ICCJ. Decizia nr. 2506/2009. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTITIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2506/2009
Dosar nr. 1677/40/2007
Şedinţa publică din 30 iunie 2009
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele :
Tribunalul Botoşani, prin sentinţa penală nr. 346 din 20 noiembrie 2007 a condamnat pe inculpatul L.I.(fiul lui O. şi F., născut la 17 februarie 1962, nerecidivist dar cu antecedente penale), la 15 ani închisoare pentru infracţiunea de lipsire de libertate în mod nelegal, prevăzută de art. 189 alin. (2) C. pen. şi la 25 de ani închisoare şi 10 ani pedeapsă complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza II-a, lit. b), d), e) C. pen. pentru infracţiunea de omor calificat, prevăzută de art. 174, raportat la art. 175 lit. d) C. pen.
În baza dispoziţiilor art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen. s-a dispus contopirea pedepselor aplicate, executarea pedepsei cea mai grea, aceea de 25 de ani închisoare sporită cu 5 ani închisoare, inculpatul urmând să execute 30 de ani închisoare şi 10 ani interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b), d) şi e) C. pen.
S-a făcut aplicarea art. 71 şi a art. 64 lit. a teza a II-a, lit. b), d) şi e) C. pen.
Pe latură civilă, inculpatul a fost obligat să plătească părţii civile I.D.R., suma de 200.000 lei cu titlu de daune morale.
Pentru a pronunţa hotărârea, instanţa a reţinut următoarea situaţie de fapt:
La data de 29 septembrie 2006, minorul în vârstă de 2 ani I.M., a dispărut de la domiciliul mamei sale din localitatea Hăneşti, judeţul Botoşani, cadavrul lui fiind descoperit la 19 octombrie 2006 în interiorul unui puţ din beton aflat în apropierea gropii de gunoi a oraşului Săveni, membrele inferioare şi superioare fiind depesate, ochii scoşi şi organele genitale externe, tăiate.
Verificarea subsolului blocului în care a locuit L.I. a relevat existenţa unui sac din rafie în care se aflau un batic, un tricou, un hanorac, doi ochi, toate acestea fiind ale victimei, şi o pereche de mânuşi cauciucate, pe ele evidenţiindu-se profile genetice aparţinând copilului şi inculpatului.
În perioada de după luna iunie 2006, I.D.R., a intrat în relaţii de concubinaj cu inculpatul, iniţial locuind împreună cu fiul său la domiciliul inculpatului, iar din august 2006, toţi trei s-au mutat în Hăneşti, în locuinţa lui I.E.
După ce soţia fostului concubin al femeii, B.D., a plecat în Italia, acesta a început să o caute pe I.D.R., ea dându-i în acest sens un număr de telefon ce aparţinea lui B.A.L.E., soţul ei angajându-se să le găsească locuri de muncă în Italia celor doi concubini, fratelui femeii, I.C.C. şi tatălui ei, I.D., în a doua jumătate a lunii septembrie 2006 ei strângându-şi documentele necesare plecării.
La 25 septembrie 2006, B.D., deplasându-se la fosta sa concubină, a încercat să o convingă să-l părăsească pe L.I. însă reia relaţia cu el, întâlnirea dintre cei doi fiind văzută de inculpat, motiv pentru care el s-a apropiat de femeie, a luat-o de umeri, a împins-o în curtea locuinţei şi s-au certat. În aceeaşi seară, B.D. a venit din nou la locuinţa femeii, dar aceasta a refuzat să-l vadă.
În zilele următoare, B.D. a telefonat concubinei inculpatului pe numărul dat de ea, însă proprietara telefonului i-a spus să nu mai sune pentru că inculpatul o însoţea întotdeauna pe I.D.R. şi ea a refuzat să o mai cheme.
În 28 şi 29 septembrie 2006, inculpatul, concubina lui şi alte persoane, au depănuşat porumb, minorul I.M. jucându-se în apropierea locului unde inculpatul strângea cocenii. Spre ora 9,30 din 29 septembrie 2006, I.D.R., minţindu-l pe inculpat, a intenţionat să plece spre Săveni, aici urmând să-l întâlnească pe B.D. care o aştepta în locuinţa lui I.I., dar în staţia unui mijloc de transport în comun, a fost văzută de inculpat, el apărând acolo pe o bicicletă. Reîntorcându-se din drum în compania inculpatului, femeia i-a solicitat să-i aducă de acasă paşaportul şi certificatul de naştere al ei şi al minorului I.M., inculpatul satisfăcându-i cererea. După acest moment, în jurul orei 1100, femeia a plecat în Săveni, aici întâlnindu-se cu B.D., întâlnirea având loc pe la orele 13,30.
Între timp, de la locuinţa mamei lui I.D.R., au plecat B.A.M., I.D., la orele 1300 aflându-se acolo inculpatul şi .B.C. La un moment dat, inculpatul i-a spus celui din urmă că va merge şi el la Săveni pentru a-şi căuta concubina, în locuinţă rămânând cei doi copii fraţi ai concubinei inculpatului şi fiul acesteia.
După orele 13,30 fraţii concubinei inculpatului, după ce au închis uşile locuinţei, dar nu le-au încuiat, au plecat la un bar, minorul rămânând singur. La revenirea în locuinţă, spre orele 14,30-14,45 copiii au constatat că uşa de acces de la camera în care-l lăsaseră pe minor era deschisă I.M. neaflându-se acolo, el nefiind găsit de cei doi în nici unul din locurile aparţinătoare proprietăţii. Cu ocazia căutărilor, copiii au constatat că odată cu minorul, dispăruseră din cameră o telecomandă pentru televizor şi paşapoartele lui I.D. şi L.I.
Inculpatul, în aceeaşi zi, în jurul orei 1600 a venit în Săveni la locuinţa lui B.I., a întrebat dacă concubina lui este acolo, dar nu a fost poftit în casă, ci somat să plece.
Spre orele 1700, inculpatul s-a reîntors la Hăneşti cu un autoturism aparţinând lui B.G., iar când cei doi copiii-au spus că minorul a dispărut, i-a sfătuit să sesizeze poliţia, după acest moment el afirmând că pleacă la el acasă pentru că concubina lui „s-a cuplat" cu B.D.
La 1 octombrie 2006, verificându-se bagajele inculpatului, printre obiecte de îmbrăcăminte, a fost găsită telecomanda dispărută odată cu minorul, iar paşaportul său, a fost găsit ascuns la marginea unui iaz din Hăneşti, sub o conductă din metal.
La 30 septembrie 2006 şi 03 octombrie 2006, fiind supus testului poligraf, s-a constatat că în evoluţia diagramelor, răspunsurile corespunzătoare întrebărilor relevante cauzei, inculpatul a prezentat modificări ale stresului emoţional, caracteristici ale comportamentului simulat.
Fiind supuşi aceloraşi testări I.D.R., I.D., B.I., B.D., nu s-au evidenţiat, în ce-i priveşte, comportamente simulate.
La 19 octombrie 2006, în jurul orei 1500, lucrători de poliţie, însoţiţi de martorul B.D., în zona staţiei de pompare a apei aflată în partea dreaptă a DN 29 Săveni – Avrămeni în apropierea gropii de gunoi a oraşului Săveni, într-un puţ de colectare-desecare, într-un sac s-a găsit cadavrul unui copil, sacul găsindu-se legat cu un prosop flauşat, pe fond alb murdar, cu dungi galbene, bleu şi verde.
După ce s-au prelevat fire de păr din zona capilară şi sânge,s-a ridicat prosopul şi I.D.R. a recunoscut că rămăşiţele sunt ale fiului său I.M.
Raportul medico-legal de necropsie a înscris că rămăşiţele cadavrului aparţineau unui copil aflat în stare de putrefacţie, cu emfizem generalizat, tegumente cafenii, avea lipsă organele genitale externe, prezenta lipsa globilor oculari, extern, nu s-au constatat semne de violenţă, iar examenul intern a relevat cavitate craniană cu depolisare de epiderm, dezarticulare a oaselor craniene pe suturile fronto-temporo-parietale şi occipito-temporale.
I.M.L. Iaşi, la 4 decembrie 2006 a precizat că deşi nu s-a putut stabili o cauză a decesului datorită putrefacţiei, modul de abandonare a cadavrului sugerează o moarte violentă, gradul de putrefacţie coincide cu data dispariţiei minorului.
Pentru că se stabilise că la data dispariţiei, minorul era îmbrăcat cu un tricou, peste acesta cu un hanorac, cu o pereche de pantaloni şi avea pe cap un batic, iar în picioare adidaşi, iar la data când a fost găsit era dezbrăcat şi pus într-un sac legat la capăt cu prosop, neconstatându-se acţiuni ale rozătoarelor la nivelul urechilor, feţei, a părţilor descoperite, s-au cerut explicaţii suplimentare. La 18 decembrie 2006 acelaşi institut a comunicat că depesajul a fost atipic, fără argumente de certitudine.
Verificarea prosopului în cauză, de pe care se recoltase un fir de aţă de culoare neagră a conchis că el fusese adus în februarie 2006 de către B.D. la locuinţa lui B.I., I.D.R. folosindu-l pentru ştersul picioarelor şi în vara anului 2006 era pus afară, în apropierea scărilor de acces, din 30 septembrie 2006 el nemaifiind văzut acolo, ultima care l-a folosit fiind F.C.
După obţinerea legală a autorizaţiilor de percheziţie domiciliară la inculpat, la B.I. şi la B.D., la 20 octombrie 2006, în prezenţa inculpatului şi a martorilor asistenţi L.I. şi M.A., în locuinţa inculpatului, în hol, sub un fotoliu aşezat peste o placă de PAL, s-a constatat un orificiu de dimensiuni 40/50 cm prin care se pătrundea în subsolul scării blocului, de aici existând mai multe posibilităţi de ieşire, în exterior fiind amenajat un porumbar ce aparţinea inculpatului, partea de nord a celor două scări ale imobilului prezentând două orificii de ieşire din subsol.
P.O., vecină cu inculpatul, audiată fiind, a declarat că într-o seară, după orele 2000, dar anterior datei de 10 octombrie 2006, când a trecut prin dreptul scării B, a văzut în subsol lumină provenind de la un bec, ea motivând că era un bec şi nu o lanternă, pentru că nu se mişca.
I.I., vânzătoare la un magazin din Săveni, care-l cunoştea pe inculpat ca fiind client, a declarat că anterior aceleiaşi date, seara, după ora 2200, inculpatul a cerut să-i vândă o pereche de mânuşi de menaj şi o sticlă cu clor, dar pentru că nu avea la vânzare mânuşi, inculpatul a refuzat să mai cumpere clor.
Adâncirea cercetării locurilor de unde inculpatul şi-a achiziţionat mânuşi de menaj, a relevat, în urma analizei declaraţiilor lui I.T.L., A.L. şi C.S.I., că acesta le-a cumpărat de la supermarketul S. din Săveni, inculpatul nerecunoscut acest lucru.
Procedându-se, la sfârşitul lunii octombrie 2006, la scoaterea apei şi a resturilor menajere din subsolul blocului unde locuia inculpatul, comun ambelor scări ale imobilului, în prezenţa martorilor I.R. şi C.S., la 31 octombrie 2006 au fost identificate, plutind, o pereche mânuşi menaj, cauciucate, întoarse pe dos şi s-au prelevat probe biologice din godeurile acestora. Foarte aproape de mânuşile menajere, s-a găsit un sac din rafie albă, aici aflându-se un tricou cu mâneci scurte şi guler de culoare bej, dungat gri şi bej, un hanorac cu glugă şi mâneci lungi, tricotat mecanic, de culoare roşie, un batic de formă triunghiulară, împăturit în două, în el găsindu-se două fragmente de ţesut organic alb-gri, de formă rotundă, cu diametrul de 2 cm, asemănător globilor oculari. Obiectele menţionate au fost recunoscute ca fiind cele cu care era îmbrăcat minorul în 29 septembrie 2006, de către I.D.R., B.A.M. şi I.E.
După aprobarea legală de efectuare a unei noi percheziţii la locuinţa inculpatului, în 1 noiembrie 2006, cercetându-se încăperea de baie, pe pervazul inferior al ferestrei, s-a găsit un prosop bleu uzat, pe tocul ferestrei, un prosop de mână şi un cuţit inox, acesta fiind introdus într-un plic şi aşezat lângă trusa criminalistică amplasată în holul locuinţei.
Pretextând că are nevoie să-şi ia îmbrăcăminte pentru schimb, inculpatul, trecând pe lângă trusa criminalistică, a luat plicul în care fusese introdus cuţitul, s-a urcat cu picioarele peste capătul căzii şi l-a aruncat în masca ţevilor conductoare de apă pluvială şi menajeră, aspectul fiind sesizat de B.I.
Inculpatul şi-a motivat acţiunea prin dorinţa de a scunde cuţitul pentru că era singurul care-i mai rămăsese în casă.
După 19 octombrie 2006, expertizându-se mai multe obiecte ridicate de la I.D.R., L.I., B.I., B.D., F.C., B.D., printre acestea prosopul cu care fusese legat sacul în care s-a găsit cadavrul minorului, prosoapele ridicate de la inculpat, cuţitul, mânuşile de menaj, hainele minorului, cei doi globi oculari, fragmente de carton şi sol din subsolul locuinţei inculpatului, s-a constatat că prosopul găsit la inculpat a prezentat un amestec de profile genetice ce proveneau de la minim două persoane, profilul genetic al inculpatului fiind inclus în amestec, cuţitul, de asemenea, globii oculari au prezentat un profil genetic identic cu cel al probei biologice de referinţă recoltată de la I.M.
Privind mânuşile de menaj, analiza probelor biologice a evidenţiat un amestec de profile genetice ce proveneau de la minim două persoane, profilul genetic al inculpatului fiind inclus în amestec, iar examinarea microundelor prelevate de pe suprafaţa interioară (în stare nouă, de neîntrebuinţare, faţa exterioară) a evidenţiat amestec de profile genetice ce provin de la minim trei persoane, profilele de referinţă recoltate de la inculpat şi de la I.M., fiind incluse în amestec.
S-a mai reţinut că raportat la numărul de locuitori ai României şi al planetei, posibilitatea de excludere a profilelor genetice ale inculpatului şi victimei, identificate pe mânuşile de menaj, este exclusă practic, iar privind pe celelalte persoane menţionate probele biologice nu au dat rezultate care să necesite excluderea.
În perioada 20 octombrie 2006 – 07 noiembrie 2006, inculpatul a fost internat în Spitalul de Psihiatrie Botoşani, raportul de expertiză medico-legală psihiatrică înscriind că el prezintă diagnosticul „tulburare de personalitate de tip instabil emoţional", fapta pentru care era cercetat fiind comisă cu discernământ.
Pentru că după găsirea, în subsolul imobilului în care a locuit inculpatul, a obiectelor de îmbrăcăminte şi a globilor oculari ai victimei, în 02 noiembrie 2006 inculpatul a fugit din spitalul de psihiatrie şi s-a ascuns în locuinţa lui B.N. aici fiind găsit la 03 noiembrie 2006, el neoferind însă explicaţii privind motivul pentru care a părăsit spitalul, s-a cerut o nouă expertiză psihiatrică, la 08 februarie 2007, Serviciul de Medicină Legală Botoşani răspunzând că inculpatul prezenta acelaşi diagnostic, dar s-a înscris că fapta, posibil, a putut fi comisă cu discernământ. Ca atare, la 09 februarie 2007, a fost cerută avizarea raportului, inculpatul însă declarând că nu se poate prezenta pentru examinare şi ca atare, Institutul de Medicină Legală Iaşi a comunicat imposibilitatea expertizării lui.
La interviul clinic şi testarea proiectivă realizată în perioada 4-5 octombrie 2006, deci înaintea descoperirii cadavrului minorului, inculpatul a relevat, cronologic, trecutul său în relaţia de concubinaj cu mama minorului, traseul comportamental şi decizional desfăşurându-se pe fondul unor aparenţe de om bun, dar cu elemente masochiste, egoiste, egocentrice şi dificultăţi de adaptare psiho-socială, el neavând prieteni, contactele sociale limitându-se la persoanele fizice pentru care presta activităţi gospodăreşti. S-a mai relevat că în copilărie suferise traume apărute în relaţia cu mama sa şi cu o altă femeie, el percepând începerea vieţii sexuale ca un moment traumatizant, iar ulterior a manifestat un calm aparent ascendent odată cu expunerea dovezilor împotriva sa.
Reţinând situaţia de fapt expusă, instanţa a stabilit vinovăţia inculpatului prin coroborarea ansamblului vastului material probator, ea dezvoltând amplu concluziile actelor medico-legale şi aspectele de fapt referitoare la prezenţa inculpatului în locuinţa bunicii victimei la data şi ora când acesta era în viaţă, nemulţumirea manifestată faţă de relaţia concubinei lui, mama victimei, cu fostul ei concubin, încercarea inculpatului de a ascunde date şi corpuri delicte, declaraţiile contradictorii.
Împotriva sentinţei, inculpatul a declarat apel, motivul invocat fiind nelegalitatea, în sensul greşitei sale condamnări.
Instanţa de apel, la termenul de judecată din 19 decembrie 2007, a încuviinţat audierea martorului I.C.C., neaudiat la judecarea în fond, iar la 13 februarie 2008, a dispus efectuarea unei expertize medico-legale care să stabilească dacă este exclusă sau nu, posibilitatea ca decesul victimei să fi survenit în urma ingerării de alcool, a unei expertize psihiatrice privindu-l pe inculpat cu obiectivul stabilirii eventualelor afecţiuni psihice şi în ce măsură acestea i-ar fi diminuat discernământul, a fost audiat inculpatul, martorul B.N. şi s-a dispus reaudierea lui I.D. şi I.E., constatându-se însă că I.D. decedase.
În realizarea rolului activ, instanţa de apel a reaudiat inculpatul, pe martorul B.I. şi a constatat că este imposibilă audierea lui I.C.C., plecat din ţară şi a lui I.B.C. despre a cărui adresă nu cunoştea nimeni decât că s-ar afla, de aproximativ un an, în zona Sibiului.
Curtea de Apel Suceava, prin Decizia penală nr. 3 din 28 ianuarie 2009 a admis apelul declarat de inculpat, a desfiinţat în parte sentinţa atacată şi în rejudecare, a înlăturat sporul de 5 ani închisoare, precum şi aplicarea dispoziţiilor art. 33 lit. a) şi ale art. 34 C. pen.
În baza dispoziţiilor art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., inculpatul a fost achitat sub aspectul săvârşirii infracţiunii de lipsire de libertate în mod nelegal, prevăzută de art. 189 alin. (2) C. pen. şi s-a decis ca inculpatul să execute pedeapsa de 25 ani închisoare şi 10 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a, lit. b), d) şi e) C. pen., pentru infracţiunea de omor calificat prevăzută de art. 174 raportat la art. 175 lit. d) C. pen.
S-au menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei.
Nemulţumit şi de hotărârea instanţei de apel, inculpatul, în termenul legal, a declarat recurs, cazul de casare invocat fiind cel prevăzut de art. 3859 pct. 18 C. proc. pen., în esenţă el susţinând că a fost greşit condamnat, în sarcina sa neexistând probe care să-l inculpe.
Recursul nu este fondat.
Din analiza ansamblului probator administrat, minuţios şi laborios coroborat, se reţine că prosopul cu care fusese legal la un capăt, sacul în care s-a descoperit cadavrul minorului, recunoscut de martorii audiaţi, a dispărut după 29 septembrie 2006, la acea dată, spre orele 1600, la imobilul în care el se găsea, inculpatul şi-a căutat concubina. Perechea de mânuşi de menaj ridicată din subsolul locuinţei inculpatului, expertizată ADN, a relevat prezenţa materialului biologic al inculpatului şi al victimei. Globii oculari, de asemenea găsiţi în subsolul blocului unde locuia inculpatul, ştiinţific, expertizaţi, au evidenţiat profil genetic al victimei.
În stabilirea vinovăţiei inculpatului, sunt relevante procesele-verbale de percheziţie domiciliară şi a subsolului imobilului în care a locuit acesta, dar şi depoziţiile martorilor, unul dintre aceştia, M.C., declarând că într-o dimineaţă, în jurul orei 9,30, el aflându-se în apropierea fostului sediu SMT Săveni, a văzut trecând pe lângă el un bărbat ce circula pe bicicletă, îl cunoştea din vedere ca fiind inculpatul, şi acesta avea în spate un bagaj tip rucsac, traseul urmat fiind spre rampa de gunoi sau spre localitatea Aurel Vlaicu. Martorul a fost contrariat însă de faptul că după scurgerea a cca. 20′, acelaşi bărbat, tot pe bicicletă, a trecut prin apropierea lui în sens invers, spre oraşul Săveni, dar nu mai avea bagaj, martorul plasând întâlnirea descrisă ca având loc în luna octombrie 2006.
Deşi Codul de procedură penală nu acordă forţă probantă testării poligraf, efectuarea acesteia şi concluziile, precum şi evaluarea inculpatului au relevat disimularea, prezenţa reactivităţii mimico-gesticulare concretizată în paloare, sudoraţie, disconfort psihic, spasm glotic, ceea ce a dus la concluzia detecţiei comportamentului simulat, în timp ce aceeaşi testare nu a reliefat date de comportament simulat la I.D.R., I.D., B.I., B.D.
Deşi inculpatul a negat constant că ar fi comis fapta de ucidere a minorului, în cauză sunt probe certe că în intervalul de timp 13,30 – 14,30 din ziua de 29 septembrie 2006, acesta a rămas nesupravegheat într-o încăpere a imobilului în care, la acea dată, locuia şi inculpatul, încăpere neîncuiată, inculpatul a ascuns luarea, de către el, a telecomenzii pentru televizor şi a paşaportului lui, obiecte găsite cu ocazia cercetărilor fie în bagajul lui, fie ascunse într-un loc neaccesibil decât dacă cel care le-a ascuns ştia acest lucru, dar care dispăruseră odată cu copilul, prezenţa inculpatului în localitatea Hăneşti fiind semnalată şi după ora 1300 (martora B.P., martora B.A.L.E.) el fiind, practic, ultimul care l-a văzut pe minor în viaţă, investigaţiile efectuate excluzând prezenţa altor persoane în acel interval orar. Iniţial, inculpatul a declarat în prezenţa martorilor că cel care a luat paşapoartele a luat şi copilul, ulterior el declarând neverosimil că fapta i-ar fi fost înscenată de B.I., B.D., I.D.R. sau F.C., aceasta din urmă fiind persoana care, la 29 septembrie 2006, a folosit prosopul ulterior dispărut, dar obiect cu care era legat sacul în care s-a descoperit cadavrul minorului.
Nerăsturnându-se probele certe de vinovăţie, se reţine că hotărârea instanţei de apel este legală, considerent pentru care, în conformitate cu dispoziţiile art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul declarat de inculpat va fi respins ca nefondat.
Conform dispoziţiilor art. 192, cu referire la art. 189 alin. (1) din acelaşi cod, inculpatul recurent va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul L.I. împotriva Deciziei penale nr. 3 din 28 ianuarie 2009 a Curţii de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul reţinerii şi arestării preventive de la 12 ianuarie 2007 la 30 iunie 2009.
Obligă recurentul inculpat să plătească statului suma de 400 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul M.J.L.C.
Definitivă.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi 30 iunie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2892/2009. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 2512/2009. Penal → |
|---|
