ICCJ. Decizia nr. 228/2009. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 228/2009
Dosar nr. 967/33/2008
Şedinţa publică din 26 ianuarie 2009
Asupra recursului penal de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 104 din 8 octombrie 2008, Curtea de Apel Cluj a respins, ca nefondată, plângerea formulată de petiţionara P.G.A. împotriva rezoluţiei nr. 299/ P din 9 august 2007 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, în condiţiile dispoziţiilor art. 2781 C. proc. pen.
Petiţionara a solicitat desfiinţarea rezoluţiei prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale cu privire la executorul judecătoresc S.M.R., pentru infracţiunea de abuz în serviciu prin îngrădirea unor drepturi prevăzute de art. 247 C. pen.
La data de 21 martie 2007, petiţionara a reclamat faptul că executorul judecătoresc, abuzând de prerogativele funcţiei, a solicitat în mod abuziv suspendarea dreptului de folosire a paşaportului.
Din actele premergătoare efectuate în cauză a rezultat că, prin încheierea civilă nr. 1850/ CC din 10 iunie 2005 a Judecătoriei Cluj Napoca s-a încuviinţat executarea silită a mai multor titluri executorii, sentinţe judecătoreşti, printre care şi cu privire la P.G.A., care a fost obligată să plătească suma de 3710 lei numiţilor J.A. şi J.A.
Întrucât aceasta a refuzat să-şi onoreze obligaţiile, debitorii au solicitat la 8 septembrie 2008, reţinerea paşaportului acesteia, în temeiul dispoziţiilor art. 14 lit. d) din Legea nr. 216/1998.
Ca urmare, prin adresa nr. 377/2005, intimatul S.M.R., a solicitat Serviciului Paşapoarte Baia Mare, suspendarea dreptului de folosinţă a paşaportului petiţionarei P.G.A.
La 28 decembrie 2008, petiţionara a fost împiedicată de lucrătorii poliţiei de frontieră Cenad să părăsească ţara; a considerat că, prin măsura dispusă, i-a fost interzis abuziv dreptul la liberă circulaţie.
Prin rezoluţia nr. 299/ P din 9 august 2007, procurorul a dispus neînceperea urmăririi penale, în temeiul dispoziţiilor art. 11 pct. 1 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., motivându-se că executorul judecătoresc a acţionat în baza dreptului conferit de dispoziţiile art. 14 din OG nr. 65/1997, privind regimul paşapoartelor, aprobat prin Legea nr. 216/1998.
Plângerea formulată de petiţionară, în temeiul dispoziţiilor art. 275 – art. 278 C. proc. pen., a fost respinsă de procurorul ierarhic superior prin rezoluţia nr. 245/II/2 din 4 aprilie 2008.
Petiţionara s-a adresat cu plângere în temeiul art. 2781 C. proc. pen., Curţii de Apel Timişoara care, prin sentinţa penală nr. 104 din 8 octombrie 2008, a respins-o, ca nefondată, menţinând rezoluţiile procurorului.
S-a motivat că nu executorul judecătoresc a dispus suspendarea dreptului de folosire a paşaportului, ci organele abilitate, la cererea formulată de acesta în temeiul dispoziţiilor art. 14 alin. (1) lit. d) din OG nr. 65/1997, aprobată şi modificată prin Legea nr. 216/1998, în vigoare la data formulării cererii, 8 septembrie 2005, urmare solicitării iniţiale a creditorilor J.A. şi J.A.
Se constată, astfel, că petiţionarei nu i-a fost încălcat dreptul la liberă circulaţie, nefiind încălcate şi obligaţiile stipulate în art. 1 şi 2 din Protocolul 4 la C.E.D.O., care prevăd cazurile în care se poate restrânge dreptul la liberă circulaţie, printre care şi în situaţia în care este necesară pentru protejarea drepturilor şi libertăţilor altora, în speţă a creditorilor.
Recursul declarat de petiţionară, prin care susţine că s-au încălcat dispoziţiile art. 247 C. pen. şi drepturile prevăzute în Protocolul 4 al C.E.D.O. – art. 2, este nefondat.
Din examinarea cauzei, rezultă că intimatul S.M.R. a acţionat cu respectarea prevederilor art. 14 din OG nr. 65/1997, privind regimul paşapoartelor în România, aprobată prin Legea nr. 216/1998, potrivit cărora celui urmărit pentru creanţe exigibile mai mare de 2500 lei (douăzecişicinci milioane lei), datorate unei persoane fizice, la cererea creditorilor, în măsura în care plata creanţelor a fost dispusă prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă, i se poate suspenda dreptul de folosire a paşaportului.
Protocolul nr. 4 la C.E.D.O., prevede, în art. 2, că dreptul la liberă circulaţie poate fi restrâns, printre altele, ca o măsură necesară într-o societate democratică, pentru protejarea drepturilor şi libertăţilor altora.
Faţă de aceste considerente, în mod temeinic şi legal s-a apreciat că în cauză nu s-a săvârşit infracţiunea de abuz în serviciu prin îngrădirea unor drepturi, intimatul acţionând în limita prerogativelor prevăzute de lege la momentul când a solicitat organelor de poliţie măsura suspendării paşaportului.
Faţă de aceste motive, în temeiul dispoziţiilor art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul petentei va fi respins ca nefondat.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiţionara P.G.A. împotriva sentinţei penale nr. 104 din 8 octombrie 2008 a Curţii de Apel Cluj, secţia penală şi de minori.
Obligă recurenta petiţionară la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 26 ianuarie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2277/2009. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 2285/2009. Penal. înlocuirea măsurii... → |
|---|
