ICCJ. Decizia nr. 164/2009. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
dDecizia nr. 164/2009
Dosar nr. 395/59/2009
Şedinţa publică din 21 ianuarie 2009
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 201/PI din 11 septembrie 2008 Curtea de Apel Timişoara, secţia penală, în temeiul prevederilor art. 2781 alin. (8) lit. a) C. proc. pen. a respins, ca nefondată, plângerea formulată de petiţionara S.C. împotriva rezoluţiei pronunţată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timişoara în dosarul nr. 687/P/ 2007 şi a ordonanţei pronunţată în dosarul nr. 373/II/2/2008.
Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa de fond a reţinut următoarele:
Petiţionara S.C. a formulat plângere penală şi a solicitat trimiterea în judecată a făptuitorului, judecător P.E. de la Judecătoria Lipova, Judeţul Arad, pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual, prevăzută de art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP) şi abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prevăzută de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP), motivând că prin sentinţa civilă nr. 410 din 30 iunie 2004 pronunţată de Judecătoria Lipova, s-au reţinut fapte necorespunzătoare adevărului şi s-a acordat numitului M.V. o cotă mai mare din imobilul comun, acesta fiind favorizat.
Prin rezoluţia penală nr. 687/P/2007 din 25 februarie 2008 Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timişoara, în temeiul dispoziţiilor art. 209 alin. (3) şi (4), art. 38, art. 42, art. 45 şi art. 25 raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen., a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de judecătorul P.E., cu privire la săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 289 şi art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP), disjungerea cauzei faţă de M.V. cu privire săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 290 şi art. 292 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 326 NCP) şi faţă de A.N. cu privire la săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 242 C. pen. şi declinarea competenţei materiale de soluţionare a cauze în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Lipova.
Prin rezoluţia mai sus menţionată s-a reţinut că fapta preşedintelui P.E. de a respinge ca inadmisibilă contestaţia formulată de S.C., nu cade sub incidenţa legii penale, întrucât contestatoarei nu i-a fost cauzată vreo vătămare a intereselor legale şi nu au fost identificate indicii cu privire la săvârşirea infracţiunilor de fals intelectual şi abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prevăzute de art. 289 şi art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP)
Împotriva rezoluţiei procurorului, petiţionara a formulat plângere la procurorul ierarhic superior, şi prin rezoluţia dată în dosarul nr. 373/II//2/2008 din 10 aprilie 2008 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti în temeiul art. 278 C. proc. pen., s-a dispus respingerea plângerii formulată de petiţionara S.C. împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale adoptată în dosarul nr. 687/P/2007 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timişoara, cu motivarea că verificările efectuate au relevat faptul că magistratul şi-a respectat îndatoririle de serviciu.
Împotriva celor două rezoluţii, petiţionara, a formulat plângere, în termen legal, în temeiul art. 2781 C. proc. pen., adresată Curţii de Apel Timişoara şi a solicitat desfiinţarea rezoluţiilor şi trimiterea cauzei la procuror pentru cercetări
Curtea de Apel Timişoara, examinând plângerea, în temeiul prevederilor art. 2781 alin. (8) lit. a) C. proc. pen. a respins, ca nefondată, plângerea formulată de petiţionara S.C. împotriva rezoluţiei pronunţată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timişoara, în dosarul nr. 687/P/2007 şi a ordonanţei pronunţată în dosarul nr. 373/II/2/2008, cu motivarea că, în mod corect procurorul a reţinut că judecătorul P.E. nu a săvârşit fapte care să-i atragă acestuia răspunderea penală, astfel, în temeiul prevederilor art. 2781 alin. (8) lit. a) C. proc. pen. a respins plângerea ca nefondată.
Împotriva hotărârii Curţii de Apel Timişoara a declarat recurs petiţionara S.C. prin care a arătat că hotărârea pronunţată este nelegală şi netemeinică.
Recursul este nefondat urmând a fi respins ca atare pentru următoarele considerente:
Analizând actele şi lucrările dosarului, inclusiv ordonanţele atacate şi hotărârea primei instanţe se constată că în mod justificat s-a respins plângerea formulată de petiţionara S.C. întrucât, în cauză nu rezultă niciun fel de indiciu că intimatul P.E., judecător la Judecătoria Lipova, ar fi comis infracţiunile de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prevăzute de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP) şi fals intelectual prevăzută de art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP)
Curtea de Apel Timişoara, în mod corect a constatat, în urma analizării probelor, că intimatul P.E. nu a săvârşit fapte care să-i atragă acestuia răspunderea penală.
Faptul că petiţionara este nemulţumită de activitatea intimatului, nu constituie o vătămare a intereselor legale, pentru a fi aplicabile dispoziţiile art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP), şi nici art. 289 din acelaşi cod şi nu poate conduce în niciun caz la concluzia întrunirii elementelor constitutive ale infracţiunilor reclamate, iar din analiza actelor existente la dosarul cauzei rezultă că intimatul, magistrat, şi-a respectat îndatoririle de serviciu şi a pronunţat o hotărâre motivată în fapt şi în drept.
Totodată, legalitatea şi temeinicia soluţiilor adoptate nu constituie motive pentru tragerea la răspundere penală, dacă nu este dovedită existenţa altor împrejurări de fapt, care să fi determinat exercitarea cu bună ştiinţă, în mod defectuos, a atribuţiilor de serviciu sau fals intelectual
Posibilitatea formulării unor plângeri împotriva magistraţilor reprezintă un drept constituţional al petiţionarilor, însă aceasta nu echivalează cu exercitarea unui control asupra legalităţii şi temeiniciei soluţiilor date.
În temeiul art. 385/15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte urmează să respingă recursul declarat de petiţionara S.C., ca nefondat.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiţionara S.C. împotriva sentinţei penale nr. 201/PI din 11 septembrie 2008 a Curţii de Apel Timişoara, secţia penală.
Obligă recurenta petiţionară la 200 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 21 ianuarie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1493/2009. Penal | ICCJ. Decizia nr. 168/2009. Penal → |
|---|
