ICCJ. Decizia nr. 811/2008. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Revizuire - Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 811/2008
Dosar nr. 592/45/2007
Şedinţa publică din 4 martie 2008
Asupra recursului penal de faţă:
Prin sentinţa penală nr. 75 din 11 decembrie 2007, Curtea de Apel Iaşi a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de petenta D.F. şi a obligat-o pe aceasta la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru a se pronunţa astfel, prima instanţă a reţinut următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 39 din 1 iunie 2006 a Curţii de Apel Iaşi a fost respinsă, ca nefondată, plângerea formulată de petenta D.F., conform art. 2781 C. proc. pen., împotriva rezoluţiei procurorului de neîncepere a urmăririi penale nr. 129/ P din 31 ianuarie 2006, reţinându-se că aceasta este temeinică şi legală, întrucât din actele premergătoare efectuate a rezultat că niciunul din cei şapte lucrători de poliţie faţă de care petenta a formulat plângere nu a urmărit să-i aducă vreo vătămare intereselor sale legitime.
Astfel, intimaţii T.I., L.D., S.M., S.F., D.V., E.M. şi N.L. au efectuat actele ce le-au avut de îndeplinit şi limitele atribuţiilor specifice funcţiei deţinute, cu respectarea dispoziţiilor legale aplicabile şi fără a-i atinge demnitatea.
Sentinţa penală nr. 39 din 1 iunie 2006 a Curţii de Apel Iaşi a rămas definitivă prin Decizia nr. 5943 din 17 octombrie 2006 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, prin care s-a respins, ca nefondat, recursul declarat de petentă.
Împotriva sentinţei penale nr. 39/2006 a Curţii de Apel Iaşi a formulat cerere de revizuire petenta D.F., arătând în motivarea acesteia că au apărut fapte noi, care nu au fost cunoscute, că nu s-au administrat probe, iar membrii completului de judecată şi organele de anchetă au săvârşit fapte penale în legătură cu cauza a cărei revizuire se cere.
Curtea de Apel Iaşi a constatat cererea de revizuire este inadmisibilă, întrucât prin sentinţa penală nr. 39/2006 a fost soluţionată plângerea petentei împotriva rezoluţiei procurorului, fără a se rezolva fondul cauzei, în sensul pronunţării unei hotărâri de condamnare sau de achitare ori a soluţiei sub aspectul laturii civile.
Împotriva sentinţei penale nr. 75 din 11 decembrie 2007 a Curţii de Apel Iaşi în termen legal a formulat recurs revizuienta D.F., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
În motivarea recursului, revizuienta arată că în mod greşit cererea sa a fost respinsă întrucât aceasta se baza pe existenţa unui înscris nou, recunoscut de instanţă de organele de urmărire penală, iar procurorul care a efectuat acte de cercetare a săvârşit infracţiuni în legătură cu cauza respectivă.
În drept, revizuienta a invocat cazurile de casare prevăzută de art. 3859 pct. 1, 3, 5, 6, 9, 10, 11, 16, 17, 18, 19 şi 21 C. proc. pen.
Examinând hotărârea pronunţată în cauză sub toate aspectele, conform art. 3856 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte că recursul este nefondat pentru considerentele ce urmează:
Revizuirea este o cale extraordinară de atac, un mijloc procesual prin care sunt atacate hotărârile judecătoreşti definitive care conţin grave erori de fapt.
Astfel, nu pot fi supuse revizuirii decât hotărârile judecătoreşti prin care se rezolvă fondul cauzei, respectiv acele hotărâri prin care instanţa rezolvă acţiunea penală şi pronunţă, după caz, condamnarea, achitarea sau încetarea procesului penal.
În speţă, revizuienta a formulat cererea solicitând revizuirea unei hotărâri pronunţată în procedura reglementată de dispoziţiile art. 2781 C. proc. pen., şi care nu conţin însă o rezolvare a fondului cauzei, în sensul că prin respectiva hotărâre instanţa nu a pronunţat niciuna dintre soluţiile prevăzute de dispoziţiile art. 345 alin. (1) C. proc. pen.
În consecinţă, în mod corect prima instanţă, cu o motivare corespunzătoare, a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire.
Înalta Curte constată că nu este incident în cauză niciunul dintre cazurile de casare invocate de recurentă, astfel că în baza art. 38515 pct. 2 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, recursul, iar potrivit art. 192 alin. (2) C. proc. pen., o va obliga pe revizuientă la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de revizuenta D.F. împotriva sentinţei penale nr. 75 din 11 decembrie 2007 a Curţii de Apel Iaşi, secţia penală.
Obligă recurenta revizuentă la plata sumei de 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 04 martie 2008.
← ICCJ. Decizia nr. 785/2008. Penal. Tâlhărie (art.211 C.p.).... | ICCJ. Decizia nr. 814/2008. Penal. înşelăciunea (art. 215... → |
---|