ICCJ. Decizia nr. 1749/2009. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1749/2009
Dosar nr. 3176/1/200.
Şedinţa publică din 12 mai 2009
Asupra contestaţiei în anulare de faţă,
Examinând actele dosarului constată următoarele:
Prin Decizia nr. 1026 din 20 martie 2009, pronunţată în dosarul nr. 1070/46/2008, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, a respins recursul declarat de petiţionarul V.N.A. împotriva sentinţei penale nr. 2F din 13 ianuarie 2009 a Curţii de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie. Recurentul petent a fost obligat la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Împotriva acestei decizii, V.N.A. a formulat contestaţie în anulare, considerând că nu trebuia obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, deoarece nu are resurse financiare.
Examinând contestaţia în anulare, sub aspectul admisibilităţii în principiu, în temeiul art. 391 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., Înalta Curte constată că este inadmisibilă, pentru considerentele ce urmează:
Potrivit art. 386 C. proc. pen., împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestaţie în anulare doar pentru cazurile prevăzute la lit. a)-e).
În contestaţia în anulare formulată de S.A.E. nu se invocă nici unul dintre aceste cazuri prevăzute în mod expres şi limitativ de textul menţionat, ci un motiv care nu figurează printre cazurile legale, respectiv, greşita sa obligare la plata cheltuielilor judiciare către stat.
În consecinţă, examinând admisibilitatea în principiu a contestaţiei în anulare în temeiul art. 391 C. proc. pen. şi constatând că nu s-a invocat nici unul dintre cazurile prevăzute de art. 386 C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, contestaţia.
Împrejurarea adusă la cunoştinţa Înaltei Curţi referitoare lipsa resurselor financiare este lipsită de relevanţă juridică, sub aspectul admisibilităţii cererii.
Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., contestatorul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 200 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată de contestatorul V.N.A. împotriva deciziei nr. 1026 din 20 martie 2009 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală.
Obligă contestatorul la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 12 mai 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1740/2009. Penal | ICCJ. Decizia nr. 1755/2009. Penal → |
|---|
