ICCJ. Decizia nr. 3281/2009. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Contestaţie în anulare - Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3281/2009
Dosar nr. 5700/1/2009
Şedinţa publică din 15 octombrie 2009
Deliberând asupra cauzei, se reţine:
La data de 2 iulie 2009 numitul C.M. a formulat contestaţie în anulare împotriva Deciziei penale nr. 1469 din 21 aprilie 2009 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pronunţată în Dosarul penal nr. 2451/1/2009 pe motiv că doi angajaţi ai Primăriei Vişeu de Sus, judeţul Maramureş ar fi falsificat acte de proprietate şi cu toate acestea organele de urmărire penală locale refuză să dea curs plângerilor sale penale.
A fost ataşat Dosarul penal nr. 2451/1/2009 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Examinând calea extraordinară de atac promovată Înalta Curte constată că în raport de actele şi lucrările cauzei, soluţiile pronunţate în cauză şi motivele invocate, contestaţia în anulare este inadmisibilă.
Prin Decizia penală nr. 1469 din 21 aprilie 2009 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală a respins ca nefondat recursul petentului C.M. împotriva Sentinţei penale nr. 1 din 5 ianuarie 2009 a Curţii de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, apreciind că uzând de disp. art. 2781 C. proc. pen., acesta urmăreşte indirect reformarea unor sentinţe civile definitive şi irevocabile, aspect interzis de dispoziţiile legale menţionate. Totodată s-a constatat că atât sentinţa atacată cât şi ordonanţa şi rezoluţia parchetului sunt legale şi temeinice prin prisma actelor premergătoare efectuate în cauză. Pe de altă parte, procurorii şi judecătorii nu şi-au încălcat atribuţiile de serviciu şi nici nu şi le-au îndeplinit defectuos, simpla nemulţumire a uneia sau mai multor părţi dintr-o cauză civilă sau penală nefăcând dovada vreunei fapte penale pentru cei care au pronunţat-o.
În altă ordine de idei, cazurile de contestaţie în anulare prevăzute de art. 386 sunt în număr de cinci, motivele invocate de petent neîncadrându-se în nici unul dintre acestea, pentru a fi admisibilă. Astfel că, prin prisma art. 391 C. proc. pen., contestaţia în anulare este inadmisibilă, neîndeplinind condiţiile formale impuse de lege.
Faţă de cele expuse, contestaţia în anulare va fi respinsă ca inadmisibilă.
Văzând şi prevederile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată de contestatorul C.M. împotriva Deciziei penale nr. 1469 din 21 aprilie 2009 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, pronunţată în Dosarul nr. 2451/1/2009.
Obligă contestatorul la plata sumei de 600 RON cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 15 octombrie 2009.
← ICCJ. Decizia nr. 1248/2009. Penal | ICCJ. Decizia nr. 3285/2009. Penal → |
---|