ICCJ. Decizia nr. 1277/2009. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.1277/2009
Dosar nr. 2958/1/2009
Şedinţa publică din 6 aprilie 2009
Asupra recursului penal de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea nr. 31/ F din 24 martie 2009, Curtea de Apel Piteşti a respins, ca neîntemeiată, cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul T.S.G.
Curtea a reţinut următoarele:
Inculpatul T.S.G. a fost trimis în judecată de D.N.A. – S.T. Piteşti, reţinându-se că a pretins şi primit, împreună cu inculpatul G.M.G., subcomisar de poliţie la I.P.J. Argeş, suma de 896,76 euro de la inculpatul B.I.D., promiţând că va interveni la ofiţerii examinatori din cadrul S.P.C., Regim Permise şi înmatriculări Vehicule Argeş, pentru ca acesta să obţină, în condiţii frauduloase, permisul de conducere.
De asemenea, s-a reţinut că inculpatul ar fi pretins şi primit efectiv, împreună cu inculpatul R.F., suma de 1200 euro şi 600 dolari, pentru a facilita, prin influenţa avută asupra unor angajaţi ai Inspectoratului pentru Urgenţă Argeş, promovarea concursului de subofiţer a numitului O.C.V., şi pentru a-i procura acestuia o diplomă falsă de liceu.
În aceleaşi condiţii, împreună cu coinculpatul G.M.G., a acceptat promisiunea unor foloase, confiscând, la propunerea inculpatului P.V., ţigări de contrabandă, fără a întocmi acte de constatare, în scopul valorificării, ilicite şi împărţirii în trei a sumei rezultate, aproximativ 30.000 lei.
Curtea de apel, analizând cererea de liberare provizorie sub control judiciar, formulată în condiţiile art. 1602 alin. (2) C. proc. pen., a considerat că nu sunt întrunite condiţiile de fond pentru admiterea cererii, din probele administrate rezultând că a încercat, prin persoane interpuse, să determine pe inculpatul O.C.V. să-şi schimbe declaraţia, ameninţându-l că, în caz contrar, „va avea probleme".
Pentru buna desfăşurare a procesului penal, în raport de menţinerea temeiurilor ce ar impune luarea şi menţinerea arestării preventive, s-a apreciat că cererea de liberare provizorie sub control judiciar este neîntemeiată.
Împotriva încheierii a declarat recurs inculpatul T.S.G., motivând că sunt întrunite condiţiile prevăzute în art. 1602 alin. (2) C. proc. pen., şi nu există probe că inculpatul ar mai putea săvârşi alte infracţiuni sau influenţa martorii şi experţii.
Recursul este nefondat, pentru considerentele următoare:
Condiţiile liberării provizorii sub control judiciar sunt prevăzute în dispoziţiile art. 1602 C. proc. pen., în alin. (2) al textului de lege menţionat, iar legiuitorul a stabilit că liberarea provizorie sub control judiciar, nu se acordă în cazul în care există date care justifică temerea că săvârşi o infracţiune sau că va încerca să zădărnicească adevărul prin influenţa unor martori sau experţi, alterării ori distrugerii mijloacelor de probă sau prin alte asemenea fapte.
Faţă de probele administrate în cauză cu privire la faptele pentru care inculpatul este cercetat şi având în vedere calitatea sa de agent de poliţie, motivele reţinute de instanţa de fond, cu privire la temerea că va încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influenţarea unor inculpaţi sau martori sunt reale şi justifică soluţia pronunţată.
Faţă de aceste motive, în temeiul dispoziţiilor art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul inculpatului T.S.G. va fi respins, ca nefondat.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul T.S.G. împotriva încheierii nr. 31/ F din 24 martie 2009 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie în dosarul nr. 710/46/2008.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 300 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publica 6 aprilie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1197/2009. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 1513/2009. Penal. Cerere de transfer de... → |
|---|
