ICCJ. Decizia nr. 3451/2009. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 3451/200.

Dosar nr. 162/32/2009

Şedinţa publică din 27 octombrie 2009

Asupra recursului de faţă;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Curtea de Apel Bacău, secţia penală, prin sentinţa penală nr. 76 din 20 mai 2009, în temeiul art. 2781 pct. 8 lit. a) C. proc. pen., a respins ca nefondată plângerea formulată de petiţionara D.E.S., prin procurator C.I., împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale dată la 28 ianuarie 2009 în dosarul nr. 1258/P/2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău, pe care a menţinut-o.

În baza art. 192 alin. (2) C. pen. a obligat-o pe petentă să plătească 40 lei cheltuieli judiciare statului.

Pentru a hotărî astfel a reţinut următoarele:

Prin plângerea penală înregistrată sub nr. 1258/P/2008 la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău petentul C.I. a reclamat că magistraţii procuror V.C. şi prim procuror N.M., ambii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Moineşti au comis fapte penale în legătură cu soluţionarea dosarului nr. 1949/P/2007 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Moineşti în care petentul a avut calitatea de procurator pentru partea vătămată D.E.S.

Procurorul a dispus ataşarea tuturor dosarelor la care a făcut referire petentul şi în urma actelor premergătoare a reţinut că partea vătămată D.E.S., prin procurator C.I., a reclamat pe P.C., fost director la Exploatarea Minieră Comăneşti că ar fi întocmit în fals documentaţia necesară pentru obţinerea certificatului de proprietate seria M03 nr. 8238/2003, prin care Ministerul Industriei şi al Resurselor atestă dreptul de proprietate al Exploatării Miniere Comăneşti pentru suprafaţa de 35280 mp, situată în aceeaşi localitate, teren ce-i aparţine de la părinţi.

În urma cercetărilor efectuate s-a constatat că P.C. în calitate de director la Exploatarea Minieră Comăneşti nu a întocmit niciun fel de documentaţie pentru revendicarea unor suprafeţe de teren în oraşul Comăneşti, aceste acte fiind întocmite de forul tutelar SNC Ploieşti, jud. Prahova.

Aşa fiind, prin rezoluţia nr. 1949/P/2007 din 10 octombrie 2007 magistratul procuror C.V. a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de P.C. sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prevăzute de art. 290 şi art. 220 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 256 NCP) Soluţia a fost menţinută prin rezoluţia nr. 499/II/2/2007 din 20 noiembrie 2007 a prim procurorului de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Moineşti.

Plângerea formulată în temeiul art. 2781 C. proc. pen., împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale a fost respinsă ca nefondată prin sentinţa penală nr. 4 din 7 ianuarie 2007 pronunţată de Judecătoria Moineşti. Nemulţumită şi de această hotărâre petenta a atacat-o cu recurs, care şi el a fost respins ca nefondat prin Decizia nr. 212 din 11 martie 2008.

Nemulţumită şi de această soluţie petenta s-a adresat cu plângerea penală din cauza de faţă, cerând efectuarea de cercetări împotriva persoanelor vinovate de situaţia creată.

În urma actelor premergătoare procurorul de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău, a reţinut că cei doi magistraţi procurori au adoptat soluţiile care o nemulţumesc pe petentă într-un dosar instrumentat de organele de poliţie, nu au efectuat urmărire penală, în cauză nefiind îndeplinite condiţiile art. 209 alin. (3) C. proc. pen., iar soluţiile au fost supuse controlului instanţelor judecătoreşti în procedura prevăzută de art. 2781 C. proc. pen. şi au fost menţinute prin hotărâri definitive.

În lipsa oricărui alt indiciu şi dovadă că făptuitorii ar fi săvârşit infracţiunile reclamate, constatând că faptele nu există, a dispus neînceperea urmăririi penale, în temeiul art. 228 alin. (4) raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen. – dosar nr. 1258/P/2008.

Plângerea formulată împotriva soluţiei de urmărire la procurorul ierarhic superior, a fost respinsă ca nefondată prin rezoluţia nr. 113/II/2 din 3 martie 2009 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curta de Apel Bacău.

Petenta D.E.S., prin procurator, având în vedere dispoziţiile art. 2781 C. proc. pen. s-a adresat cu plângere judecătorului, în termenul legal.

A susţinut, în esenţă, că prin soluţiile date în dosarul nr. 1949/P/2008, cei doi magistraţi procurori au zădărnicit urmărire penală a făptuitorului P.C., au ignorat existenţa a două titluri de proprietate intabulate, au menţionat în fals că E.M. Comăneşti nu are personalitate juridică.

Constatând că sub nr. 185/32/2009 a fost înregistrată la aceeaşi instanţă o plângere adresată Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în cuprinsul căreia D.E.S. îşi exprima nemulţumirea tot faţă de rezoluţia nr. 1258/P/2008, având identitate de obiect, s-a dispus conexarea dosarului nr. 185/32/2009, la dosarul nr. 162/32/2009.

Procedând conform art. 2781 pct. 7 C. proc. pen., instanţa a verificat rezoluţia de neurmărire pe baza lucrărilor şi a materialului din dosarul cauzei şi reţinând că rezoluţia este legală şi temeinică a respins plângerea ca nefondată.

Petenta a declarat recurs în termen, împotriva sentinţei penale nr. 70 din 21 mai 2009. Prin motivele scrise a reluat aceleaşi învinuiri şi argumente de la prima instanţă şi invocate în plângerea penală adresată procurorului. Petenta repune în discuţie controlul rezoluţiilor nr. 1949/P/2007 şi 499/II/2/2007, ambele ale Parchetului de pe lângă Judecătoria Moineşti.

Recursul este nefondat.

Instanţa de fond a reţinut şi motivat că nemulţumirile petentei s-au născut în legătură cu o suprafaţă de teren, pentru care a cerut restituirea conform Legii nr. 18/1991, teren ce a fost trecut în certificatul de atestare a dreptului de proprietate, eliberat Societăţii Naţionale a Comerţului Ploieşti. Petenta s-a adresat cu cerere de restituire la alte autorităţi, respectiv Ministerului Economiei şi Cărbunelui şi Comisiei Judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate, fiind îndrumată să se adreseze instanţei de contencios.

Petenta l-a învinuit pe fostul director al Exploatării Miniere Comăneşti – P.C., că s-a folosit de acte false în obţinerea certificatului de atestare a dreptului de proprietate şi astfel ea este lipsită de o suprafaţă însemnată de teren ce i se cuvine.

Prin rezoluţia adoptată de magistratul procuror C.V. s-a dispus neînceperea urmăririi penale, soluţie menţinută de prim procurorul N.M., verificată în procedura prevăzută de art. 2781 C. proc. pen. de instanţele de judecată.

În lipsa unor date sau indicii concrete de săvârşirea infracţiunilor reclamate, cum rezoluţiile care determină nemulţumiri petentei sunt legale şi temeinice, acest lucru fiind stabilit definitiv prin sentinţa nr. 4 din 7 ianuarie 2007 a Judecătoriei Moineşti, definitivă prin Decizia penală nr. 212 din 11 martie 2008 a Curţii de Apel Bacău, în mod corect prima instanţă a motivat că petenta a urmărit extinderea posibilităţilor de control al legalităţii şi temeiniciei rezoluţiei date cu privire la P.C., dar mai ales că pune în discuţie şi vrea verificarea în cadrul unui proces penal al legalităţii certificatului de atestare a dreptului de proprietate.

Înalta Curte, constată că hotărârea supusă recursului este legală şi temeinică, astfel că în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. urmează să respingă recursul ca nefondat.

Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiţionara D.E.S. împotriva sentinţei penale nr. 76 din 21 mai 2009 a Curţii de Apel Bacău, secţia penală.

Obligă recurenta petiţionară la plata sumei de 50 lei cheltuieli judiciare către stat

Definitivă.

Pronunţată, în şedinţă publică, azi 27 octombrie 2009.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 3451/2009. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs