ICCJ. Decizia nr. 168/2009. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 168/2009
Dosar nr. 9057/325/2009
Şedinţa publică din 21 ianuarie 2009
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 207/PI din 11 septembrie 2008 Curtea de Apel Timişoara, secţia penală, în temeiul prevederilor art. 278/1 alin. (8) lit. a) C. proc. pen. a respins ca nefondată plângerea formulată de petiţionarii K.I., K.F.K. şi K.R.L. împotriva rezoluţiilor pronunţate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timişoara în dosarul nr. 590/P/2007 .
Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa de fond a reţinut următoarele:
Petiţionarii K.I., K.F.K. şi K.R.L., prin curator K.A. au formulat plângere penală şi au solicitat trimiterea în judecată a făptuitorului, executor judecătoresc M.S.R., pentru săvârşirea pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prevăzută de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP) şi nerespectarea hotărârilor judecătoreşti prevăzută de art. 271 C. pen., motivând că acesta a săvârşit abuzuri cu prilejul executării unei creanţe izvorâte dintr-un contract de împrumut
Prin rezoluţia penală nr. 590/P/2007 din 31 martie 2008 Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timişoara, în temeiul dispoziţiilor art. 228 alin. (6) şi alin. (6/1) raportat la art. 10 lit. b) C. proc. pen., a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de M.S.R., executor judecătoresc pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 246 şi art. 271 C. pen., întrucât faptele nu sunt prevăzute de legea penală, fiind de natură civilă.
Prin rezoluţia mai sus menţionată s-a reţinut că din probatoriul administrat rezultă că, executorul judecătoresc a întocmit acte legale, respectiv procese verbale pentru toate actele de executare pe care le-a efectuat, conform art. 388 C. proc. civ., în dosarul nr. 350EX/2004 şi că, reclamanţii au uzat de fiecare dată de prevederile art. 399 C. proc. civ., formulând contestaţii la executare. Astfel, actele întocmite de executorul judecătoresc în dosarul nr. 350Ex/2004 au fost validate de către instanţa judecătorească, neconstatându-se că acesta ar fi acţionat abuziv sau cu ignorarea legii.
Împotriva rezoluţiei procurorului, petiţionarii, prin mandatar, au formulat plângere la procurorul ierarhic superior, şi prin rezoluţia dată în dosarul nr. 8928/2172/11//7/2008 din 9 mai 2008 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în temeiul art. 278 alin. (2) C. proc. pen., s-a dispus respingerea, ca neîntemeiată, a plângerii formulată de K.I., K.F.K. şi K.R.L., prin mandatar K.A., împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale adoptată în dosarul nr. 590/P/2007 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timişoara, cu motivarea că din analiza actelor premergătoare începerii urmăririi penale administrate în cauză, se constată că soluţia adoptată este legală şi temeinică şi în mod corect, procurorul anchetator a reţinut în cuprinsul rezoluţiei nr. 590/P/ 2007 că toate actele de executare din dosarul execuţional nr. 350/EX/2004 au fost întocmite de către executorul judecătoresc M.S.R. cu respectarea dispoziţiilor legale în materie, acestea fiind menţinute de către instanţa judecătorească.
Împotriva celor două rezoluţii, petiţionarii, au formulat plângere, în termen legal, în temeiul art. 2781 C. proc. pen., adresată Judecătoriei Timişoara şi prin sentinţa penală nr. 1552 din 18 iunie 2008, Judecătoria Timişoara în temeiul art. 42 raportat la art. 2781 si art. 281 lit. b) C. proc. pen., a declinat competenţa de soluţionare a plângerii introdusa de petentii K.I., K.F., şi K.R.L. în favoarea Curţii de Apel Timişoara.
Curtea de Apel Timişoara, prin sentinţa penală nr. 207/PI din 11 septembrie 2008, examinând plângerea, în temeiul prevederilor art. 2781 alin. (8) lit. a) C. proc. pen. a respins ca nefondată plângerea formulată de petiţionarii K.I., K.F.K. şi K.R.L., împotriva rezoluţiilor pronunţate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timişoara în dosarul nr. 590/P/2007, cu motivarea că în mod corect plângerea petenţilor a fost respinsă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timişoara, cu motivarea că, aşa cum petenţii au menţionat în plângerea penală, au restituit doar suma de 91.862.000 Rol, rămânând neachitată suma de 175.000.000 Rol, la care au fost calculate dobânzi pentru întârzieri de plată, astfel că, a constatat că nu există motive de desfiinţare a rezoluţiilor pronunţate de procuror.
Împotriva hotărârii Curţii de Apel Timişoara au declarat recurs petiţionarii K.I., K.F.K. şi K.R.L., prin care au solicitat admiterea recursului şi pe fond admiterea plângerii formulată, arătând că hotărârea pronunţată este netemeinică, întrucât, executorul judecătoresc se face vinovat săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu şi a îndeplinit acte de executare silită, fără a constata nelegalitatea titlului.
Recursul este nefondat urmând a fi respins ca atare pentru următoarele considerente:
Analizând actele şi lucrările dosarului, inclusiv rezoluţiile atacate şi hotărârea primei instanţe se constată că în mod justificat s-a respins plângerea formulată de petiţionarii K.I., K.F.K. şi K.R.L., întrucât, în cauză nu rezultă niciun fel de indiciu că intimatul M.S.R., executor judecătoresc, ar fi comis infracţiunile de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prevăzută de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP) şi nerespectarea hotărârilor judecătoreşti prevăzută de art. 271 C. pen.
Curtea de Apel Timişoara, în mod corect a constatat, în urma analizării probelor, că intimatul M.S.R. nu a săvârşit fapte care să-i atragă acestuia răspunderea penală.
Faptul că petiţionarii sunt nemulţumiţi de activitatea intimatului, nu constituie o vătămare a intereselor legale, pentru a fi aplicabile dispoziţiile art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP), şi art. 271 din acelaşi cod, iar din analiza actelor existente la dosarul cauzei rezultă că executorul judecătoresc şi-a respectat îndatoririle de serviciu, iar actele sale au fost menţinute de către instanţa judecătorească.
Faptele intimatului nu constituie motive pentru tragerea la răspundere penală a acestuia, dacă nu este dovedită existenţa altor împrejurări de fapt, care să fi determinat exercitarea cu bună ştiinţă, în mod defectuos, a atribuţiilor de serviciu sau nerespectarea hotărârilor judecătoreşti.
Împrejurarea că petiţionarii sunt nemulţumiţi de demersurile efectuate de executorul judecătoresc nu poate conduce în niciun caz la concluzia întrunirii elementelor constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor peroanelor şi a infracţiunii de nerespectare a hotărârilor judecătoreşti.
Înalta Curte apreciază ca fiind legale şi temeinice argumentele expuse atât în cele două rezoluţii cât şi în sentinţa recurată, astfel, în mod întemeiat rezoluţia de neîncepere a urmăririi penale dată de procuror a fost menţinută de către Curtea de Apel Timişoara.
În temeiul art. 385/15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte urmează să respingă recursurile declarate de petiţionarii K.I., K.F.K. şi K.R.L., ca nefondate.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de petiţionarii K.I., K.F.K. şi K.R.L., împotriva sentinţei penale nr. 207/PI din 11 septembrie 2008 a Curţii de Apel Timişoara, secţia penală.
Obligă recurenţii petiţionari la câte 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 21 ianuarie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 164/2009. Penal | ICCJ. Decizia nr. 3113/2009. Penal. îndreptare eroare... → |
|---|
