ICCJ. Decizia nr. 2635/2009. Penal. Menţinere măsură de arestare preventivă. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.2635/2009
Dosar nr. 5865/1/2009
Şedinţa publică din 13 iulie 2009
Asupra recursului de faţă,
Examinând actele dosarului constată următoarele:
Prin încheierea din 25 iunie 2009, pronunţată în dosarul nr. l 104/36/2008, Curtea de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, în baza art. 3002 şi art. 160b C. proc. pen., a dispus menţinerea măsurii arestării preventive a inculpatului T.V., pe o durată de 60 de zile cu începere de la 26 iunie 2009.
Împotriva acestei încheieri, a declarat recurs inculpatul, solicitând casarea încheierii, revocarea măsurii arestării preventive şi punerea sa în libertate, întrucât nu se mai menţin temeiurile care au stat la baza arestării preventive.
Înalta Curte constată că recursul declarat de inculpat este nefondat, pentru următoarele argumente:
Potrivit art. 300 C. proc. pen., în cauzele în care inculpatul este arestat, instanţa legal sesizată este datoare să verifice, în cursul judecăţii, legalitatea şi temeinicia arestării preventive, procedând potrivit art. l60b.
Conform art. l60b alin. (3) din acelaşi cod, când instanţa constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate sau că există temeiuri noi care justifică privarea de libertate, instanţa dispune, prin încheiere motivată, menţinerea arestării preventive.
Prin încheierea atacată, instanţa de apel, constatând că aceste dispoziţii procedurale sunt aplicabile în cauză, pentru că există motive verosimile de a bănui că inculpatul a comis faptele pentru care a fost trimis în judecată şi a fost condamnat de instanţa de fond, iar lăsarea sa în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, a dispus menţinerea arestării preventive.
Înalta Curte reţine că încheierea instanţei de apel este legală şi justificată.
Astfel, potrivit art. 5 pct. l din C.A.D.O.L.F., referitor la cazurile de excepţie în care o persoană poate fi lipsită de libertate, recurentul inculpat T.V. a fost iniţial arestat în vederea aducerii sale în faţa autorităţilor judiciare competente existând motive verosimile de a bănui că a săvârşit o infracţiune [(lit. c)].
Ulterior, măsura arestării a fost menţinută pe baza condamnării pronunţate de un tribunal competent [(art. 5 pct. l lit. a) din Convenţie)], în speţă, în temeiul condamnării inculpatului la pedeapsa rezultantă de 17 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunilor de omor deosebit de grav şi complicitate la viol, pedeapsă aplicată prin Sentinţa penală nr. 394 din 5 octombrie 2007 a Tribunalului Constanta, secţia penală.
Chiar dacă sentinţa nu a rămas, încă, definitivă, menţinerea arestării preventive a inculpatului este justificată, acesta fiind trimis în judecată pentru infracţiuni de omor şi viol, pentru care legea prevede o pedeapsă mai mare de 4 ani închisoare şi pentru care există probe certe că lăsarea sa în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Constatând că sunt întrunite atât cerinţele art. 3002 şi ale art. l60b alin. (3) C. proc. pen., cât şi prevederile art. 5 pct. l lit. a) şi c) din C.A.D.O.L.F., Curtea va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpat.
Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul inculpat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 300 lei, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei şi al Libertăţilor Cetăţeneşti.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul T.V. împotriva încheierii din 25 iunie 2009 a Curţii de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, pronunţată în dosarul nr. 1104/36/2008.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 300 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei şi al Libertăţilor Cetăţeneşti.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 13 iulie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2608/2009. Penal. Menţinere măsură de... | ICCJ. Decizia nr. 2636/2009. Penal. Menţinere măsură de... → |
|---|
