ICCJ. Decizia nr. 2309/2009. Penal. Menţinere măsură de arestare preventivă. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2309/2009
Dosar nr. 5177/1/2009
Şedinţa publică din 17 iunie 2009
Asupra recursurilor de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea de şedinţă din data de 28 mai 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia l penală, pronunţată în dosarul nr. 9847/3/2008 (2698/2008), în baza art. 3002 şi art. 160b alin. (3) C. proc. pen., s-a menţinut măsura arestării preventive a inculpatului M.V.
Instanţa investită cu soluţionarea apelurilor declarate în cauză a reţinut că se impune menţinerea arestării preventive luate faţă de inculpaţi, întrucât temeiurile care au determinat această măsură nu s-au modificat şi nici nu au intervenit temeiuri noi care să justifice revocarea, iar lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol pentru ordinea publică, pericol ce rezidă în concret din natura şi gravitatea infracţiunii pentru care a fost trimis în judecată şi condamnat în primă instanţă, precum şi din împrejurările concrete în care a fost comisă fapta.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul M.V., solicitând revocarea măsurii arestării preventive deoarece nu există date că lăsarea sa în libertate prezintă pericol pentru ordinea publică iar, pe de altă parte, se află în arest preventiv de mult timp, fiind depăşit termenul rezonabil al duratei măsurii preventive.
Examinând încheierea atacată pe baza lucrărilor şi materialului din dosarul cauzei, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că recursul este nefondat.
Inculpatul M.V. a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 20 raportat la art. 174 – art. 175 lit. a), art. 176 lit. b) C. pen., iar prin sentinţa penală nr. 1289/ F din 10 noiembrie 2008 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, a fost condamnat la o pedeapsă principală de 5 ani închisoare, menţinându-se, totodată, starea de arest a acestuia.
Astfel, cum în mod just a reţinut Curtea de Apel Bucureşti, temeiurile care au determinat luarea şi ulterior prelungirea măsurii arestării preventive a inculpatului nu au încetat să existe şi, mai mult, acesta a fost condamnat de instanţa de fond. Faţă de gravitatea faptelor, de împrejurările şi modalitatea în care au fost comise (prin aplicarea a multiple lovituri, cu două cuţite, în zone vitale, asupra părţilor vătămate M.A. şi T.I.) în mod corect, instanţa de apel a apreciat că sunt probe certificând întrunite condiţiile art. 148 lit. f) C. proc. pen., în sensul că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, iar temeiurile care au determinat această măsură nu s-au modificat sau încetat. Aceasta chiar în condiţiile existenţei prezumţiei de nevinovăţie până la condamnarea definitivă a inculpatului, având în vedere totodată că nu a fost depăşit termenul rezonabil al arestului preventiv care nu trebuie apreciat in abstractio, ci de la caz la caz.
În consecinţă, pentru aceleaşi considerente, recursul declarat de inculpat împotriva încheierii pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti urmează a fi respins, ca nefondat, în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul - inculpat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul M.V. împotriva încheierii de şedinţă din data de 28 mai 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia l penală pronunţată în dosarul nr. 9847/3/2008 (2698/2008).
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuielile judiciare către stat din care suma de 100 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 17 iunie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2308/2009. Penal. Menţinere măsură de... | ICCJ. Decizia nr. 2313/2009. Penal → |
|---|
