ICCJ. Decizia nr. 21/2009. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 21/2009
Dosar nr. 220/43/200.
Şedinţa publică din 12 ianuarie 2009
Asupra recursului de faţă;
În baza actelor de la dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 55 din 29 februarie 2008 a Tribunalului Mureş a fost condamnat inculpatul G.C.D. în baza art. 6 şi art. 8 din Legea nr. 78/2000 raportate la art. 254 alin. (1) cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 74 alin. (1) lit. a) şi c) şi art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen., la 2 ani închisoare şi în baza art. 17 lit. d) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) şi c) şi art. 76 alin. (1) lit. e) teza 1 C. pen. la 5 luni închisoare, stabilindu-se, conform art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare.
În baza art. 81 alin. (1) lit. a), b) şi c) şi alin. (2) şi art. 82 C. pen. s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei, pe un termen de încercare de 3 ani.
Din aceeaşi sentinţă s-a dispus, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. achitarea inculpatului G.C.D. pentru infracţiunile prevăzute de art. 241 alin. (1) şi (3) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi de art. 248 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)
S-a constatat că nu s-au formulat pretenţii civile în cauză.
S-a dispus ridicarea sechestrului asigurator instituit asupra terenului înscris în C.F. nr. 825 Deda şi a casei de vacanţă din satul Bistra Mureşului aparţinând inculpatului.
Conform art. 254 alin. (3) C. pen. s-a dispus confiscarea de la inculpat a bunurilor sau a contravalorii acestora obţinute prin infracţiunea de luare de mită respectiv a sumei de 37.765.223 lei contravaloarea convorbirilor telefonice efectuate în perioada 16 ianuarie 2002 – 15 octombrie 2003 de la postul telefonic aparţinând SC L.P. SRL Cristeşti, suma de 80 lei contravaloarea 40 litri motorină primită de la administratorul aceleiaşi societăţi F.I.L., două telefoane mobile marca Nokia 6310 seria 351110200437293, tipul K J 4693213 c şi suma de 104 USD reducerea de preţ de care a beneficiat pentru un telefon Nokia 3410, cu cartela nr. achiziţionate la 2 aprilie 2003 şi 19 septembrie 2003.
Pentru a pronunţa această soluţie instanţa a reţinut în fapt că inculpatul G.C.D., inspector în cadrul Administraţiei Finanţelor Publice Mureş, Serviciul Colectare executare silită persoane juridice, cu atribuţii de verificare şi executare silită a agenţilor economici cu datorii restante la bugetul de stat în perioada 2001 – 2004, a primit o serie de foloase de la martorul F.I.L., administrator în cadrul SC L.P. SRL Cristeşti, în schimbul activităţii de consultanţă şi de ajutor acordate firmei acestuia, constând în folosirea postului telefonic cu nr., contravaloarea convorbirilor purtate de inculpat fiind de 37.765.223 lei achiziţionarea a două telefoane mobile, dintre care unul la preţ subvenţionat în contul punctelor de fidelitate acumulate de acelaşi post telefonic cesionat firmei, achiziţionarea a 40 litri de motorină pe care i-a folosit la maşina personală, în scop propriu şi o serie de împrumuturi în cuantum care nu s-a putut stabili, unul din acestea fiind folosit la construcţia în anul 2003 a unei cabane în comuna Deda, sat Bistra Mureşului.
În drept, s-a apreciat că, această faptă, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de luare de mită în forma continuată prevăzută de art. 6, art. 8 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 254 alin. (1) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)
De asemenea, s-a mai reţinut în fapt, că, în calitate de inspector în cadrul Administraţiei Finanţelor Publice Mureş Serviciul de Colectare, Executare Silită Persoane juridice, cu atribuţii de verificare prin executare silită a agenţilor economici cu datorii restante la bugetul de stat, în cursul lunii februarie 2004, în cadrul activităţii de protecţie, consultanţă şi ajutor dat SC L.P. SRL Cristeşti, în realizarea scopului urmărit, pentru a-i asigura acestuia cumpărarea activului „Staţie de Sortare" aparţinând SA A.M. SA, cu ştiinţă, a îndeplinit în mod defectuos atribuţiile de serviciu, respectiv nu a solicitat în cadrul procedurii de vânzare directă a acelui activ, certificatul fiscal al ofertantului, conform dispoziţiilor legale şi nu a analizat pertinent şi substanţial volumul creanţelor de recuperat, coroborat cu oferta SC L.P. SRL Cristeşti întocmind personal, în numele societăţii debitoare actele necesare la dosarul execuţional, cauzând o pagubă bugetului de stat prin evitarea intenţionată a vânzării activului printr-o procedură concurenţială prejudiciul ridicându-se la suma de 67.458.000 lei acesta fiind însă recuperat ulterior, prin anularea vânzării directe a activului şi vânzarea acestuia la licitaţie.
În drept, s-a apreciat că această faptă întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, în legătură cu infracţiunea de corupţie, fiind prevăzută de art. 17 lit. a) din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 248 C. pen.
Referitor la infracţiunea de sustragere de înscrisuri prevăzută de art. 242 alin. (1) şi (3) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) pentru care inculpatul a fost trimis în judecată s-a apreciat de către instanţă că acestuia îi lipseşte latura subiectivă.
Astfel, în rechizitoriu susţinut că la domiciliul inculpatului, s-au găsit cu prilejul percheziţiei dosare de urmărire aparţinând SC M. SRL Recea şi SC S. SRL Ungheni iar în legătură cu aceste dosare în cadrul cercetării judecătoreşti s-a stabilit că până în anul 2000 inculpatul şi-a desfăşurat activitatea la Percepţia Cristeşti şi că după desfiinţarea acesteia a omis să le predea la A.F.P. Mureş.
Din declaraţiile martorilor V.I. şi N.L. a rezultat că aceştia nu cunoşteau existenţa dosarelor şi că nu îl cunoşteau pe inculpat, iar potrivit declaraţiei martorei R.D., colegă de serviciu cu inculpatul, exista practica, la nivelul instituţiei, de a se duce acasă dosarele fiscale, când inspectorii aveau mai mult de lucru.
Martorii P.G. şi B.I. au relatat că exista o evidenţă electronică a datornicilor sau o fişă de plătitor, care uneori nu era conformă datelor din dosarul fiscal, însă datoriile se puteau urmări şi în lipsa dosarelor de urmărire fiscală actele întocmindu-se în mai multe exemplare iar în caz de dispariţie dosarul se putea reconstitui.
În sfârşit, martora T.D. a confirmat că exista o evidenţă dublă şi computerizată în perioada când se afirma că inculpatul ar fi sustras cele două dosare.
Mai mult, debitoarea SC M. SRL Recea şi-a achitat datoria de 400 lei la bugetul de stat la 17 iulie 2002, chiar în lipsa dosarului de urmărire penală iar cealaltă societate nu figurează cu datorii.
S-a concluzionat de către instanţă că nu există vreo intenţie directă sau indirectă din partea inculpatului de a sustrage cele două dosare de urmărire fiscală a societăţilor menţionate în perioada 2000-2004 pentru a împiedica executarea şi urmărirea datoriilor acestora şi că se impune achitarea inculpatului.
Privitor la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă continuată prevăzută de art. 248 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, s-a apreciat de către instanţă că acestuia îi lipsesc atât latura obiectivă cât şi cea subiectivă.
Astfel, în rechizitoriu s-a susţinut că la percheziţia efectuată la domiciliul inculpatului s-ar fi găsit două somaţii de plată către SC S. SA Sântana de Mureş şi SC G.A. SA Sântana de Mureş, întocmite în baza proceselor verbale din 20 ianuarie 2004 pentru recuperarea unor datorii bugetare restante de 350.397,4873 lei şi respectiv 78.566,3037 lei şi că prin aceasta s-a cauzat o tulburare însemnată a bunului mers al serviciului din care făcea parte, întrerupând astfel în mod abuziv urmărirea şi executarea celor doi agenţi economici. Tot astfel, s-a susţinut în rechizitoriu că prin sustragerea dosarelor de urmărire penală privind pe SC M. SRL Recea şi SC S. SRL Ungheni, în baza aceleiaşi rezoluţiuni s-a cauzat o tulburare însemnată activităţii serviciului din care făcea parte, prin întreruperea activităţii de urmărire şi executare silită şi îngreunarea identificării agenţilor economici cu datorii la bugetul de stat, pentru care trebuia declanşată procedura de executare silită.
În legătură cu cele două somaţii inculpatul a recunoscut că aceste acte ar fi trebuit să se afle în dosarul de urmărire fiscală, arătând că nu îşi aminteşte cum au ajuns la domiciliul său.
Martora R.D., şef serviciu, a relatat însă că somaţiile se întocmeau în dublu exemplar şi că la dosarul de urmărire fiscală mai exista o somaţie iar martorii P.G. şi T.D. referent şi respectiv consilier la A.F.P. Mureş în perioada anilor 2000-2004, colegi cu inculpatul la acelaşi serviciu au menţionat că actele din dosarul de urmărire fiscală inclusiv somaţiile se întocmeau în mai multe exemplare şi că datorită evidenţelor duble, debitele rămâneau şi se puteau urmări.
S-a concluzionat de către instanţă că nu rezultă cu certitudine că inculpatul ar fi acţionat cu intenţie directă sau indirectă pentru a întrerupe în mod abuziv activitatea de urmărire şi executare silită a societăţilor menţionate, prin depozitarea celor două somaţii la domiciliul său ori că ar fi tulburat bunul mers al instituţiei publice la care lucra sau că ar fi îngreunat activitatea de depistare a agenţilor economici cu datorii restante la stat, prin sustragerea dosarelor de urmărire fiscală ale SC M. SRL Recea şi SC S. SRL Ungheni.
Totodată s-a mai concluzionat că în cauză nu s-a produs nici o tulburare însemnată activităţii instituţiei cât timp A.F.P. Mureş nu a formulat pretenţii civile în cauză, nu s-a considerat prejudiciată material în vreun fel, datoriile existente fiind trecute în fişa de plătitor sau în evidenţă computerizată.
Aşa fiind s-a apreciat că se impune achitarea inculpatului.
Având în vedere comportamentul general bun al inculpatului înainte de săvârşirea infracţiunilor şi conduita sinceră pe parcursul procesului penal, instanţa a recunoscut în favoarea inculpatului circumstanţe atenuante conform art. 74 alin. (1) lit. a) şi c) C. pen. şi a stabilit pedepse sub minimul legal pentru infracţiunile de luare de mită şi abuz în serviciu contra intereselor publice în legătură cu infracţiuni de corupţie urmând ca inculpatul, conform art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., să execute pedeapsa cea mai grea.
S-a apreciat de către instanţă, că sunt întrunite condiţiile art. 81 alin. (1) lit. a), b) şi c) şi alin. (2) C. pen. şi că scopul pedepsei poate fi atins chiar fără executarea acesteia.
S-a mai constatat de către instanţă că în cauză nu s-au formulat pretenţii civile şi că neexistând prejudiciu, se impune, conform art. 357 alin. (2) lit. c) C. proc. pen., ridicarea sechestrului asigurator asupra cabanei inculpatului şi terenului aferent din comuna Dedu judeţul Mureş.
În cauză au aplicate dispoziţiile art. 254 alin. (2) C. pen. dispunându-se confiscarea de la inculpat a bunurilor şi valorilor de care a beneficiat urmare a infracţiunii de luare de mită.
Curtea de Apel Târgu Mureş secţia penală prin Decizia penală nr. 59/A din 3 octombrie 2008 a respins apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, Serviciul Teritorial Târgu Mureş şi de inculpatul G.C.D. considerând nefondate criticile formulate de parchet în sensul greşitei achitări a inculpatului pentru infracţiunile prevăzute de art. 242 alin. (1) şi (3) şi art. 248 alin. (1) C. pen., ambele cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) a greşitei individualizări a pedepsei sub aspectul cuantumului şi modalităţii de executare şi la greşita ridicare a sechestrului asigurator asupra bunurilor inculpatului precum şi criticile formulate de inculpat în sensul greşitei condamnări.
Astfel, instanţa de control judiciar a constatat că vinovăţia inculpatului s-a probat numai cu privire la infracţiunile reţinute de tribunal, că pedepsele aplicate sunt conforme cu pericolul social al faptei ele fiind just individualizate şi că scopul acestora poate fi realizat şi fără executare, în condiţiile art. 81 C. pen.
S-a mai apreciat că soluţia de achitare pentru cele două infracţiuni este corectă şi că în absenţa vreunui prejudiciu nu există motive de menţinere a sechestrului asigurator asupra imobilului proprietatea inculpatului.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, Serviciul Teritorial Târgu Mureş, care, invocând dispoziţiile art.3859 alin. (1) pct.18 şi 14 C. proc. pen. a susţinut că în mod greşit inculpatul G.C.D. a fost achitat pentru infracţiunile prevăzute de art. 242 alin. (1) şi (3) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi de art. 248 alin. (1) cu aplicarea art. 42 alin. (2) C. pen., cu pedepsele aplicate inculpatului au fost greşit individualizate impunându-se majorarea lor şi executarea prin privarea de libertate şi că în mod greşit s-a ridicat sechestrul asigurator asupra bunurilor inculpatului, având în vedere că suma de 10.000 lei nu a fost restituită denunţătorului.
S-a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii atacate şi rejudecarea cauzei.
Recursul declarat nu este întemeiat.
1. Din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului se constată că instanţele au stabilit în mod corect situaţia de fapt şi vinovăţia inculpatului G.C.D. în săvârşirea infracţiunilor pentru care a fost condamnat de luare de mită prevăzute de art. 6 şi art. 8 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 254 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi de abuz în serviciu contra intereselor publice cu legătura cu infracţiuni de corupţie prevăzută de art. 17 lit. d) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C. pen.
Probele administrate în cauză au confirmat că inculpatul G.C.D. în calitate de inspector în cadrul Administraţiei Finanţelor Publice Mureş, Serviciul Colectare Executare Silită Persoane Juridice, cu atribuţii de verificare şi executare silită a agenţilor economici cu datorii restante la bugetul de stat în perioada 2001-2004 a săvârşit infracţiunea de luare de mită constând în aceea că a primit de la numitul F.I.L. administrator la SC L.P. SRL Cristeşti, în schimbul asigurării consultanţei şi ajutorului acordat acestei firme, mai multe foloase constând în folosirea postului telefonic nr. contravaloarea convorbirilor telefonice fiind de 3776,5223 lei, achiziţionarea a două telefoane, dintre care unul cu preţul subvenţionat, în contul punctelor de fidelitate acumulate de nacelaşi post telefonic cesionat firmei, achiziţionarea a 40 litri motorină pe care s-a folosit la maşina personală, în scop propriu şi o serie împrumuturi, al căror cuantum nu a fost stabilit, unul dintre acestea fiind folosit la edificarea unei cabane în comuna Deda, satul Bistra Mureşului în anul 2003.
De asemenea, din probele cauzei a mai rezultat că inculpatul a săvârşit infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în conexiune cu infracţiunea de corupţie menţionată mai sus, constând în aceea că, în cursul lunii februarie 2004 în cadrul activităţii de protecţie, consultanţă şi ajutor dat SC L.P. SRL Cristeşti, în calitate de inspector la A.F.P. Mureş, în realizarea scopului urmărit, pentru a-i facilita acestuia cumpărarea activului „staţie de sortare" aparţinând SA A.M. SA, cu ştiinţă, a îndeplinit în mod defectuos atribuţiile sale de serviciu, respectiv nu a solicitat în cadrul procedurii de vânzare directă a acelui activ, cererea/ofertă a SC L.P. SRL Cristeşti de achiziţionare a acestuia, nu a solicitat certificatul fiscal al ofertantului, conform dispoziţiilor legale şi nu a analizat pertinent şi substanţial, volumul creanţelor de recuperat coroborat cu oferta SC L.P. SRL Cristeşti, întocmind personal, în numele societăţii debitoare, acte necesare la dosarul execuţional, cauzând astfel o pagubă bugetului de stat prin vânzarea activului printr-o procedură concurenţială, paguba ridicându-se la 67.458.000 lei, acesta fiind recuperat ulterior, ca urmare a anulării vânzării directe a activului şi vânzarea acestuia la licitaţie.
2. Referitor la infracţiunea de sustragere de înscrisuri în forma continuată, prevăzută de art. 242 alin. (1) şi (3) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), se constată că instanţele au dispus achitarea pentru lipsa laturii subiective a faptei.
Astfel, la percheziţia din 12 ianuarie 2006, la domiciliul inculpatului au fost identificate dosarele de urmărire fiscală privind SC M. SRL Recea şi SC S. SRL Ungheni administrate de martorii V.I. şi N.L. stabilindu-se că aceştia erau anterioare anului 2000 când inculpatul şi-a desfăşurat activitatea la Percepţia Cristeşti unde erau arondate cele două firme şi că după desfiinţarea acelei percepţii rurale, inculpatul a omis să le predea către A.F.P. Mureş.
Din probe, nu a rezultat intenţia de însuşire a acelor documente ori vreun interes de sustragere a acestora iar cei doi administratori nu l-au cunoscut pe inculpat.
Martorii audiaţi în cauză respectiv R.D., P.G., B.I. şi T.D.M., au confirmat că în acea perioadă exista practica la nivelul A.F.P. Mureş că dosarele fiscale să fie duse acasă, când inspectorii erau aglomeraţi cu lucrările curente şi le rezolvau şi la domiciliu, că exista o evidenţă electronică a datornicilor sau o fişă de plătitor, că în lipsa dosarelor debitele se puteau urmări şi executa în baza acelor evidenţe paralele şi că procedura fiscală permitea nerestituirea în cazul dispariţiei.
S-a probat în cauză că una din societăţi, respectiv SC M. SRL Recea şi-a achitat datoria la bugetul de stat cu suma de 400 lei la data de 17 iulie 2002 chiar în lipsa dosarului de urmărire fiscală, iar cealaltă societate SC S. SRL Ungheni nu figura cu datorii.
În consecinţă, lipsind intenţia caracteristică infracţiunii de sustragere înscrisuri prevăzută de art. 242 alin. (1) şi (3) C. pen., soluţia de achitare a inculpatului formulată în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. este pe deplin justificată, nesubzistând eroarea gravă de fapt invocată în recursul declarat de procuror.
3. Privitor la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice prevăzute de art. 248 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) se constată că instanţele au dispus achitarea pentru lipsa laturii obiective şi a celei subiective.
Astfel, la percheziţia din 12 ianuarie 2006, la domiciliul inculpatului au fost găsite două somaţii de plată, către SC S. SA Sântana de Mureş şi SC G.A. SA Sântana de Mureş, întocmite în baza proceselor verbale din 20 ianuarie 2004 pentru recuperarea unor datorii restante către bugetul de stat de 350.397,4873 lei şi respectiv de 78.566,3073 lei. În legătură cu cele două documente inculpatul a declarat că nu mai aminteşte cum au ajuns la domiciliul său şi că respectivele somaţii trebuiau să se găsească la dosarul de urmărire fiscală.
Martorii audiaţi în cauză respectiv R.D., P.G. şi T.D.M. au relatat că somaţiile se întocmeau în mai multe exemplare, că existau evidente duble şi că debitele rămâneau în evidenţă şi se puteau urmări.
De altfel, chiar în actul de sesizare întocmit de procuror s-a menţionat că cele două societăţi SC S. SA Sântana de Mureş şi SC G.A. SA Sântana de Mureş figurau cu debite în fişa de plătitor ceea ce făcea posibilă, în lipsa somaţiilor urmărirea debitelor. Privitor la aceste societăţi a rezultat că ele au beneficiat de o eşalonare de plată a datoriilor către buget.
Întrucât din probatoriul cauzei nu a reieşit că prin deţinerea la domiciliu a celor două somaţii privind pe SC S. SA Sântana de Mureş şi SC G.A. SA Sântana de Mureş precum şi a celor două dosare de urmărire fiscală referitoare la SC M. SRL Recea şi SC S. SRL Ungheni, acte pe care a omis să le depună la A.F.P. Mureş, inculpatul a acţionat pentru a întrerupe abuziv activitatea de urmărire şi executare silită, că ar fi produs o tulburare însemnată bunului mers al instituţiei publice, în condiţiile în care aceasta nu a invocat nici o vătămare, nici un prejudiciu sau o perturbare a motivaţiei cu caracter însemnat, concluzia instanţelor în sensul lipsei laturii obiective şi a celei subiective este cea corectă.
Prin urmare soluţia de achitare a inculpatului pentru infracţiunea prevăzută de art. 248 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) dispusă în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. este justificată şi nu subzistă eroarea gravă de fapt invocată în recursul declarat de procuror.
4. În legătură cu pedepsele aplicate pentru infracţiunile menţionate se constată, că ele au fost individualizate în mod corect sub minimul prevăzut de lege, avându-se în vedere, conform art. 72, art. 74 lit. a) şi c) C. pen. pericolul social al faptelor, împrejurările comiterii lor, întinderea foloaselor de care a beneficiat, consecinţele infracţiunilor săvârşite, dar şi persoana inculpatului care nu posedă antecedente penale, a avut anterior o conduită general bună în familie şi societate şi a dovedit sinceritate pe parcursul procesului penal.
Referitor la pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare, pentru care s-a dispus suspendarea condiţionată a executării, conform art. 81 C. pen. se constată că această modalitate de executare este de natură a asigura prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni şi reintegrarea în comunitate a inculpatului.
În consecinţă Curtea consideră că au fost respectate dispoziţiile legale menţionate, că pedeapsa a fost just individualizată sub aspectul cuantumului şi modalitatea de executare, că nu este cazul reconsiderării ei şi că astfel, critica formulată de procuror nu este întemeiată.
5. Privitor la susţinerea din recursul parchetului în sensul greşitei ridicări a sechestrului asigurator instituit asupra bunurilor inculpatului până la concurenţa sumei de 10.000 lei prin ordonanţa procurorului din 8 februarie 2006, sumă ce nu a fost restituită denunţătorului se constată că această critică nu poate fi primită.
Astfel denunţătorul F.I.L. a contestat că ar fi remis această sumă inculpatului, precizând că nu a lecturat cele consemnate în denunţul aflat în dosar de lucrătorul de poliţie şi că a semnat acest act (fila 95 verso dosar tribunal) iar inculpatul la rândul său a contestat primirea respectivei sume (fila 27 dosar tribunal).
Martorul B.G.L., lucrătorul de poliţie care a consemnat acel denunţ a relatat că nu mai este sigur dar că el crede că denunţătorul ar fi dat banii menţionaţi inculpatului (fila 124 dosar tribunal).
În sfârşit atât denunţătorul cât şi inculpatul au făcut referire la împrumutul reciproc al unor sume de bani, care însă au fost restituite.
Întrucât nu exista probe suficiente şi convingătoare în legătură cu respectiva sumă de bani, măsura asiguratorie instituită de procuror pentru recuperarea acelei sume nu se mai justifică în raport cu dispoziţiile art. 163 C. proc. pen.
De altfel, referitor la această critică din recurs, nu a fost invocat vreunul din motivele de casare prevăzute de art. 3859 alin. (1) C. proc. pen.
6. Faţă de considerentele ce preced, constatând neîntemeiate motivele invocate, Curtea urmează, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. va respinge ca nefondat recursul declarat de procuror.
Se va stabili ca onorariul pentru apărătorul din oficiu să fie plătit din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, Serviciul Teritorial Târgu Mureş, împotriva deciziei penale nr. 59/A din 3 octombrie 2008 a Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, privind pe inculpatul G.C.D.
Onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu intimatului inculpat G.C.D., în sumă de 200 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 12 ianuarie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2585/2009. Penal | ICCJ. Decizia nr. 2102/2009. Penal → |
|---|
