ICCJ. Decizia nr. 765/2008. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 765/2008
Dosar nr. 7446/2/2007
Şedinţa publică din 3 martie 2008
Asupra recursului de faţă.
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 239 din 13 noiembrie 2007, Curtea de Apel Bucureşti a respins, ca nefondată, plângerea formulată de petiţionarul B.I. împotriva rezoluţiei nr. 955/P/2007 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.
Pentru a pronunţa această sentinţă, Curtea de Apel a reţinut că, la data de 2 iulie 2007, petiţionarul B.I. a solicitat efectuarea cercetării penale cu privire la N.D., prim procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, întrucât acesta a tergiversat soluţionarea unei cauze penale, ce a fost trimisă ulterior la Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea, cu scopul de a favoriza persoanele împotriva cărora a făcut plângere.
Prin rezoluţia nr. 955/ P din 29 august 2007, procurorul a dispus neînceperea urmăririi penale întrucât faptele reclamate nu există.
Petiţionarul a formulat plângere la procurorul ierarhic superior conform dispoziţiilor art. 275 – art. 278 C. proc. pen., respinsă, ca nefondată, prin rezoluţia nr. 1503/II-2 din 8 octombrie 2007.
Conform dispoziţiilor art. 2781 C. proc. pen., petiţionarul s-a adresat cu plângere instanţei competente să judece cauza în fond, Curtea de Apel Bucureşti.
Instanţa de fond a respins plângerea, ca nefondată, cu motivarea că aspectele sesizate nu s-au confirmat, iar magistratul a acţionat în conformitate cu atribuţiile funcţiei.
Recursul declarat de petiţionar împotriva sentinţei este nefondat.
Din examinarea cauzei, nu rezultă că intimatul magistrat N.D. şi-a încălcat cu ştiinţă atribuţiile ce îi revin în calitate de prim procuror ci a acţionat conform prerogativelor funcţiei sale, nesăvârşind astfel nici una din infracţiunile reclamate, iar nemulţumirile petiţionarului nu pot fi tratate ca fiind infracţiuni ci ele se rezolvă prin exercitarea căilor de atac prevăzute de lege.
Faţă de aceste motive, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul petiţionarului B.I. va fi respins ca nefondat.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiţionarul B.I. împotriva sentinţei penale nr. 239 din 13 noiembrie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Obligă recurentul petiţionar la plata sumei de 100 lei, cu titlul de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 3 martie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 750/2008. Penal | ICCJ. Decizia nr. 790/2008. Penal → |
|---|
