ICCJ. Decizia nr. 3012/2009. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3012/2009
Dosar nr. 7516/1/200.
Şedinţa publică din 25 septembrie 2009
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, prin încheierea din 14 septembrie 2009 a dispus, printre altele, menţinerea stării de arest preventiv a inculpatului apelant S.T., temeiul legal fiind dispoziţiile art. 3002 C. proc. pen. raportat la art. 160b alin. (1) şi (3) din acelaşi cod.
Pentru a pronunţa încheierea, instanţa de apel, sesizată cu apelurile formulate, printre alţii, de inculpatul S.T. împotriva sentinţei penale nr. 628/F din 5 iunie 2009 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, a constatat că respectivul inculpat a fost arestat preventiv la 30 ianuarie 2008m temeiurile legale fiind dispoziţiile art. 148 lit. f) C. proc. pen., raportat la art. 143 din acelaşi cod, el fiind trimis în judecată pentru instigare la infracţiunea de trafic ilicit de droguri de mare risc [art. 25 C. pen., raportat la art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)] şi în condiţiile circumstanţei atenuante prev. de art. 75 lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 14 lit. c) din Legea nr. 143/2000, pentru instigare la săvârşirea infracţiunii de trafic ilicit internaţional de droguri de mare risc [prev. de art. 25 C. pen., raportat la art. 3 alin. (1) şi (2) din aceeaşi lege, cu aplicarea art. 41 alin. (2), a art. 75 lit. a) şi a art. 14 lit. c) din Legea nr. 143/2000], pentru finanţare a traficului ilicit de droguri de mare risc şi trafic ilicit internaţional de droguri de mare risc [art. 10 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2), a art. 75 lit. a) C. pen., a art. 14 lit. c) din Legea nr. 143/2000], precum şi pentru infracţiunea de iniţiere şi constituire a unui grup infracţional organizat, prev. de art. 7 din Legea nr. 30/2003) faptele fiind săvârşite în concurs real, în condiţiile dispoziţiilor art. 33 lit. a) C. pen.
Instanţa de apel, verificând legalitatea şi temeinicia măsurii arestării preventive a inculpatului, a constatat că nu au intervenit elemente sau temeiuri care să conducă la presupunerea rezonabilă că inculpatul nu ar fi comis faptele, în cauză subzistând, cumulativ, condiţiile prevăzute de art. 148 lit. f) C. proc. pen.
Împotriva încheierii, inculpatul, în termenul legal, a declarat recurs, cale de atac motivată pe nelegalitatea şi netemeinicia dispunerii menţinerii măsurii arestării sale preventive.
Recursul nu este fondat.
Din verificarea lucrărilor dosarului, se reţine că în cauză s-a pronunţat o hotărâre de condamnare a inculpatului de către instanţa competentă în fond (sentinţa penală nr. 628/F din 5 iunie 2009 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală), S.T. fiind condamnat la pedeapsa rezultantă de 25 de ani închisoare, şi la acest moment subzistând condiţiile impuse de dispoziţiile art. 148 lit. f) C. proc. pen., respectiv pedeapsa prevăzută de lege pentru faptele infracţionale fiind mai mare de 4 ani închisoare, inculpatul prezentând pericol pentru ordinea publică, acesta deducându-se, pe lângă natura, împrejurările comiterii presupuselor fapte, şi din perioada de timp în care acestea s-au derulat (anii 2003-2005), pe teritoriile şi a altor state decât România, în dosar existând şi probe că inculpatul a continuat să reorganizeze reţeaua infracţională şi după momentul arestării sale preventive.
Ca atare, încheierea recurată fiind legală şi temeinică, recursul declarat de inculpat va fi respins ca nefondat.
Conform dispoziţiilor art. 192, cu referire la art. 189 alin. (1) C. proc. pen., inculpatul recurent va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul S.T. împotriva încheierii din 14 septembrie 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, pronunţată în dosarul nr. 17531/3/2008.
Obligă recurentul inculpat să plătească statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti.
Definitivă.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi 25 septembrie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3008/2009. Penal | ICCJ. Decizia nr. 3044/2009. Penal → |
|---|
