ICCJ. Decizia nr. 3258/2009. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3258/2009
Dosar nr. 7804/95/2008
Şedinţa publică din 14 octombrie 2009
Asupra recursului penal de faţă;
Din actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin concluziile nr. 803/III/6/2008 din 26 mai 2008 Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj a solicitat Tribunalului Gorj revizuirea Deciziei penale nr. 548/A din 9 decembrie 2004, pronunţată în Dosarul nr. 283/P/2003 al Curţii de Apel Craiova, secţia penală, solicitându-se condamnarea inculpatului T.I.M., pentru comiterea infracţiunilor prevăzute de art. 174 alin. (1) C. pen. şi art. 208 alin. (1) C. pen., ce se pretindeau a fi comise de acesta în ziua de 12 martie 2002.
Judecarea cauzei a fost strămutată la Tribunalul Caraş-Severin.
Prin Sentinţa penală nr. 12 din 5 martie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 7804/95/2008 al Tribunalului Caraş-Severin, cererea de revizuire a fost respinsă.
În cererea de revizuire formulată de procuror s-a invocat cazul prevăzut de art. 394 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., respectiv, revizuirea poate fi cerută când un martor, un expert sau un interpret a săvârşit infracţiunea de mărturie mincinoasă în cauza a cărei revizuire se cere.
Pentru a respinge cererea de revizuire, Tribunalul Caraş-Severin şi Curtea de Apel Timişoara în motivarea Deciziei penale nr. 67/A din 21 mai 2009 prin care a respins apelul procurorului, au apreciat că instanţa de apel, respectiv, Curtea de Apel Craiova care a judecat fondul cauzei în apel, a motivat hotărârea de achitare a inculpatului exclusiv pe argumente de ordin tehnico-ştiinţific şi nicidecum pe declaraţiile martorilor N.M., B.P.A. şi R.I.
În termen legal, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timişoara a declarat recurs împotriva acestor ultime hotărâri; în esenţă, s-a susţinut că probele testimoniale cât şi raportul de expertiză medico-legală nr. 941/2004 al I.M.L. Craiova - arătate şi analizate - nu sunt de natură să excludă pe T.I.M. ca autor al agresiunilor exercitate asupra victimei N.G., câtă vreme s-au făcut precizări univoce în sensul că „leziunile puteau fi produse prin lovire cu mâna stângă, cu agresorul în poziţie lateral stânga sau lateral dreapta” faţă de victimă.
În şedinţa publică din 14 octombrie 2009, procurorul de şedinţă a declarat că înţelege să retragă recursul declarat, depunând în acest sens la dosar, referatul cu propunerea de retragerea recursului declarat, cu aprobarea din 5 octombrie 2009 a procurorului ierarhic superior.
În raport de declaraţia făcută de procuror în şedinţă publică de retragerea recursului declarat în cauză şi constatând că sunt realizate cumulativ şi celelalte cerinţe prevăzute de art. 369 C. proc. pen., în temeiul art. 3854 alin. (2) C. proc. pen. se va lua act de retragerea recursului declarat de procuror prin hotărârea ce se va pronunţa.
Conform art. 192 alin. (6) C. proc. pen., onorariul apărătorului desemnat din oficiu se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Ia act de retragerea recursului declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timişoara împotriva Deciziei penale nr. 67 din 21 mai 2009 a Curţii de Apel Timişoara, secţia penală, privind pe T.M.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 100 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 14 octombrie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3250/2009. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 1941/2009. Penal → |
|---|
