ICCJ. Decizia nr. 3300/2009. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3300/2009
Dosar nr. 220/44/2009
Şedinţa publică din 16 octombrie 2009
Asupra recursurilor de faţă;
Prin Sentinţa penală nr. 97 din 11 mai 2009, Curtea de Apel Galaţi, secţia penală, a respins, ca nefondată, plângerea formulată de petiţionarii A.L. Galaţi şi F.M. împotriva rezoluţiei nr. 122/2007 din 12 februarie 2008 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.N.A. - Serviciul Teritorial Galaţi.
S-a reţinut că, la data de 28 octombrie 2007, petiţionarul F.M. a formulat o plângere penală la D.N.A. - Serviciul Teritorial Galaţi, sesizând că judecătoarea L.S.M. de la Judecătoria Galaţi a pronunţat o hotărâre nelegală şi netemeinică într-un dosar pe care petiţionarul l-a avut pe rolul acestei instanţe.
La data de 29 octombrie 2007, acelaşi petiţionar a formulat o plângere penală împotriva făptuitoarei M.R. - judecător la Judecătoria Galaţi, sesizând că aceasta ar fi pronunţat o hotărâre părtinitoare într-un dosar pe care petiţionarul l-a avut la această instanţă.
La data de 14 noiembrie 2007, cele două dosare cu plângerile petiţionarului au fost conexate, Dosarul nou format având nr. 122/P/2007.
În cauză, în cadrul cercetărilor, au fost audiate persoanele indicate de petiţionar, toate acestea declarând că nu au intervenit la judecătorii ce au soluţionat dosarele în care a figurat ca parte F.M., nu îi cunosc pe aceştia personal şi nici nu au cunoştinţă că acestora li s-ar fi promis sau dat bani sau alte foloase materiale de către cineva.
S-a concluzionat că faptele de corupţie sesizate nu se confirmă în realitate, astfel că prin rezoluţia nr. 122/P/2007 din 12 februarie 2008, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.N.A. - Serviciul Teritorial Galaţi a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de făptuitoarele L.M.S. şi M.R., cercetate pentru comiterea faptei prevăzute de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 şi art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, neînceperea urmăririi penale faţă de făptuitoarea Z.I.C., cercetată pentru infracţiunea prevăzută de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) raportat la art. 255 alin. (1) C. pen., cu referire la art. 6 şi art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000.
Prin aceeaşi rezoluţie, s-a mai dispus neînceperea urmăririi penale faţă de făptuitorii D.T., V.M., P.F., T.V., S.V., P.V., C.E., N.D., C.F., B.V., P.T. şi D.C., cercetaţi pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 255 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 şi art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000.
Cauza a fost disjunsă faţă de făptuitoarele L.M.S. şi M.R. pentru faptele prevăzute de art. 196, art. 264, art. 246, art. 288 C. pen. şi a fost înaintată Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galaţi spre competentă soluţionare.
La plângerea petiţionarei A.L. Galaţi, formulată în baza art. 278 alin. (1) C. proc. pen., rezoluţia a fost verificată de procurorul şef al Serviciului Teritorial Galaţi din cadrul D.N.A., care a apreciat-o ca legală şi temeinică, respingând plângerea prin rezoluţia nr. 77/II/2/2008 din 31 martie 2008.
Petiţionarii A.L. Galaţi şi F.M. au formulat, în baza art. 2781 C. proc. pen., plângere împotriva soluţiei de neîncepere a urmăririi penale la instanţa de judecată.
Curtea de Apel Galaţi, secţia penală, prin Sentinţa penală nr. 97 din 11 mai 2009 a respins plângerea, ca nefondată, reţinând că, criticile petiţionarilor sunt nefondate, iar neînceperea urmăririi penale s-a dispus în mod corect, din cercetările efectuate nerezultând săvârşirea faptelor de corupţie reclamate.
Împotriva acestei sentinţe au declarat recurs A.L. Galaţi şi F.M., care au criticat-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, motivând că la judecarea plângerii le-a fost încălcat dreptul la apărare, cheltuielile judiciare la care au fost obligaţi nu au fost motivate, iar pe fondul cauzei soluţia dată de procuror este greşită, nu s-au făcut cercetări pentru toatele faptele reclamate, nu s-au administrat toate probele solicitate, astfel că, în mod nelegal şi netemeinic s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de intimaţi.
Recursurile sunt neîntemeiate.
Înalta Curte, analizând hotărârea recurată, atât prin prisma criticilor formulate de recurenţi, cât şi din oficiu, sub toate aspectele de fapt şi de drept, conform art. 3856 alin. (3) C. proc. pen., apreciază că aceasta este legală şi temeinică.
Criticile petiţionarilor referitoare la asigurarea dreptului la apărare la judecata în primă instanţă nu sunt fondate. În mod corect cererea de a li se asigura un apărător din oficiu a fost respinsă, întrucât aceştia nu se aflau în niciuna din situaţiile prevăzute de lege în care apărarea este obligatorie.
Judecata la fond s-a desfăşurat cu respectarea drepturilor procedurale ale părţilor, inclusiv dispunându-se amânarea pronunţării la cererea petenţilor de a depune note scrise, în măsura în care doresc să apeleze la o apărare calificată pentru redactarea acestora.
În ceea ce priveşte cheltuielile judiciare, acestea au fost dispuse în temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., iar cuantumul lor (de altfel, minim stabilit de prima instanţă) nu trebuie motivat, fiind vorba de o sumă globală ce trebuie să acopere cheltuieli cu actele procedurale desfăşurate în cauză (citaţii, hârtie, imprimare, etc.).
Referitor la criticile de fond, în mod corect prima instanţă a remarcat că organul de urmărire penală a desfăşurat toate activităţile ce se impuneau în cadrul actelor premergătoare, unde se şi administrează probe, pentru a ajunge la soluţia dată.
Actele premergătoare nu au confirmat existenţa faptelor de corupţie reclamate, astfel că, în mod legal şi temeinic, s-a adoptat o soluţie de neîncepere a urmăririi penale în baza art. 10 lit. a) C. proc. pen.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondate, recursurile declarate în cauză, cu obligarea recurenţilor la cheltuieli judiciare către stat, în baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de petiţionarii A.L. Galaţi prin reprezentant F.M. şi F.M. împotriva Sentinţei penale nr. 97/F din 11 mai 2009 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală.
Obligă recurenţii petiţionari la plata sumei de câte 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 16 octombrie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3293/2009. Penal | ICCJ. Decizia nr. 1383/2009. Penal → |
|---|
