ICCJ. Decizia nr. 1284/2009. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1284/2009
Dosar nr. 1234/122/2007
Şedinţa publică din 7 aprilie 2009
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 296 din 5 iunie 2008, Tribunalul Giurgiu a condamnat pe inculpatul M.C.G.(fiul lui S. şi N., născut la 21 august 1979) la 1 an şi 10 luni închisoare pentru infracţiunea de trafic de persoane, prevăzută de art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 74 – art. 76 C. pen.
În baza dispoziţiilor art. 81 C. pen., s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe durata termenului de încercare de 3 ani şi 10 luni, în condiţiile prevăzute de art. 82 din acelaşi cod.
Inculpatului i s-a atras atenţia asupra dispoziţiilor art. 83 C. pen.
Pe latură civilă, s-a admis, în parte, acţiunea civilă formulată de partea civilă B.A.M., inculpatul fiind obligat să-i plătească suma de 10.000 lei daune morale.
Pentru a pronunţa sentinţa, instanţa a reţinut următoarele:
În anul 2004, B.A.M. a început o relaţie sentimentală cu inculpatul, acesta, la începutul lunii iunie 2005, propunându-i fetei să plece împreună în Italia pentru a munci. Odată având acceptul fetei, ei au hotărât să locuiască la prietenii inculpatului, O.D. şi O.P., cheltuielile legate de obţinerea documentelor necesare şi cele de transport fiind achitate de inculpat din bani împrumutaţi de la O.D.
Plecarea efectivă s-a realizat la 14 iunie 2005, cei doi fiind însoţiţi şi de Oprea Daniel şi Oprea Puica.
La 16 iunie 2005, au ajuns în Catania şi toţi trei s-au cazat într-un imobil în care mai locuiau mama lui O.P., D.T., precum şi P.A. şi P.N., despre acestea B.A.M. aflând că se prostituau pentru O.D.
Ulterior, inculpatul i-a spus fetei că urmează ca şi ea să se prostitueze, banii să-i dea lui şi când fata a obiectat, a ameninţat-o şi a agresat-o.
Ca atare, începând cu data de 17 iunie 2005, cele trei fete, transportate cu autoturismul cetăţeanului italian A.P., au fost postate pe o arteră stradală ce făcea legătura dintre Catania şi Lentini, aici trebuind să acosteze clienţi pentru întreţinerea de relaţii sexuale. Seara, erau aduse la locuinţa ocupată în comun de către acelaşi cetăţean italian, el percepându-le pentru servicii, circa 30 euro/persoană.
Banii încasaţi din practicarea prostituţiei îi erau luaţi de inculpat, acesta, pretextând diferite inconveniente create de fată, adesea o bătea.
Spre sfârşitul lunii iulie 2005, înţelegându-se cu O.D. să scape de inculpat, B.A.M. s-a ascuns într-un apartament închiriat pentru alte fete ce se prostituau, de aici ea anunţându-l pe inculpat că a reuşit să fugă. În această situaţie, inculpatul s-a reîntors în ţară.
Pentru că nu putea să strângă banii necesari reîntoarcerii acasă, B.A.M. s-a adresat autorităţilor italiene, la 16 august 2005 părinţii ei, B.M. şi B.D., sesizând că din 1 august 2005 nu ştiau nimic de soarta ei şi erau îngrijoraţi, cu atât mai mult cu cât M.C.G. revenise singur în România şi nu le-a explicat ce s-a întâmplat cu fiica lor.
Împotriva sentinţei, au declarat apeluri Parchetul de pe lângă Tribunalul Giurgiu şi partea civilă.
Apelul parchetului a vizat greşita reţinere a circumstanţelor atenuante şi netemeinicia pedepsei aplicate.
Partea civilă nu şi-a motivat apelul în scris şi nici oral.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, prin Decizia penală nr. 272/A din 12 noiembrie 2008 a admis apelul formulat de parchet, a desfiinţat sentinţa, a majorat pedeapsa privativă de libertate la 3 ani închisoare, a înlăturat aplicarea art. 74 – art. 76 C. pen., a făcut aplicarea art. 71 şi a art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.
În baza art. 65 C. pen., inculpatului i-a fost interzisă, ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pe durata de 2 ani.
În baza dispoziţiilor art. 81 C. pen., s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe durata termenului de încercare de 5 ani.
Inculpatului i s-a atras atenţia asupra dispoziţiilor art. 83 C. pen.
În baza dispoziţiilor art. 71 alin. (5) C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei principale.
Apelul părţii civile a fost respins ca nefondat.
Împotriva deciziei instanţei de apel inculpatul a declarat recurs, motivul invocat fiind cazul de casare prevăzut de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen., sens în care a susţinut că hotărârea Tribunalului Giurgiu este legală şi temeinică, „având în vedere circumstanţele de fapt şi de drept în care s-au petrecut faptele, precum şi conduita personală de înainte şi de după săvârşirea faptei" (fila 9 dosar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală).
Recursul nu este fondat.
Procedând la individualizarea pedepsei, instanţa de fond a apreciat că în favoarea inculpatului pot fi reţinute circumstanţe atenuante, cu consecinţa aplicării unei pedepse situate aproape de minimul pedepsei prevăzut în legea incriminatoare, dar nu a motivat niciuna dintre situaţiile prevăzute ca atare în art. 74 alin. (1) lit. a), b), c) sau în art. 74 alin. (2) C. pen.
Or, în aprecierea circumstanţelor atenuante, instanţa trebuie să le raporteze la împrejurările faptei, la persoana inculpatului, la atitudinea acestuia, pe parcursul procesului penal.
Lipsa antecedentelor penale, faptul că B.A.M. a acceptat să plece în Italia cu inculpatul, de asemenea a acceptat ca acesta să suporte cheltuielile necesare obţinerii paşaportului şi costul călătoriei, nu sunt circumstanţe atenuante.
În cauză, inculpatul nu a fost sincer, nu a recunoscut nici măcar că ar fi cunoscut-o pe partea civilă sau că aceasta a declarat real.
Ca atare, Decizia instanţei de apel fiind legală şi temeinică, recursul declarat de inculpat nefiind fondat, în baza dispoziţiilor art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. va fi respins.
Conform dispoziţiilor art. 192 C. proc. pen., cu referire la art. 189 alin. (1) din acelaşi cod, inculpatul recurent va fi obligat să plătească cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul M.C.G. împotriva Deciziei penale nr. 272/A din 12 noiembrie 2008 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.
Obligă recurentul inculpat să plătească statului suma de 400 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul M.J.
Definitivă.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi 7 aprilie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1282/2009. Penal | ICCJ. Decizia nr. 1285/2009. Penal → |
|---|
