ICCJ. Decizia nr. 1711/2009. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1711/2009
Dosar nr. 6845/95/2008
Şedinţa publică din 11 mai 2009
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 617 din 21 octombrie 2008, Tribunalul Gorj l-a condamnat pe inculpatul R.P. (fiul lui C. şi al J., născut la 4 septembrie 1984 în Târgu Cărbuneşti, judeţul Gorj, domiciliat în comuna Licurici, sat Totea, judeţul Gorj, fără antecedente penale) la pedeapsa de 7 ani şi 6 luni închisoare şi 3 ani interzicerea unor drepturi pentru săvârşirea tentativei la infracţiunea de omor calificat, prevăzută de art. 20 raportat la art. 174, 175 lit. c) C. pen.
În baza art. 192 alin. (1) şi (2) C. pen., acelaşi inculpat a mai fost condamnat la 3 ani închisoare.
Conform art. 33 lit. a) şi 34 lit. b) C. pen. s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 7 ani şi 6 luni închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.
A fost menţinută starea de arest a inculpatului şi s-a dedus din pedeapsă perioada executată în arest preventiv, cu începere de la 5 ianuarie 2008, la zi.
În baza art. 118 lit. b) C. pen., s-a dispus confiscarea specială de la inculpat a unui cuţit, corp delict.
Sub aspectul laturii civile, s-a luat act că partea vătămată R.A. nu s-a constituit parte civilă, inculpatul fiind obligat la plata sumei de 1299,26 lei, cu titlu de despăgubiri civile, cu dobânzile legale aferente, către partea civilă Spitalul Judeţean Târgu Jiu.
Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut, în esenţă, următoarea situaţie de fapt:
Inculpatul R.P. a fost căsătorit cu victima R.A.N., căsătorie din care a rezultat un copil. Pe fondul unor neînţelegeri, apărute în anul 2007, legate de faptul că victima a intrat în relaţii extraconjugale, soţii s-au separat în fapt, inculpatul locuind la domiciliul părinţilor săi, iar soţia sa la domiciliul martorei T.L., mama acesteia.
În seara zilei de 14 ianuarie 2008, având informaţii că în domiciliul fostei soacre, unde locuia şi victima, se afla concubinul acesteia din urmă, inculpatul s-a înarmat cu un cuţit, s-a îndreptat către locuinţa respectivă, a aşteptat plecarea concubinului şi a pătruns, fără drept, în curtea casei soacrei sale, unde a stat circa 30 de minute, sub un şopron, până în jurul orei 0,30, când partea vătămată a ieşit din casă. În acel moment, inculpatul a acostat-o pe fosta soţie, i-a cerut explicaţii cu privire la prezenţa concubinului, după care i-a aplicat mai multe lovituri cu cuţitul, producându-i leziuni ce au necesitat pentru vindecare 14-16 zile îngrijiri medicale, însă care nu i-au pus în primejdie viaţa.
Acţiunea violentă a inculpatului a fost întreruptă de intervenţia martorei T.L., care l-a lovit pe inculpat cu o coadă de mătură.
După intervenţia martorei, inculpatul a părăsit în fugă locul, a aruncat cuţitul în albia pârâului Totea, unde a fost găsit şi ridicat, la indicaţiile făptuitorului.
Situaţia de fapt reţinută de prima instanţă şi vinovăţia inculpatului au fost stabilite pe baza plângerii părţii vătămate, depoziţiilor martorei T.L., raportului de constatare medico-legală şi declaraţiile inculpatului care a recunoscut faptele săvârşite.
Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, prin Decizia penală nr. 54 din 12 martie 2009, a admis apelul declarat de inculpat, a descontopit pedepsele stabilite şi a aplicat art. 74-76 C. pen., reducând pedepsele principale, astfel: la 5 ani închisoare pentru săvârşirea tentativei la infracţiunea de omor calificat şi la 2 ani închisoare pentru infracţiunea de violare de domiciliu.
Conform art. 33 lit. a) şi 34 lit. b) C. pen. au fost contopite pedepsele astfel reduse, dispunând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 5 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.
Au fost menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei şi a fost dedusă perioada arestării preventive.
Împotriva acestei decizii inculpatul a declarat recurs, în temeiul art. 3859 pct. 17 şi 14 C. proc. pen., solicitând schimbarea încadrării juridice a faptei din art. 20 raportat la art. 174, 175 lit. c) C. pen. în art. 180 alin. (2) din acelaşi cod, precum şi acordarea unei mai mari eficienţe a dispoziţiilor art. 74, 76 C. pen. şi reducerea pedepselor aplicate.
Recursul nu este fondat.
În cauză a fost stabilită o situaţie de fapt în concordanţă cu probele administrate, probe în raport de care şi vinovăţia inculpatului a fost corect stabilită.
Într-adevăr, fapta inculpatului de a aplica mai multe lovituri cu cuţit părţii vătămate în zone vitale fiind întrerupt de intervenţia martorei T.L. întruneşte elementele constitutive ale tentativei la infracţiunea de omor şi nu ale infracţiunii de lovire, aşa cum bine au reţinut instanţa de fond şi cea de apel.
Faptul că inculpatul a urmărit uciderea victimei rezultă din modul în care acesta a acţionat.
Astfel, inculpatul, înarmat cu un cuţit, a pătruns în locuinţa părţii vătămate la o oră târzie, a aşteptat partea vătămată şi în momentul în care aceasta a apărut i-a aplicat cu cuţitul (a cărei formă şi dimensiune a lamei putea să conducă la rezultatul urmărit) multiple lovituri în diferite zone ale corpului.
Raportul de constatare medico-legal întocmit de Serviciul de medicină legală Gorj evidenţiază că inculpatul a aplicat 6 lovituri cu cuţitul, unele în zone vitale (la nivelul ramului mandibular drept, laterocervical drept bazal, la baza gâtului posterior paramedian, pe faţa laterală stângă a toracelui, pe mamela stângă şi parasternal drept inferior) victima fiind internată la Spitalul Târgu Jiu – chirurgie cu diagnosticul „plăgi înjunghiate cervicale şi toracice".
Aceste lovituri, deşi nu au pus în primejdie viaţa victimei, aşa cum se arată în raportul de constatare medico legal, trebuie considerate, datorită intensităţii cu care au fost aplicate, regiunilor vitale vizate şi instrumentului folosit de inculpat, ca fiind săvârşită cu intenţia de a ucide.
Numai o împrejurare independentă de voinţa inculpatului, şi anume faptul că în apărarea victimei a intervenit martora T.L., care l-a lovit pe agresor cu coada unei mături, a făcut ca violenţele inculpatului să nu mai continue şi să nu fie aplicate alte lovituri cu un rezultat mai grav.
În consecinţă, existând intenţia de a ucide, este exclusă încadrarea faptei comise de inculpat în dispoziţiile art. 180 alin. (2) C. pen.
Referitor la individualizarea pedepsei, aspect sub care hotărârea este criticată de inculpat prin al doilea motiv de recurs, Înalta Curte constată că, în speţă, au fost avute în vedere criteriile prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP)
Cu privire la persoana inculpatului, din probele administrate rezultă că acesta este caracterizat pozitiv de vecini, are o calificare profesională şi a desfăşurat activităţi în străinătate, nu are antecedente penale şi a avut o poziţie cooperantă cu organele de urmărire penală şi cu instanţa, împrejurări care au condus la reţinerea în favoarea recurentului a circumstanţelor atenuante prevăzute de art. 74 lit. a) şi c) C. pen. (neindicate de instanţa de apel, dar deduse din considerentele deciziei) cu reducerea corespunzătoare a pedepsei sub limita minimă prevăzută de textul de lege sancţionator.
Având în vedere şi pericolul social concret al faptei comise, pericol dedus din modalitatea în care inculpatul a conceput şi înfăptuit infracţiunea şi, mai ales, consecinţele faptei penale, pedeapsa aplicată în cuantumul stabilit de Curtea de Apel Craiova apare ca bine individualizată şi de natură să realizeze scopul preventiv educativ şi coercitiv al pedepsei.
În raport de considerentele expuse, recursul declarat de inculpat este nefondat şi în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. va fi respins.
Se va computa perioada reţinerii şi arestării preventive a inculpatului cu începere de la 15 ianuarie 2008 la zi.
Conform art. 192 alin. (2) din acelaşi cod, inculpatul va fi obligat la cheltuieli judiciare către stat, din care onorariul apărătorului din oficiu se va avansa din fondul M.J.L.C.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul R.P. împotriva Deciziei penale nr. 54 din 12 martie 2009 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, durata reţinerii şi arestării preventive de la 15 ianuarie 2008 la 11 mai 2009.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 400 lei, cu titlul de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul M.J.L.C.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 11 mai 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1666/2009. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 3054/2009. Penal. Menţinere măsură de... → |
|---|
