N.A.C. Între inculpat şi martorul N.A.C. s-au iscat o serie de discuţii, primul susţinând că motivul a fost prietenia sa cu o fată iar cel de-al doilea că inculpatul ar fi încercat să-i ia telefonul din mână. Cert este că, pe fondul acestor discuţii, inculpatul N.M. a aplicat martorului N.A.C. două palme peste ceafă, fără ca martorul S.M. să fi intervenit în acest conflict.
Martorul N.A.C. a mers la locuinţa martorului S.B., căminul I., locuinţă în care se aflau partea vătămată T.V. şi martorii A.M., A.S., R.F., S.B., toţi sărbătorind revelionul. Aici martorul N.A.C. a făcut cunoscut conflictul inculpatului N.M. În apărarea sa, partea vătămată T.V. şi martorii A.S. şi R.F. au ieşit afară şi au încercat să discute cu inculpatul N.M. Inculpatul şi cei doi martori s-au lovit reciproc, conflictul aplanându-se prin plecarea inculpatului şi a martorului S.M. de la domiciliu.
La domiciliu, inculpatul N.M. a povestit cele întâmplate fratelui său, inculpatului P.N. În atare condiţii, inculpatul P.N. a luat din casă două cuţite de bucătărie( unui fiind desfăcut cu mâner) iar inculpatul N.M. a luat o bâtă şi, împreună cu martorul S.M. au ieşit în faţa căminului. Văzând că în faţa căminului I. se aflau partea vătămată şi martorii care sărbătoreau revelionul la martorul S.B., mai mulţi numeric decât ei, inculpatul S.M. s-au retras. Din casa scării, inculpatul P.N. a aruncat înspre cei de afară cuţitul care era desfăcut la mâner. Aparent conflictul s-a aplanat însă, în jurul orelor 24,00, partea vătămată T.V. a plecat de la locuinţa martorului S.B. spre locuinţa sa din căminul U., în ideea de a lămuri problema cu inculpaţii.
Ajunsă la etajul II, partea vătămată a realizat că nu se mai aude gălăgie pe scară şi a intrat în locuinţa sa. Între timp, sesizând lipsa părţii vătămate şi gândindu-se că s-ar putea întâmpla ceva între acesta şi inculpaţi a plecat spre căminul U. Ajuns la scările dintre etajele III şi IV, martorul A.M. i-a întâlnit pe inculpaţii P.N. şi N.M., fiecare dintre ei având câte o bâtă în mână. Inculpatul P.N. se afla la capătul primului rând de scări şi era foarte agitat, iar inculpatul N.M. se afla la vreo 2-3 metri de fratele său, pe trepte. Martorul a solicitat inculpatului să se liniştească dar acesta l-a înjurat şi ameninţat de genul „pleacă M. că te tai" şi a mimat că aruncă cu bâta după martor. În acel moment, din spatele martorului A.M. a venit partea vătămată T.V. Martorul A.M. a încercat să o oprească pe partea vătămată însă aceasta s-a smucit şi s-a dus către inculpatul P.N. Inculpatul a lovit-o pe partea vătămată cu bâta în cap, prin aruncare, bâta căzând la picioarele martorului A.M. Inculpatul P.N. şi partea vătămată s-au lovit reciproc iar, în acest timp, inculpatul N.M. s-a apropiat de ei şi a lovit-o pe partea vătămată o dată sau de două ori cu bâta peste corp, după care s-a retras spre locuinţa sa.
Inculpatul P.N. şi partea vătămată au rămas în continuare unul lângă altul, îmbrâncindu-se şi lovindu-se. În aceste împrejurări, inculpatul P.N. a scos cuţitul de bucătărie pe care îl avea asupra sa şi a lovit-o pe partea vătămată cu acel cuţit în zona abdomenului. Partea vătămată s-a dezechilibrat, căzând pe scări, moment în care inculpatul i-a mai aplicat o lovitură cu cuţitul în gamba dreaptă. În continuare, inculpatul a fugit în garsoniera sa, unde Ie-a zis inculpatului N.M. şi martorul S.M. că a tăiat cu cuţitul pe cineva şi că trebuie să plece cu toţii din zonă. Iniţial, inculpaţii şi martorul S.M. au încercat să rămână la martora T.E. însă pentru că aceasta nu Ie-a permis, au sărit de la etajul I al căminului şi, pe jos, au mers în comuna Cosmeşti, la mama inculpatului, unde au fost depistaţi a doua zi. Pe drum, inculpatul P.N. a aruncat cuţitul de care s-a folosit la comiterea faptei, acesta nemaiputând fi recuperat.
Partea vătămată a fost transportată la Spitalul Judeţean Galaţi unde s-a intervenit operator.
Din raportul de constatare medico-legală întocmit cu prilejul examinării părţii vătămate T.V. au rezultat următoarele:
- partea vătămată a prezentat leziuni traumatice care au putut fi produse prin acţiunea unui corp înţepător - tăietor şi prin lovire cu sau de corp dur;
- leziunile traumatice pot data din 31 decembrie 2007;
- necesită 25-30 zile de îngrijiri medicale dacă nu survin complicaţii;
- interesând peretele abdominal, peritoneul parietal, epiplonul colecistul şi vasele sanguine, leziunea abdominală i-a pus în primejdie viaţa prin hemoragie masivă şi desterilizarea cavităţii peritoneale, salvarea părţii vătămate datorându-se tratamentului medico-chirurgical de Înaltă calificare, efectuat în timp util.
S-a apreciat că faptele şi vinovăţiile inculpaţilor au fost dovedite cu următoarele mijloace de probă:
- proces-verbal de cercetare la fata locului din 01 ianuarie 2008 în care s-au consemnat detalii ale locului faptei (fila 4,5 dosar urmărire penală);
- planşă fotografică privind aspectele fixate şi urmele ridicate cu ocazia cercetării la faţa locului (filele 7-13 dosar urmărire penală).
- Declaraţiile părţii vătămate T.V. care a arătat că P.N. avea o bâtă în cauză şi a fost lovită de ambii inculpaţi, însă nu poate preciza care dintre ei a lovit-o cu cuţitul (filele 14-17, 20-25 dosar urmărire penală).
- Raport de constatare medico-legală nr. 2/E din 02 ianuarie 2008 în care s-au descris leziunile suferite de partea vătămată (filele 26-28 dosar urmărire penală)
- Declaraţiile martorului N.A.C. care s-a arătat că a văzut-o pe partea vătămată ţinându-se cu o mână de abdomen, iar inculpatul P.N. că avea un cuţit în mână (filele 30-37 dosar urmărire penală, fila 90 dosar instanţă);
- Declaraţiile martorului A.M. care se arată că i-a văzut pe cei doi inculpaţi pe scările dintre etajul 3 şi etajul 4, amândoi având câte o bâtă în mână; inculpatul P.N. a lovit-o cu o bâtă pe partea vătămată T.V., în cap, aruncând cu o bâtă către această parte. Partea vătămată şi inculpatul P.N. s-au lovit reciproc. A venit şi inculpatul N.M. care a lovit-o pe partea vătămată cu bâtă peste spate, o dată sau de două ori. Ulterior l-a văzut pe T.V. că stătea în genunchi, se ţinea cu o mână de cap şi se văita. La parter, T.V. a căzut ţipând de durere, iar S.B. i-a ridicat bluza şi a văzut că acesta era înjunghiat în zona buricului ( filele 38-49 dosar urmărire penală, fila 54 dosar instanţă);
Declaraţiile martorului A.S. care a arătat că la un moment dat l-a văzut pe inculpatul P.N. cu două cuţite în mână, iar ulterior martorul a aflat că partea vătămată a fost bătută de inculpaţi, unul dintre ei procedând la înjunghierea acestei părţi (fila 50 dosar urmărire penală; fila 55 dosar instanţă);
Declaraţiile martorului R.F. care a arătat că i-a văzut pe inculpaţi, respectiv pe N.M. cu o bâtă în mână, iar pe P.N. cu un cuţit. T.V. a fost lovit cu bâta în cap de inculpatul N.M. Ulterior martorul I-a văzut pe T.V. cu sânge la cap şi la burtă, fiind tăiat în zona abdomenului (filele 51-62 dosar urmărire penală);
Declaraţia martorei T.E. care a arătat că în seara când s-a produs incidentul, I-a văzut pe inculpatul P.N., în jurul orei 2400, având într-o mână un cuţit, iar în cealaltă o bâtă, fugind pe scări (filele 63, 64 dosar urmărire penală);
Declaraţia martorei J.J.L. care a arătat că a văzut-o pe partea vătămată având mult sânge în zona burţii, iar de la o femeie numită L. a aflat că T.V. a fost tăiat de P.N. (filele 65-67 dosar urmărire penală);
Declaraţiile martorului S.B. care a arătat că a văzut-o pe partea vătămată cu faţa în sus, curgându-i sânge de la frunte şi cu o tăietură verticală la burtă (martorul a aflat de la A.M. că partea vătămată a fost tăiată cu cuţitul de către un băiat N., poreclit „A.", iar N.M. a aruncat în partea vătămată cu o bucată de coadă de mătură din lemn, lovindu-l pe T.V. (filele 68-71 dosar urmărire penală);
Declaraţiile martorei D.A. care a arătat că în noaptea incidentului i-a văzut alergând pe scara pe N.M., P.N. şi un băiat numit M. ( filele 72-78 dosar urmărire penală);
Declaraţiile martorei L.T. care a arătat că I-a văzut pe T.V. întins jos, în faţa treptelor de la cămin, sângerând în zona capului şi a abdomenului (filele 79-81 dosar urmărire penală; fila 91 dosar instanţă).
Declaraţia martorului V.C. care a arătat că l-a văzut pe T.V. căzut în scara blocului, curgându-i mult sânge din zona stomacului (filele 82, 83 dosar urmărire penală);
Declaraţiile martorului S.M. care a arătat că inculpaţii au intrat în conflict cu un alt grup de persoane, inculpatul N.M. având o bâtă în mână. După un timp, inculpatul P.N. i-a spus că a tăiat pe unul dintre băieţii din grupul cu care a avut conflictul în casa scării (filele 86-89 dosar urmărire penală, fila 89 dosar instanţă);
Inculpaţii P.N. şi N.M., prin declaraţiile lor, au recunoscut practic comiterea faptelor reţinute în sarcina lor, însă au invocat un conflict existent între ei şi grupul părţii vătămate, precum şi faptul că aceştia la momentul incidentului erau în număr mai mare.
Cu toate acestea, instanţa nu a putut reţine în favoarea inculpaţilor circumstanţa atenuantă prev. de art. 73 lit. b) C. pen., întrucât nu s-a probat în mod cert existenţa unei stări provocatorii produsă partea vătămată.
În drept.
Fapta inculpatului P.N. care, în noaptea de 31 decembrie 2007 din 01 ianuarie 2008 în loc public, pe casa scării Căminului U. pe fondul unui conflict spontan, a aplicat părţii vătămate T.V. lovituri cu un cuţit în zona abdomenului şi a gambei drepte, cauzându-i leziuni abdominale ce au pus în primejdie viaţa părţii vătămate, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de tentativă la omor calificat, prev. de art. 20 C. pen. în referire la art. 174 alin. (1) – art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen.
Inculpatul P.N. se afla în stare de recidivă postexecutorie faţă de pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală 1596/2004 a Judecătoriei Focşani, astfel încât instanţa a făcut aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP)
La dozarea şi individualizarea sancţiunilor penale aplicate inculpatului au fost avute în vedere criteriile generale prev. de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), referitoare la dispoziţiile părţii generale a Codului penal, la limitele de pedeapsă stabilite de lege, la gradul de pericol social al faptelor comise, la împrejurările care agravează răspunderea penală (starea de recidivă), precum şi la persoana inculpatului.
Faţă de cele descrise, instanţa a apreciat că aplicarea unor pedepse inculpaţilor, va asigura atingerea scopului educativ - preventiv al sancţiunilor:
Împotriva sentinţei penale nr. 294 din 7 iulie 2008 a Tribunalului Galaţi, în termen legal, a formulat apel inculpatul P.N. criticând soluţia instanţei de fond nemernicia pedepsei aplicate, solicitând reindividualizarea acesteia, şi aplicarea unei pedepse mai uşoare. Analizând apelul formulat din prisma motivelor invocate, dar şi din oficiu, Curtea a apreciat că este nefondat. Instanţa de fond a analizat în mod judicios probele administrate şi a dat faptei încadrarea juridică corespunzătoare. Fapta în conţinutul ei concret şi faţă de limitele de pedeapsă stabilite de lege, este deosebit de periculoasă pentru societate, fiind îndreptată împotriva valorii supreme ocrotite de lege, viaţa omului, integritatea sa fizică. Pedeapsa aplicată se situează în apropierea limitei minime speciale prevăzută de legiuitor pentru infracţiunea săvârşită şi a reflectat faptul că la data săvârşirii faptei inculpatul se afla în stare de recidiva post executorie, prev. de art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP) Inculpatul nu se află la primul contact cu legea penală, în antecedente fiind condamnat la două pedepse cu închisoare, în cuantum de câte 3 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunilor de furt calificat, prin sentinţele penale nr. 1280 din 31 iunie 2000 şi 596 din 26 mai 2004 ale Judecătoriei Focşani.
Verificând din oficiu sentinţa penală atacată, Curtea a constatat ca nu subzistă motive care să conducă la modificarea acesteia. Aşa fiind şi văzând şi prevederile art. 379 pct. l lit. b) C. proc. pen., Cutea a respins ca nefondat apelul formulat de inculpatul P.N. împotriva sentinţei penale nr. 294 din 7 iulie 2008 a Tribunalului Galaţi, în baza prev. art. 350 C. proc. pen. s-a menţinut starea de arest preventiv a inculpatului, iar în baza prev. art. 383 alin. (2) C. proc. pen. raportat la art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP) s-a dedus din pedeapsa aplicată, durata reţinerii şi arestării preventive începând cu 2 ianuarie 2008 la zi. Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., inculpatul a fost obligat la plata către stat a cheltuielilor judiciare ocazionate de judecarea apelului.
Împotriva acestei decizii, în termen legal, a declarat recurs inculpatul P.N., care a criticat Decizia prin prisma cazurilor de casare prevăzute de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen., solicitând reducerea pedepsei aplicate prin reţinerea circumstanţelor atenuante.
Examinând recursul în raport de motivele invocate dar şi din oficiu, Înalta Curte, a constatat că acesta este nefondat pentru considerentele ce vor preceda:
Astfel, în ceea ce priveşte individualizarea pedepsei aplicată inculpatului P.N., Înalta Curte, apreciază că a fost făcută o corectă adecvare cauzală a criteriilor generale prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), ţinându-se cont atât de gradul de pericol social în concret al faptelor săvârşite de inculpatul P.N. dar şi de circumstanţele personale ale acestuia, fiind recidivist postexecutoriu, precum şi faptul că acesta a avut o atitudine sinceră pe tot parcursul procesului penal şi are un copil minor în întreţinere.
Pedeapsa aplicată în cauză reflectă o justă şi completă valorificare a tuturor criteriilor de individualizare prev. de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), cuantumul acestora fiind de natură să asigure realizarea scopului pedepsei, astfel cum acesta este reglementat prin dispoziţiile art. 52 C. pen.
În raport de cele arătate, Înalta Curte, apreciază că această critica formulată de inculpatul P.N., privind greşita individualizare a pedepsei nu poate fi reţinută, deoarece în cauză au fost evaluate în mod plural toate criteriile ce caracterizează individualizarea judiciară, iar pedeapsa privativă de libertate dispusă faţă de inculpatul P.N. asigură realizarea funcţiilor de exemplaritate şi educativă, dând posibilitatea reintegrării sociale viitoare a acestuia, nefiind aplicabil cazul de casare invocat respectiv art. 3859 pct. 14 C. proc. pen.
Verificând şi din oficiu Decizia penală atacată, Înalta Curte a constatat ca nu subzistă motive care să conducă la modificarea acesteia.
În baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., se va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul P.N. împotriva deciziei penale nr. 123/A din 10 octombrie 2008 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală.
În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul inculpat P.N. urmează a fi obligat la plata sumei de 400 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul P.N., împotriva deciziei penale nr. 123/A din 10 octombrie 2008 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive de la 02 ianuarie 2008 la 10 decembrie 2008.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 400 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 10 decembrie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4093/2008. Penal | ICCJ. Decizia nr. 4108/2008. Penal → |
|---|
