ICCJ. Decizia nr. 2101/2009. Penal

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTITIE

SECTIA PENALĂ

Decizia nr. 2101/2009

Dosar nr. 188.3/101/2006

Şedinţa publică din 4 iunie 2009

Asupra recursurilor de faţă ;

Examinând actele şi lucrările dosarului constată următoarele.

Tribunalul Mehedinţi, secţia penală, prin sentinţa nr. 218 din 30 mai 2008 a dispus condamnarea inculpaţilor V.R.I.A. şi C.I. la pedepsele de câtre 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune, în forma prevăzută de art. 215 alin. (1) C. pen.

În temeiul art. 81 C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepselor pe durata unui termen de încercare de 3 ani conform art. 82 C. pen.

Conform art. 71 alin. (5) C. pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii respectiv a exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a şi lit. b) C. pen., atrăgându-se atenţia inculpaţilor asupra dispoziţiilor art. 83 C. pen.

În temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. s-a dispus achitarea inculpatului V.R.I.A. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 254 alin. (1) C. pen. şi a inculpatului C.I. pentru infracţiunea prevăzută de art.255 alin. (1) C. pen.

Soluţionând latura civilă a cauzei, prima instanţă în temeiul art. 170 C. proc. pen., a dispus restabilirea situaţiei anterioare, în sensul că cele 560.743 acţiuni în care se regăsesc şi un număr de 7291 acţiuni cesionate inculpatului C.I., să reintre în patrimoniul Primăriei Orşova, ce va redobândi calitatea de acţionar majoritar cu 99,04% acţiuni din capitalul social al S.C.G.C.L. – Orşova.

Inculpaţii au fost obligaţi, în solidar, către Primăria Orşova la plata sumei de 14.018.591.373 lei ROL.

Pentru a hotărî astfel prima instanţă, investită cu rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Mehedinţi – D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial Mehedinţi, prin care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor pentru săvârşirea infracţiunilor concurente asupra cărora s-a pronunţat, a reţinut următoarea situaţie de fapt.

Prin HG nr. 1129 din 10 octombrie 2002, s-a aprobat transferul cu titlu gratuit al pachetului majoritar de 99,04% acţiuni din capitalul social al S.C.G.C.L. Orşova SA, reprezentând un număr de 561.127 acţiuni nominative în valoare de 25.000 lei ROL fiecare acţiune, din proprietatea privată a statului şi din administrarea autorităţii pentru privatizare, în proprietatea privată a municipiului Orşova – Mehedinţi şi în administrarea Consiliului Local al municipiului Orşova.

Prin aceeaşi hotărâre s-a stabilit ca reprezentanţii municipiului Orşova, în adunarea generală a acţionarilor să fie numiţi şi revocaţi prin hotărâri ale Consiliului Local, iar membrii Consiliului de Administraţie să fie numiţi şi revocaţi prin Hotărârea A.G.A.

Anterior, prin HG nr. 963 din 5 septembrie 2002, s-a trecut în patrimoniul Consiliului Local al municipiului Orşova, toate bunurile care aparţineau S.C.G.C.L. Orşova.

Hotărârea nr. 89 din 2 septembrie 2004, a numit în calitate de reprezentant în A.G.A. pe inculpatul V.R.I.A. încheindu-se contract de reprezentare în care se stabileau drepturile şi obligaţiile reciproce.

Începând cu această dată şi până la 28 aprilie 2005 când Consiliul Local al Municipiului Orşova, a luat act de renunţare la mandatul de reprezentare al Municipiului Orşova în A.G.A., inculpatul V.R.I.A. trebuia să-şi exercite prerogativele doar în limitele în care a fost investit în scris de Consiliul Local al Municipiului Orşova fiind stipulat faptul că în exercitarea mandatului său indiferent dacă este general sau special, va avea în vedere cadrul legal şi criteriile generale sau funcţiile date în scris de către reprezentant.

Spre exemplu „Prin Hotărârea nr. l 15 din 9 noiembrie 2004, Consiliul Local al Municipiului Orşova, prin art. 1 îi acordă mandat special reprezentantului Municipiului Orşova în A.G.A., care va vota pentru următorul punct al ordinei de zi. La pct. 6 al aceleiaşi hotărâri i se dă dreptul inculpatului V.R.I.A. să reactualizeze capitalul social în conformitate cu prevederile HG nr. 963 din 5 septembrie 2002.

A treia zi 12 noiembrie 2004, prin Hotărârea nr. 124 are loc A.G.A., care hotărăşte:

a) reducerea capitalului social şi modificarea numărului de acţiuni cu valoarea bunurilor trecute din patrimoniul privat al societăţii, în patrimoniul public al Municipiului Orşova;

b) în eventualitatea apariţiei unei oportunităţi şi pentru viitor, se vor emite noi acţiuni pentru mărirea capitalului social.

Rezultă, aşadar că prin Hotărârea nr. 115 din 9 noiembrie 2004, inculpatul V.R.I.A. este mandatat să reactualizeze capitalul social în conformitate cu HG nr. 965/2002 şi în realitate a votat pentru reducerea capitalului social, modificând numărul de acţiuni, hotărârea fiind semnată de acesta şi coinculpatul C.I.

Astfel, capitalul social a fost redus de la 14.163.025.000 lei la 144.733.627 lei, după cum urmează :

Municipiul Orşova (Consiliul Local) - 9.583.627 lei reprezentând 384 acţiuni, în valoare nominală de 25.000 lei fiecare (6,63% din capitalul social).

P.P.M - 135.050.000 lei reprezentând 5402 acţiuni, în valoare nominală de 25.000 lei fiecare (93,3 % capitalul social).

Totodată, deşi nu a avut împuternicirea legală a votat pentru: „anularea unui număr de 56.743 acţiuni deţinute de Municipiul Orşova în valoare de 25.000 lei fiecare, de la nr. 5403 la nr. 566.145, aceasta rămânând cu un număr de 386 acţiuni în valoare de 25.000 lei fiecare acţiune, de la nr. 566.145, la nr. 566.529".

Întrucât Primăria Orşova din acţionar majoritar - 99,04 %, prin votul dat de inculpatul V.R.I.A. în A.G.E.A.G.A., devine minoritar(2%), calitatea de reprezentant a acesteia nu mai era justificată din punct de vedere legal.

Pentru că, ascunsese această nouă structură a acţionariatului ce a rezultat în urma votului său, Consiliul Local Municipal Orşova, prin Hotărârea nr. 27 din 24 februarie 2005, îl împuterniceşte pe inculpatul V.R.I.A. să voteze anumite propuneri în A.G.A. din 25 februarie 2005 şi anume:

 - efectuarea de operaţiuni financiare în contabilitatea societăţii;

 - diverse.

În realitate, inculpatul V.R.I.A. „a votat" ca S.C.G.C.L. Orşova SA să emită acţiuni de valoarea sumei datorate, inculpatului C.I. şi pentru ca acesta să reprezinte în instanţă interesele societăţii nu numai ca director general, ci şi ca acţionar al acestei societăţii.

S-a reţinut că la 9 noiembrie 2004, nu se definitivase procesul verbal de predare primire şi pe cale de consecinţă, nu se putea stabili capitalul social, fiind prematur acest lucru.

Din expertiza tehnico-contabilă efectuată în cauză, a rezultat că prejudiciul cert produs a fost de 2.619.000.000 lei, ţinându-se cont de faptul că, protocolul de predare primire nr. 17.100 s-a încheiat la 10 decembrie 2004.

Astfel, la 12 noiembrie 2004, inculpatul V.R.I.A., deşi era mandatat în scris să reactualizeze capitalul social, prin votul său majoritar, a redus capitalul social, anulând un număr însemnat de acţiuni şi a transformat primăria din acţionar majoritar ( 99,4 %) în acţionar minoritar(2%). Hotărârea respectivă a fost semnată de inculpatul V.R.I.A., în calitate de reprezentant al primăriei şi coinculpatul C.I., în calitate de director general numit de A.G.A. şi preşedinte al Consiliului de Administraţie, numit de membrii acestui consiliu.

De asemenea, la 25 februarie 2005 deşi nu mai era îndreptăţit să reprezinte interesele primăriei, inculpatul V.R.I.A., a votat în A.G.A., în numele acesteia pentru emiterea de acţiuni în favoarea inculpatului C.I., motivat de o pretinsă creanţă a acestuia contra societăţii.

Această creanţă s-a arătat că provine din anul 1990, când S.G.C.L. Orşova SA (unitate cu un alt statut) a contractat construirea unei case inculpatului C.I., acesta din urmă, pretinzând că S.C.G.C.L. Orşova SA i-ar datora suma de 50.000 lei, la nivelul anului 1990, pentru neefectuarea sau efectuarea defectuoasă a unor lucrări la imobilul său.

Deşi expertul nu a găsit în evidenţa contabilă a societăţii această datorie, inculpatul C.I. a solicitat prin cererea nr. 196 din 24 ianuarie 2005 transformarea acestei datorii reactualizată în acţiuni, iar inculpatul V.R.I.A. fără a avea un mandat legal de transformare, a votat fără rezerve acest lucru.

Chiar dacă ipotetic ar fi existat o datorie din anul 1990, faţă de inculpatul C.I., aceasta s-ar fi stins prin scurgerea timpului.

Inculpatul V.R.I.A., nu numai că a votat transformarea acestei datorii în acţiuni, dar „l-a şi obligat pe C.I. să reprezinte interesele societăţii în calitate de director general şi de acţionar", în condiţiile în care inculpatul V.R.I.A., era obligat prin mandatul iu să apere interesele legale ale primăriei şi să voteze în interesul acesteia. De la prima A.G.A. din 12 noiembrie 2004, prin votul său, a transformat primăria din acţionar majoritar în acţionar minoritar şi mandatul său a încetat de drept, Consiliul Local Municipal Orşova care nu a ştiut de faptul că primăria devenise acţionar minoritar, l-a mandatat în scris din nou pe inculpatul V.R.I.A. să reprezinte interesele unităţii la adunarea din 25 februarie 2005.

S-a mai reţinut că cei doi inculpaţi – V.R.I.A.(reprezentant A.G.A.) şi C.I.(director general şi preşedinte al consiliului de administraţie) aveau obligaţia să informeze în mod real Primăria Orşova despre ceea ce se hotărâse în A.G.A. şi că prin acţiunile dolosive [desfăşurate de aceştia, Primăria Orşova a fost prejudiciată cu suma de 14 miliarde lei ROL, sumă ce a intrat în mod injust în posesia inculpatului C.I.

Referitor la prejudiciul, ca obiect material al infracţiunii prev. de fart. 215 Cp., s-a reţinut că acesta este în sumă de 29.400.000.000 lei ROL.

S-a menţionat că, patrimoniul societăţii este mai mare decât capitalul social, iar în momentul deposedării, Primăria Orşova avea în patrimoniu S.C.G.C.L . Orşova SA, bunuri în valoare de 28.000.000.000 lei, reprezentând contravaloarea a două terenuri. Din această sumă, 55 % îi revenea inculpatului C.I. şi anume 15.400.000.000 lei (14.000.000.000 lei + 15.400.000.000 lei ).

Prin contractul de reprezentare încheiat între Primăria Orşova (instituţie la care se referă art. 145 C. pen.) şi inculpat, s-au stabilit drepturi şi obligaţii, inclusiv drepturi salariale, rechizitoriul concluzionând că acest fapt îi conferă inculpatului V.R.I.A., calitatea de subiect activ al acestei infracţiuni.

Prima instanţă a reţinut că inculpatul V.R.I.A., în cele două şedinţe A.G.A., contrar sarcinilor primite în calitate de împuternicit al primăriei, respectiv a votat pentru reducerea capitalului social, anulând un număr important de acţiuni în favoarea inculpatului C.I.

După ce a devenit acţionar majoritar C.I. l-a numit pe V.R.I.A. acţionar general în locul său prin decizie semnată personal.

S-a apreciat că inculpatul V.R.I.A. a încălcat dispoziţiile contractului de reprezentare prin emiterea de acţiuni în favoarea inculpatului C.I., apoi acesta din urmă, a încălcat legea prin numirea în funcţia de director general.

S-a concluzionat că în modul descris inculpatul C.I., care anterior numirii inculpatului V.R.I.A. ca reprezentant al primăriei în A.G.A., nu deţinea nici o acţiune, după numirea acestuia, a devenit acţionat majoritar, iar inculpatul V.R.I.A., din împuternicit al primăriei cu un salariu de 3 milioane ROL, a devenit director general cu un salariu de 18 milioane ROL.

Întreaga activitate materială desfăşurată de inculpatul V.R.I.A. coreprezentant A.G.A. şi inculpatul C.I. ca director general şi preşedinte al Consiliului de Administraţie, cu intenţia de a induce în eroare Primăria Orşova, în condiţiile în care ambii erau obligaţi de a informa în mod real această autoritate locală asupra hotărârilor luate atât în A.G.A. cât şi în Consiliul de Administraţie, s-a reţinut că îndeplineşte elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune în forma prevăzută de art. 215 alin. (1) C. pen. – prejudiciul creat însumând 1.401.859 RON reprezentând contravaloarea celor 560.743 acţiuni pentru anularea cărora s-a votat, acţiuni în care sunt incluse şi cele 7.292 cesionate inculpatului C.I.

Cât priveşte infracţiunea de luare de mită pretins săvârşită de inculpatul V.R.I.A., respectiv, dare de mită pretins săvârşită de inculpatul C.I., instanţa a apreciat că probele administrate nu fac dovada vinovăţiei, respectiv nu s-a probat latura subiectivă, intenţia inculpaţilor de a pretinde, respectiv a primi bani, sau sume injuste.

Împotriva sentinţei, Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinţi – D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Mehedinţi a declarat apel, invocând critici de nelegalitate. În opinia acuzării printr-o greşită interpretare a probelor, prima instanţă a pronunţat achitarea inculpaţilor pentru infracţiunea prevăzută de art. 254 respectiv 255 C. pen., deşi motivarea hotărârii, atunci când analizează elemente constitutive ale infracţiunii de înşelăciune, concluzionează că cei doi inculpaţi au acţionat cu intenţia directă de a induce în eroare Primăria, prin prezentarea ca adevărate a unor fapte mincinoase, cu scopul de a obţine pentru sine sau pentru altul a unor foloase materiale – în concurs cu infracţiunea de înşelăciune.

În acest context, inculpatul V.R.I.A. a săvârşit infracţiunea prevăzută de art. 254 C. pen., obiectul reprezentându-l diferenţa de salariu încasat în calitate de director general, prin Decizia semnată de inculpatul C.I. care procedând în acest mod a săvârşit infracţiunea prevăzută de art. 255 C. pen.

O altă critică invocată în apel a vizat greşita soluţionare a laturii civile, constând în aceea că dispunându-se restabilirea situaţiei anterioare, în sensul ca cele 560.743 acţiuni ce includ şi cele 7.291 acţiuni cesionate nelegal inculpatului C.I., să reintre în patrimoniul Primăriei Orşova, ce va dobândi calitatea de acţionar majoritar, greşit au mai fost obligaţi inculpaţii în solidar la plata sumei de 14.018.591 ROL (echivalentul celor 7.292 acţiuni dobândite fraudulos).

O ultimă critică vizează netemeinicia hotărârii, pedepsele impunându-se a fi majorate şi înlăturată modalitatea de executare prevăzută de art. 81 C. pen., invocându-se faptul că prejudiciul produs prin infracţiune s-ar circumscrie sumei de „aproximativ 28.000.000.000 lei ROL".

Împotriva sentinţei şi inculpaţii au declarat apel susţinând ca nelegală hotărârea, care printr-o greşită interpretare a probelor a reţinut vinovăţia inculpaţilor în săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 215 alin. (1) C. pen., infracţiune pentru care se solicită achitarea, conform art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen.

Curtea de Apel Craiova prin Decizia penală nr. 172 din 16 decembrie 2008 a respins ca nefondate apelurile.

S-a motivat că prima instanţă legal a constatat că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de luare de mită, respectiv dare de mită, activitatea materială desfăşurată de inculpatul V.R.I.A., care în lipsa unui mandat special, a votat pentru anularea unui număr însemnat de acţiuni şi pentru emiterea unor acţiuni în favoarea inculpatului C.I., care devenind acţionar majoritar l-a numit în funcţia de director general pe inculpatul V., constituie latura obiectivă a infracţiunii de înşelăciune săvârşită de inculpaţi cu vinovăţie temei care a angajat răspunderea penală a acestora.

Altfel spus, acţiunile comise de inculpaţi, au realizat inducerea în eroare a părţii civile, prin prezentarea ca adevărate a unor fapte mincinoase, în scopul obţinerii foloaselor materiale injuste, elemente ce caracterizează infracţiunea de înşelăciune.

În consecinţă, ulterior datei de 2 septembrie 2004, când prin Hotărârea nr. 9 a Consiliului Local Orşova inculpatul V.R.I.A. a devenit reprezentant al municipiului în A.G.A., acesta trebuia să respecte limitele mandatului de reprezentare, respectiv de a vota în şedinţa A.G.A. din 12 noiembrie 2004 pentru reactualizarea capitalului social conform HG nr. 963/2002, şi nu pentru anularea acţiunilor, vot ce a avut drept consecinţă transformarea părţii civile din acţionar majoritar în acţionar minoritar.

Ulterior votului exprimat în modul descris şi de natură a prejudicia partea civilă, inculpatul, a ascuns noua structură a acţionariatului, împrejurare în care Consiliul Local prin Hotărârea nr. 27 din 24 februarie 2005, l-a împuternicit în continuare să voteze anumite propuneri în A.G.A. situaţie în care acesta a votat în sensul emiterii unui număr însemnat de acţiuni în favoarea coinculpatului C.I. invocându-se o pretinsă creanţă a acestuia, debitoare fiind societatea.

Referitor la latura civilă a cauzei, instanţa de apel a reţinut că prejudiciul stabilit prin expertizele întocmite însumează 1.409.859 lei, echivalentul a 560.743 acţiuni pe care Primăria Orşova le deţinea la S.C.G.C.L. Orşova – fiecare având o valoare de 2,5 lei, legal au fost obligaţi inculpaţii în solidar, dispoziţia privind restabilirea situaţiei anterioare fiind cuprinsă atât în considerente cât şi în dispozitiv, însă deşi formularea este incompletă, hotărârea poate fi executată.

În termen legal, împotriva deciziei, inculpaţii au declarat recurs, reiterând criticile privind greşita condamnare a lor pentru infracţiunea prevăzută de art. 215 alin. (1) C. pen.

În esenţă atât oral cât şi în concluziile scrise, recurenţii inculpaţi, susţin că atât instanţa de fond cât şi cea de apel au interpretat incomplet probele administrate în cauză, stabilind o situaţie de fapt care nu corespunde realităţii şi a avut drept consecinţă condamnarea lor pentru o faptă care nu îndeplineşte nici sub raport obiectiv şi nici sub aspectul laturii subiective, elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 215 alin. (1) C. pen. – aşa cum este descrisă de norma incriminatoare.

 În opinia recurenţilor, instanţa de apel s-a mărginit la a prelua situaţia de fapt reţinută de prima instanţă, necritic, omiţând să se pronunţe asupra tuturor motivelor de apel esenţial fiind nediscutarea chestiunii prealabile – dovedită cu sentinţa civilă nr. 1/C/C din 1 martie2006 a Tribunalului Mehedinţi rămasă definitivă şi irevocabilă.

Consiliul Local Orşova a solicitat anularea Hotărârii A.G.E. a acţionarilor nr. 124 din 12 noiembrie 2004, nr. 125 din 12 noiembrie 2004 şi nr. 126 din 25 februarie 2005 – sentinţă care are autoritate de lucru judecat.

Trecând la soluţionarea recursurilor, în raport de cazurile de casare invocate, respectiv art. 3859 pct. 10 şi 18 C. proc. pen., Înalta Curte, le constată fondate, pentru considerentele ce vor fi dezvoltate.

Aşa cum rezultă din considerentele sentinţei şi deciziei instanţei de apel, care practic reia motivarea, activitatea materială desfăşurată de inculpaţi ce caracterizează latura obiectivă a infracţiunii de înşelăciune în forma prevăzută de art. 215 alin. (1) C. pen. constă în aceea că inculpatul V.R.I.A., în lipsa unui mandat special „a votat pentru anularea unui număr mare de acţiuni şi pentru emiterea unor acţiuni în favoarea inculpatului C.I., care devenind acţionar majoritar l-a numit în funcţia de director general pe V.R.I.A." – (fila 12 hot. apel).

În aprecierea vinovăţiei inculpaţilor, singurul temei care poate antrena răspunderea penală a acestora pentru infracţiunea pentru care au fost trimişi în judecată, instanţa de prim control judiciar, deşi cauza era devoluată sub toate aspectele, a omis să examineze chestiunea prealabilă anterior soluţionată în materia comercială şi de contencios administrativ prin hotărârea definitivă şi care potrivit dispoziţiilor art. 44 alin. (3) C. proc. pen., are autoritate de lucru judecat în faţa instanţei penale.

Astfel, prin sentinţa nr. 1/C din 1 martie 2006 pronunţată de Tribunalul Mehedinţi, secţia comercială şi de contencios administrativ, rămasă definitivă, s-a respins acţiunea formulată de Consiliul Local al municipiului Orşova prin care se solicita anularea Hotărârilor emise de A.G.E. a acţionarilor din cadrul S.C.G.C.L. Orşova SA respectiv nr. 124 din 12 noiembrie 2004, nr. 125 din 12 noiembrie 2004 şi nr. 126 din 25 februarie 2005.

Practic prin această hotărârea, aşa cum rezultă din motivare, la care se adaugă cea reţinută de Curtea de Apel Craiova, secţia comercială în Decizia nr. 167 din 4 septembrie 2006(fila 100 dos. 9421), s-a stabilit că în adunările generale ale acţionarilor convocate la datele la care s-au emis hotărârile contestate, inculpatul V.R.I.A. în calitate de reprezentant al acţionarului majoritar, nu şi-a depăşit obligaţia prevăzută de contractul de reprezentare – respectând dispoziţiile art. 5, şi limitele mandatului special, situaţie în care hotărârile sunt legale, măsurile luate fiind în conformitate cu Legea nr. 31/1990, art. 113, art. 117.

De remarcat că aceeaşi concluzie, cu privire la mandatul special avut de inculpatul V.R.I.A., rezultă şi din conţinutul raportului de expertiză contabilă judiciară efectuată de expertul T.V.B. în Dosarul 1/D/P/2006 – încă din faza urmăririi penale.

Deşi existau la dosar aceste mijloace de probă, şi chiar inculpatul V.R.I.A. în motivele scrise de apel(f. 29 – 31) face referiri la hotărârea definitivă ce soluţionează aspecte esenţiale, pe care s-a construit cauza penală, instanţa de apel, rezumându-se la a relua necritic motivarea fondului, omite să le examineze, şi să se pronunţe urmare unei aprecieri incomplete a materialului probator.

Numai după analizarea chestiunii prealabile prevăzută de art. 44 alin. (3) C. proc. pen., invocată de recurent şi expusă în precedent, urmează a se aprecia dacă sunt îndeplinite din punct de vedere obiectiv şi subiectiv, elementele constitutive ale singurei infracţiuni dedusă judecăţii în acest cadru procesual, respectiv cea prevăzută de art. 215 alin. (1) C. pen.

Concluzionând, instanţa de apel, nepronunţându-se asupra unei chestiuni esenţiale, de natură să influenţeze soluţia atât sub aspectul laturii penale cât şi celei civile, Înalta Curte, conform art. 38515 alin. (4) C. proc. pen., va admite recursurile, va casa Decizia trimiţând cauza spre rejudecare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursurile declarate de recurenţii inculpaţi V.R.I.A. şi C.I. împotriva Deciziei penale nr. 172 din 16 decembrie 2008 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

 Casează Decizia atacată şi trimite cauza spre rejudecarea apelurilor declarate de D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial Mehedinţi şi inculpaţi, la instanţa de apel, Curtea de Apel Craiova.

Onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de câte 50 lei pentru apărarea recurenţilor inculpaţi, se va avansa din fondul M.J.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 4 iunie 2009.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 2101/2009. Penal