ICCJ. Decizia nr. 2150/2009. Penal
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2150/2009
Dosar nr. 1320/1/2009
Şedinţa publică din 9 iunie 2009
Asupra contestaţiei în anulare de faţă:
În baza lucrărilor de la dosar, constată următoarele:
Petentul B.F. a formulat contestaţie în anulare împotriva deciziei penale nr. 207 din 23 ianuarie 2009, pronunţată în dosarul nr. 3409.4/110/2007 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Invocând prevederile art. 386 lit. a) C. proc. pen., sus-numitul contestator arată că după pronunţarea deciziei în apel de Curtea de Apel Bacău, a participat în recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar la primul termen de judecată, a solicitat acordarea unui termen în vederea angajării unui apărător.
Instanţa i-a admis cererea, iar contestatorul a încheiat contract de asistenţă juridică cu avocatul A.C.
Întrucât acesta a fost în imposibilitate să-l reprezinte din motive medicale, fratele său a angajat alţi avocaţi, dar cu toate acestea la termenul la care s-a judecat cauza, 23 ianuarie 2009, apărătorii aleşi nu s-au prezentat, interesele sale fiind apărate de un avocat din oficiu.
Contestatorul consideră că instanţa de recurs trebuia să-l citeze la ultimul domiciliu cunoscut pentru a fi prezent la şedinţa de judecată în scopul exercitării dreptului la apărare şi pentru a-şi exprima în mod expres acordul cu privire la recursul declarat.
Printr-o cerere separată - semnată de unul dintre apărătorii aleşi, contestatorul îşi suplimentează motivele contestaţiei în anulare, invocând prevederile art. 386 lit. b) C. proc. pen., susţinând că a fost în imposibilitate de a se prezenta în instanţă la termenul din 23 ianuarie 2009, deoarece a fost internat în spital în stare de urgenţă.
Examinând motivele invocate de contestatorul B.F., Înalta Curte constată că demersul judiciar al acestuia este inadmisibil şi urmează a fi respins, ca atare.
Din dosarul cu nr. 3409.4/110/2007 al instanţei supreme rezultă că înaintea primului termen de judecată în recurs (13 iunie 2008), B.F. a depus o cerere datată 27 mai 2008 ( fila 16), prin care a solicitat acordarea unui termen pentru a-şi angaja apărător.
Prin încheierea din 13 iunie 2009, instanţa a admis cererea şi a acordat termen la 12 septembrie 2008 ( fil. 39-40).
Inculpatul a încheiat contract de asistenţă juridică cu avocatul A.C. (împuternicire avocaţială fil. 69), care a depus motivele de recurs ( fil. 63-68).
Acesta a solicitat acordarea unui nou termen, fiind în imposibilitate de a se prezenta din motive medicale (fil. 74), ataşând adeverinţă medicală.
Prin încheierea de şedinţă din 12 septembrie 2008, dată la care B.F., atunci recurent a fost prezent, instanţa a admis cererea şi a amânat cauza la 24 octombrie 2008.
Avocatul ales a formulat o nouă cerere de amânare (fil. 102), invocând, din nou, motive medicale.
Prin încheierea din 24 octombrie 2008 (fil. 109-110), Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a amânat cauza şi a fixat un nou termen de judecată la data de 21 noiembrie 2008.
Înaintea acestui termen, avocatul ales, al recurentului B.F. a depus o scrisoare prin care a arată că nu se poate prezenta în instanţă, urmând ca interesele clientului său să fie apărate de un alt avocat ( fil.137).
Acesta a fost avocat A.M. (împuternicire avocaţială fil. 139), în plus fiind numit şi un apărător din oficiu ( fil. 138).
La termenul de judecată din 21 noiembrie 2008, luând act de cererea formulată de apărătorul ales de pregătire a apărării, instanţa a fixat termen la 23 ianuarie 2009 ( fil. 146).
Recurentul B.F. a angajat alţi doi apărători aleşi (fil.167), iar instanţa a desemnat şi un apărător din oficiu în persoana lui P.A. ( fil.168).
La termenul din 23 ianuarie 2009 când s-a judecat cauza, procedura a fost legal îndeplinită. Recurentul B.F. a lipsit, ca şi avocaţii aleşi, fiind prezent apărătorul din oficiu, care a pus concluzii (fil. 170).
Rezultă deci că B.F. a avut cunoştinţă de judecarea recursului, că interesele sale au fost reprezentate atât de apărători aleşi, cât şi din oficiu.
Faptul că, luând act de cererile sale repetate, instanţa a amânat de mai multe ori judecata, iar la termenul din 23 ianuarie 2009, avocaţii aleşi, nu s-au prezentat, nu este imputabil instanţei care a judecat cauza cu procedura îndeplinită.
În aceste condiţii, nu este incident cazul prev. de art. 386 lit. a) C. proc. pen.
Contestatorul a invocat prevederile art. 386 lit. b) C. proc. pen., susţinând că a fost în imposibilitate fizică de a se prezenta la termenul la care s-a judecat cauza, 23 ianuarie 2009.
Înalta Curte constată că motivul invocat reprezintă o simplă aserţiune, nefiind sprijinit pe nicio dovadă care să ateste această situaţie.
Având în vedere, toate aceste aspecte, instanţa urmează să respingă, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată de contestatorul B.F. cu obligarea la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată de contestatorul B.F. împotriva deciziei penale nr. 207 din 23 ianuarie 2009 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală.
Obligă contestatorul la plata sumei de 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi 9 iunie 2009.
← ICCJ. Decizia nr. 2119/2009. Penal | ICCJ. Decizia nr. 3923/2009. Penal → |
---|