ICCJ. Decizia nr. 2328/2009. Penal. Arestare provizorie în vederea extradarii(Legea 302/2004). Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2328/2009
Dosar nr. 5162/1/2009
Şedinţa publică din 18 iunie 2009
Asupra recursului de faţă ;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele :
Curtea de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, prin încheierea nr. 8 din 11 iunie 2009, în baza art. 90 alin. (8) din Legea nr. 302/2004, modificată şi completată prin Legea nr. 222 din 10 noiembrie 2008, a dispus arestarea persoanei solicitate P.D., fiul lui M. şi L., născut la 15 august 1962, pe o durată de 29 zile, cu începere de la 11 iunie 2009 şi până la 9 iulie 2009, inclusiv.
Conform art. 151 alin. (3) C. proc. pen. şi art. 152 C. proc. pen., s-a dispus emiterea mandatului de arestare şi executarea acestuia cu indicarea locului unde va fi depusă persoana solicitată.
Pentru a dispune astfel, prima instanţă investită cu sesizarea formulată de Judecătoria oraşului Berettyoujflau, Ungaria, privind executarea mandatului european de arestare emis la data de 9 aprilie 2009 faţă de persoana solicitată a reţinut în esenţă următoarele :
Mandatul european de arestare emis de autoritatea judiciară amintită, a fost emis în scopul efectuării urmăririi penale faţă de persoana solicitată, sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzută de art. 311 din Legea privind plata redevenţelor şi normele speciale referitoare la comercializarea produselor supuse redevenţelor, pedepsită cu pedeapsa de maxim 3 ani.
Astfel, se reţine că la 8 iunie 2007, P.D., care conducea autoturismul înmatriculat sub nr. XXX, a fost oprit pe şoseaua principală de un echipaj mobil al O.V.G. din Debreţin şi controlat.
S-a constatat cu acest prilej că în autoturism în locuri ascunse, respectiv, în spătarele scaunelor, sub roata de rezervă, în tamburii roţilor, în pardoseala pragului, în portieră, s-au descoperit 1030 pachete de ţigări fără banderole fiscale maghiare şi prevăzute cu banderole fiscale româneşti, respectiv moldoveneşti.
Cum persoana solicitată nu a dovedit originea şi provenienţa produselor supuse redevenţelor şi nici achitarea taxelor fiscale pentru acestea, produsele au fost sechestrate, constatându-se că prin fapta săvârşită s-au diminuat încasările provenite din redevenţe cu suma de 286.135 forinţi.
La data de 11 iunie 2009, persoana solicitată a fost adusă la instanţa de fond, s-a prezentat Decizia judiciară, realizându-se procedura prealabilă prevăzută de art. 881, explicându-se conţinutul regulii specialităţii şi efectele acesteia, posibilitatea de a consimţi la predare către autoritatea judiciară emitentă, cum şi consecinţele eventualului consimţământ la predare.
Constatând îndeplinite toate condiţiile prevăzute de art. 90 alin. (8) din Legea nr. 304/2004 modificată şi completată, însă a dispus arestarea persoanei solicitate pe durata a 29 zile.
Împotriva încheierii, în termen legal, persoana solicitată a declarat recurs, apreciind hotărârea nelegală, în sensul că nu a fost trimis originalul mandatului european, nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 79 din Legea nr. 302/2004, în sensul că nu cuprinde indicarea existenţei unei hotărâri judiciare definitive, a unui mandat de arestare prevăzut sau o altă hotărâre judiciară executorie având acelaşi efect, iar cu privire la natura şi încadrarea juridică a infracţiunii, nu s-a ţinut seama de prevederile art. 85 din aceeaşi lege referitor la „faptele care dau loc la predare".
Examinând hotărârea atacată, prin prisma criticilor invocate şi în raport de dispoziţiile art. 3856 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte constată nefondat recursul persoanei solicitate.
Instanţa de fond a făcut o corectă aplicare a dispoziţiilor legale care reglementează condiţiile de punere în executare a deciziei judiciare emise de un stat membru al U.E., de către alt stat membru în scopul efectuării urmăririi penale.
Astfel, corect prima instanţă în procedura prealabilă prevăzută de art. 881 a reţinut că Decizia judiciară conţine informaţiile prevăzute de art. 79 alin. (2) aşa cum a fost modificat, a audiat persoana solicitată, consemnând lipsa consimţământului acestuia la predare.
Totodată, se constată că nu există vreun motiv de refuz al executării mandatului aşa cum se pretinde, în sensul că fapte pentru care se solicită punerea în executare a mandatului european de arestare, nu face parte din categoria faptelor enumerate de art. 85 care dau loc la predare.
Astfel art. 851 din Legea nr. 302/2004 completată şi modificată prin Legea nr. 222/2008, reglementată în Capitolul III privind „Executarea unui mandat european de arestare" faptele care au loc de predare.
Din modul de redactare al aliniatului 1 rezultă că predarea se va acorda în cazul în care mandatul european de arestare a fost emis pentru una din cele 32 de fapte enunţate preluate din art. 2 al deciziei - cadru, impunându-se drept singură condiţie, sancţiunea cu închisoarea sau cu o măsură de siguranţă privativă de libertate de minim 3 ani, chiar dacă nu este îndeplinită condiţia dublei încriminări.
De observat, că în cauză sunt incidente dispoziţiile alin. (2) al art. 85, potrivit cărora, „pentru alte fapte decât cele din aliniatul 1, predarea este subordonată condiţiei ca faptele care motivează emiterea mandatului european de arestare să constituie infracţiune potrivit legii române, independent de elementele constitutive sau de încadrarea juridică a acesteia.
Cum condiţia dublei încriminări este îndeplinită, instanţa de fond legal şi temeinic a dispus în cursul procedurii de executare a mandatului european de arestare emis de autoritatea judiciară maghiară, arestarea persoanei solicitate, respectându-se dispoziţiile art. 90 alin. (8) din actul normativ precitat.
Pentru considerentele expuse, recursul persoanei solicitate va fi respins ca nefondat, potrivit art. 38515 alin. (1) pct. 2 lit. b) C. proc. pen.
În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul persoană solicitată P.D., împotriva încheierii de şedinţă nr. 8 din 11 iunie 2009 a Curţii de Apel Iaşi, secţia penală, pronunţată în Dosarul nr. 403/45/2009.
Obligă recurentul persoană solicitată la plata sumei de 300 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 80 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 18 iunie 2009.
← ICCJ. Decizia nr. 2321/2009. Penal | ICCJ. Decizia nr. 2329/2009. Penal → |
---|