ICCJ. Decizia nr. 1176/2009. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1176/2009
Dosar nr. 665/46/2008
Şedinţa publică din 31 martie 2009
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Curtea de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, prin sentinţa penală nr. 103/ F din 28 octombrie 2008, în baza art. 2781 pct. 8 lit. a) C. proc. pen., a respins plângerea petentei G.F. – C.G. Bucureşti împotriva rezoluţiei din 27 iunie 2008 dată în dosarul nr. 515/P/2007 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Piteşti, pe care a menţinut-o.
Pentru a hotărî astfel, a reţinut următoarele:
Prin încheierea din 12 noiembrie 2007, pronunţată de Tribunalul Vâlcea, secţia comercială, contencios-administrativ şi fiscal, în dosarul nr. 2503/90/2007, s-a dispus înaintarea la organele de urmărire penală a două împuterniciri notariale emise de avocat D.A.I., în privinţa cărora G.F. – C.G. Bucureşti a susţinut că sunt false.
În urma actelor premergătoare efectuate, prin rezoluţia din 27 iunie 2008, dată în dosarul nr. 515/P/2007 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Piteşti s-a dispus, în temeiul art. 228 alin. (4) C. proc. pen., raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen., neînceperea urmăririi penale pentru infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 290 C. pen., constatându-se că fapta nu există.
Plângerea formulată în baza art. 278 C. proc. pen., împotriva soluţiei de neîncepere a urmăririi penale a fost respinsă prin rezoluţia din 5 august 2008 dată de procurorul general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Piteşti.
În temeiul art. 2781 C. proc. pen., petenta s-a adresat cu plângere împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale şi a cerut desfiinţarea ei şi trimiterea cauzei la procuror în vederea începerii urmăririi penale.
Verificând rezoluţia atacată pe baza actelor şi lucrărilor de la dosar şi a susţinerilor petentei, Curtea a reţinut că soluţia este legală şi temeinică, iar plângerea nefondată.
Astfel, conform art. 28 alin. (1) din Legea nr. 51/1993 cu modificările ulterioare, avocatul are dreptul să asiste şi să reprezinte orice persoană fizică sau juridică, în temeiul unui contract încheiat în formă scrisă care dobândeşte dată certă prin înregistrarea în registrul de evidenţă.
Împuternicirea avocaţială (delegaţia) nu determină naşterea raporturilor juridice dintre avocat şi clientul său, ci doar consemnează raporturi preexistente, fiind emisă în baza contractului de asistenţă juridică încheiat anterior.
Din această perspectivă, orice modificări în cuprinsul împuternicirii (delegaţiei) sunt nerelevante din punct de vedere al efectelor pe care le-ar produce între avocat şi clientul său, în ce priveşte termenii asistenţei juridice acordate, singurii care ar putea reclama îndeplinirea defectuoasă sau neîndeplinirea sarcinilor încredinţate, fiind doar aceştia din urmă.
Din actele de la dosar rezultă că în urma verificării cronologiei contractelor de asistenţă juridică din registrul special aflat la Cabinetul de avocatură D.A.I., s-a constatat că nu există nici o iregularitate şi că la nr. 7 din 06 mai 2007 se află contractul de asistenţă juridică întocmit între D.A.I. şi SC R.W.T.I. SRL, data anterioară celei când a fost declanşată acţiunea de chemare în judecată, respectiv 14 iunie 2007.
În al doilea rând, modificările reclamate de petentă la împuternicirea avocaţială aflată la dosarul tribunalului au fost însuşite de către avocată, sub semnătură, împrejurare care exclude cu siguranţă intenţia comiterii unui fals.
Împotriva hotărârii a declarat recurs petenta G.F. – C.G. Bucureşti care a susţinut că hotărârea este netemeinică şi nelegală. A susţinut, în esenţă, că menţiunile din prima împuternicire avocaţială aflată la fila x au fost modificate, în sensul că menţiunile referitoare la contractul de asistenţă juridică care iniţial era 14 august 2007 au fost schimbate în 6 mai 2007.
Conform modificărilor menţiunilor, împuternicirea ar fi fost emisă la 6 mai 2007 pentru reprezentarea în dosarul nr. 2503/90/2007 la Tribunalul Vâlcea ori la 6 mai 2007 mandatarul nu avea cum să cunoască numărul de înregistrare a unui dosar pentru simplul fapt că cererea de chemare în judecată a fost redactată abia la 14 iunie 2007 când a fost înregistrată cauza.
Recursul este nefondat.
Prima instanţă a verificat rezoluţia pe baza actelor şi lucrărilor de la dosar şi a constatat că aceasta este legală. Printr-o motivare amplă şi bazată pe probe a reţinut fapt necontestat că între avocată şi SC R.W.T.I. SRL s-a încheiat contractul de asistenţă juridică din 6 mai 2007, ziua de 6 mai 2007 este cronologic anterioară zilei de 14 iunie 2007, când însăşi petenta arată că a fost depusă acţiunea de către reclamantă. Aşa fiind, cum de altfel şi prima instanţă a motivat, menţiunile din împuternicire emise în baza unui contract de asistenţă juridică valabil încheiat, mai ales că au şi fost asumate ca fiind greşite, nu pot avea relevanţă penală.
Asistenţa şi reprezentarea are loc, potrivit legii, în baza unui contract încheiat în formă scrisă între avocat şi client, persoană fizică sau juridică, împuternicirea sau delegaţia este actul cu care în faţa organelor judiciare avocatul face dovada că este îndreptăţit să acorde asistenţă juridică sau să reprezinte o parte.
Constatând că hotărârea recurată este legală şi temeinică, recursul urmează a fi respins în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., ca nefondat.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiţionara Ministerul Economiei şi Finanţelor – A.N.A.F. – G.F. – C.G. împotriva sentinţei penale nr. 103/ F din 28 octombrie 2008 a Curţii de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Obligă recurenta petiţionară la plata sumei de 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 31 martie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1159/2009. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 3269/2009. Penal. Traficul de influenţă... → |
|---|
