ICCJ. Decizia nr. 3339/2009. Penal. Menţinere măsură de arestare preventivă. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3339/2009
Dosar nr. 8089/1/2009
Şedinţa publică din 19 octombrie 2009
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea din 9 octombrie 2009 a Curţii de Apel Braşov, secţia penală şi pentru cauze cu minori, a fost menţinută starea de arest a inculpatului B.Z.(fiul lui S. şi al M., născut la 19 mai 1982, deţinut în Penitenciarul Codlea).
Pentru a dispune astfel instanţa a reţinut că prin sentinţa penală nr. 46 din 30 iunie 2009 a Tribunalului Covasna inculpatul a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 17 ani închisoare pentru săvârşirea în concurs a infracţiunilor prevăzute de art. 174, 176 lit. d), 211 alin. (1) şi (2)1 lit. a) şi c) şi 192 alin. (1) şi (2) lit. a) şi c) din C. pen., constând în aceea că în ziua de 14 decembrie 2008, împreună cu inculpatul B.E. a pătruns în locuinţa victimei P.I., în vârstă de 83 de ani, din Covasna, i-au aplicat acesteia multiple lovituri în cap, torace şi abdomen care au condus la deces şi i-au sustras suma de 960 lei.
Totodată, instanţa sesizată cu apelul declarat de inculpat împotriva hotărârii menţionate a considerat că se impune menţinerea stării de arest, deoarece nu au dispărut temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul B.Z. care a susţinut că măsura arestării preventive nu mai este justificată şi a solicitat revocarea acesteia şi judecarea sa în stare de libertate.
Recursul declarat nu este întemeiat.
În conformitate cu dispoziţiile art. 3002 C. proc. pen. în cauzele în care inculpatul este arestat, instanţa este datoare să verifice în cursul judecăţii legalitatea şi temeinicia arestării preventive, iar potrivit art. 160b alin. (3) din acelaşi cod, când constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate, instanţa prin încheiere motivată dispune menţinerea stării de arest.
Din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului se constată că arestarea inculpatului B.Z. s-a dispus în baza art. 148 lit. f) din C. proc. pen., existând motive verosimile de a bănui că acesta a comis infracţiunile prevăzute de art. 174, 176 lit. d), 211 alin. (1) şi (2)1 lit. a) şi c) şi 192 alin. (1) şi (2)1 lit. a) şi c) C. pen., constând în aceea că la data de 14 decembrie 2008, împreună cu inculpatul B.E. a pătruns în locuinţa victimei P.I. din localitatea Covasna, pe care cei doi au ucis-o prin lovituri aplicate cu pumnii şi picioarele în zone vitale cap, torace şi abdomen, după care i-au sustras 960 lei.
Având în vedere probele de vinovăţie administrate Tribunalul Covasna a dispus condamnarea inculpatului B.Z. la pedeapsa rezultantă de 17 ani închisoare.
Ţinând seama de probatoriul cauzei şi de soluţia de condamnare pronunţată, Curtea constată că nu au dispărut temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, că menţinerea acestei măsuri de către instanţa de apel este pe deplin justificată şi conformă cu dispoziţiile legale evocate şi cu cele ale art. 5 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale şi că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică, derivat din natura, gravitatea şi rezonanţa în comunitate a faptei şi din împrejurările comiterii ei.
Faţă de considerentele expuse, Curtea în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) şi a art. 192 alin. (2) C. proc. pen. urmează a respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul B.Z., cu obligarea acestuia la cheltuieli judiciare către stat.
Se va stabili ca onorariul pentru apărătorul din oficiu desemnat inculpatului să fie avansat din fondul M.J.L.C.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul B.Z. împotriva încheierii din 9 octombrie 2009 pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. 114/119/2009.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu se va avansa din fondul M.J.L.C.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică azi 19 octombrie 2009.
← ICCJ. Decizia nr. 3335/2009. Penal. Menţinere măsură de... | ICCJ. Decizia nr. 3370/2009. Penal. Plângere împotriva... → |
---|