ICCJ. Decizia nr. 1177/2009. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1177/2009
Dosar nr. 840/32/2008
Şedinţa publică din 31 martie 2009
Asupra recursului de faţă:
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 17 din 29 ianuarie 2009, Curtea de Apel Bacău, secţia penală, cauze minori şi familie, în baza art. 2781 alin. (8) lit. a C. proc. pen., a respins, ca nefondată, plângerea formulată de petiţionarul BUZNOSU DUMITRU împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale din data de 17 octombrie 2008 dispusă de procurorul de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău în Dosarul nr. 770/P/2008, menţinută prin rezoluţia nr. 843/II/2/08 din 14 noiembrie 2008 a Procurorului General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău.
Pentru a se pronunţa astfel, prima instanţă a reţinut, în esenţă, că petiţionarul B.D. a formulat plângere împotriva fostei concubine M.A. şi a notarului public B.V. pentru săvârşirea infracţiunilor de fals în declaraţii şi, respectiv cea de fals, reclamând că prima a dat o declaraţie pe propria răspundere în faţa notarului, consemnată şi autentificată de aceasta din urmă, conţinând date nereale, în scopul însuşirii unor sume de bani.
Prin rezoluţia nr. 770/P/2008 din 17 octombrie 2008, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău a dispus, în temeiul art. 228 alin. (6) rap. la art. 10 lit. a) C. proc. pen., neînceperea urmăririi penale faţă de B.V. şi M.A., reţinându-se că din verificările efectuate, a rezultat că cele 2 declaraţii date de M.A. corespund realităţii, iar B.V., în calitate de notar public a consemnat în scris susţinerile şi le-a autentificat după verificarea actelor.
Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău, prin rezoluţia nr. 843/II/2/2008 din 14 noiembrie 2008 a dispus respingerea plângerii formulată de petiţionarul B.D. împotriva rezoluţiei nr. 770/P/2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău.
S-a mai reţinut de instanţa de fond că, în mod corect, procurorul a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de cele două intimate cu privire la infracţiunile invocate de petent, pe baza analizei plângerii şi a actelor premergătoare.
Împotriva sus-menţionatei sentinţe a declarat recurs petiţionarul, reiterând, în scris, motivele invocate iniţial, în plângerea adresată parchetului şi ulterior, la instanţa de fond.
Recursul este nefondat.
Analizând hotărârea atacată, Curtea apreciază că instanţa de fond a analizat în mod riguros plângerea, iar prin coroborarea întregului material probator aflat la dosarul cauzei, se constată că soluţia pronunţată este legală şi temeinică, fără a se fi dovedit în nici un fel săvârşirea vreunei fapte penale de către intimată.
Împrejurarea că petiţionarul este nemulţumit de soluţia adoptată în cauză nu poate conduce, în nici un caz, la concluzia întrunirii elementelor constitutive ale infracţiunilor pe care acesta le-a indicat în plângerea sa .
De altfel, petiţionarul a avut posibilitatea formulării cererilor şi apărărilor pe care le-a apreciat a fi necesare, în faţa instanţelor de judecată, în căile de atac prevăzute de lege, lucru de care, acesta a şi uzat, fiindu-i astfel respectate toate drepturile procesuale.
Posibilitatea formulării unor plângeri reprezintă un drept constituţional al petiţionarului, însă acesta nu echivalează cu exercitarea unui control asupra legalităţii şi temeiniciei soluţiilor pronunţate şi nici nu poate conduce la reformarea acestora.
Cu privire la motivele de recurs invocate, Curtea constată că acestea sunt aceleaşi cu cele invocate iniţial în plângerea adresată parchetului şi ulterior, la instanţa de fond, fiind astfel deja analizate în toate etapele procesuale parcurse şi nu prezintă elemente noi, pe baza cărora să poate fi luată în discuţie nelegalitatea şi netemeinicia sentinţei atacate.
Faţă de cele arătate, cum din examinarea în ansamblu, a sentinţei recurate, nu se constată că aceasta să fie supusă vreunui motiv de casare susceptibil de a fi invocat din oficiu, urmează ca, în conformitate cu disp. art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., a se respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiţionar, cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de petiţionarul B.D. împotriva sentinţei penale nr. 17 din 29 ianuarie 2009 a Curţii de Apel Bacău, secţia penală, cauze minori şi familie.
Cheltuielile rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi 31 martie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2195/2009. Penal | ICCJ. Decizia nr. 1189/2009. Penal. Lovirile sau vătămările... → |
|---|
