ICCJ. Decizia nr. 3649/2009. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.3649/2009
Dosar nr. 7142/121/2007
Şedinţa publică din 6 noiembrie 2009
Asupra recursului penal de faţă,
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 321 din 13 august 2008, Tribunalul Galaţi a condamnat pe inculpatul C.N., fiul lui A. şi M., în prezent deţinut în Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranţă Galaţi la o pedeapsă de 7 (şapte) ani şi 6 (şase) luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen. pe o durată de 2 ani, după executarea pedepsei închisorii, pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă de omor calificat prevăzută şi pedepsită de art. 20 C. pen. în referire la art. 174 alin. (1) C. pen. raportat la art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. (fapta din 21 septembrie 2007 - parte vătămată C.I.).
A condamnat pe inculpatul C.N. la o pedeapsă de 3 (trei) luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de lovire şi alte violenţe prevăzută şi pedepsită de art. 180 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. (fapta din 21 septembrie 2007 - parte vătămată I.L.P.).
În baza disp. art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 lit. b) C. pen., art. 35 C. pen. inculpatul C.N. are de executat pedeapsa cea mai grea de 7 (şapte) ani şi 6 (şase) luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen. pe o durată de 2 ani sporită la 7 (şapte) ani şi 7 (şapte) luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen. pe o durată de 2 ani, după executarea pedepsei închisorii.
În baza disp. art. 61 alin. (1) C. pen. a revocat beneficiul liberării condiţionate pentru restul de 535 zile închisoare rămas neexecutat din pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 281/2005 a Judecătoriei Tg. Bujor, rest pe care l-a contopit cu pedeapsa de 7 (şapte) ani şi 7 (şapte) luni închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen. pe o durată de 2 ani, inculpatul C.N. având de executat pedeapsa cea mai grea de 7 (şapte) ani şi 7 (şapte) luni închisoare sporită la 8 (opt) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen. pe o durată de 2 ani, după executarea pedepsei închisorii.
A aplicat inculpatului C.N. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen. pe durata executării pedepsei închisorii.
Conform art. 350 C. proc. pen. a menţinut măsura arestării preventive a inculpatului C.N. şi, conform art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), a dedus din durata pedepsei închisorii reţinerea şi arestarea preventivă de la data de 03 octombrie 2007 la zi.
A condamnat pe inculpatul C.P. (fiul lui P. şi L.) la o pedeapsă de 3 (trei) luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de lovire şi alte violenţe prevăzută şi pedepsită de art. 180 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. (fapta din 21 septembrie 2007 - parte vătămată I.L.P.).
A condamnat pe inculpatul C.P. la o pedeapsă de 7 (şapte) luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de lovire şi alte violenţe prevăzută şi pedepsită de art. 180 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. (fapta din 21 septembrie 2007 - parte vătămată C.I.). În baza disp. art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 lit. b) C. pen. inculpatul C.P. are de executat pedeapsa cea mai grea de 7 (şapte) luni închisoare sporită la 8 (opt) luni închisoare. În baza disp. art. 61 alin. (1) C. pen. a revocat beneficiul liberării condiţionate pentru restul de 962 zile închisoare rămas neexecutat din pedeapsa de 8 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 137/2001 a Judecătoriei Tg. Bujor, rest pe care l-a contopit cu pedeapsa de 8 (opt) luni închisoare, inculpatul C.P. având de executat pedeapsa cea mai grea de 962 zile închisoare sporită la 2 (doi) ani şi 9 (nouă) luni închisoare.
A aplicat inculpatului C.P. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen. pe durata executării pedepsei închisorii.
A obligat pe inculpatul C.N. la plata sumei de 3.160,07 lei către partea civilă Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă S.A.A. Galaţi, reprezentând cheltuielile de spitalizare ale părţii vătămate C.I.
A obligat pe inculpatul C.N. la plata sumelor de 60.000 lei, reprezentând daune morale, şi 10.000 lei, reprezentând daune materiale, către partea civilă C.I. A constatat că partea vătămată I.L.P. nu s-a constituit parte civilă în cauză.
Onorariul apărătorului din oficiu, în sumă de 200 lei (100 lei la urmărire penală şi 100 lei la fond, pentru inculpatul C.N.), a fost virat către Baroul Galaţi din fondurile M.J.
A obligat pe inculpatul C.N. la plata sumei de 350 lei iar pe inculpatul C.P. la plata sumei de 150 cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că în seara zilei de 21 septembrie 2008 inculpaţii C.N. şi C.P. împreună cu martorul HG (cei trei fiind prieteni şi consăteni) au hotărât să se deplaseze la discoteca din satul Moscu, oraş Tg. Bujor, discotecă organizată la barul aparţinând SC F. SRL administrată de martorul C.M., pentru a-l căuta pe un anume R.M.
Cei trei s-au deplasat din comuna Băneasa, localitatea de domiciliu, la discotecă cu autoturismul condus de martorul Ş.D.D. în care se mai află şi martorul C.V.S.
În jurul orelor 22,00 inculpaţii şi martorul HG au intrat în discotecă unde se mai aflau părţile vătămate I.L.P. şi C.I. (fratele administratorului) şi martorii B.I., P.A., B.M., P.I.S. şi C.M.
Inculpatul C.P. s-a apropiat de martorul P.G. şi l-a întrebat dacă ştie unde se află R.M., acesta răspunzându-i că nu ştie.
În continuare inculpatul C.P. s-a adresat părţii vătămate Istroverde L.P., întrebând-o acelaşi lucru. Acesta i-a răspuns cum a crezut de cuviinţă, moment în care inculpatul C.P. a considerat că este „luat peste picior" şi a lovit-o cu genunchiul în zona feţei. Partea vătămată I.L.P. a căzut iar inculpatul C.P. a continuat să o lovească cu picioarele.
Inculpatul C.N. a venit la locul respectiv şi a început şi el să o lovească pe partea vătămată I.L.P. cu pumnii şi picioarele.
Văzând că cei doi inculpaţi nu încetează, partea vătămată C.I. a intervenit în apărarea părţii vătămate I.L.P., apucându-l de braţ pe inculpatul C.P. şi zicându-i să se liniştească. Acesta a împins-o pe partea vătămată C.I. şi a încercat să o lovească cu pumnul în faţă, aceasta s-a ferit şi a aplicat o lovitură inculpatului C.P., acesta căzând.
În acel moment a intervenit inculpatul C.N. care scosese de undeva de la brâu un cuţit şi fără ca partea vătămată C.I. să apuce să realizeze intenţia inculpatului, acesta a lovit-o cu cuţitul în zona toracico-abdominală o singură dată.
Ulterior, în ridicare de jos, inculpatul C.P. a lovit şi el partea vătămată C.I. cu un cuţit în zona coapsei stângi.
Pentru aplanarea conflictului a intervenit martorul C.M., care a uzat de un spray paralizant, inculpaţii şi martorul HG au părăsit incinta discotecii.
Pe drum inculpaţii şi martorul HG au regăsit autoturismul cu care veniseră, au urcat în el şi s-au întors în localitatea Băneasa.
Din raportul de constatare medico-legală întocmit cu prilejul examinării părţii vătămate C.I. rezultă următoarele:
- partea vătămată a prezentat plagă toraco-abdominală penetrantă şi perforantă gastrică, peritonită acută chimică, plagă înţepat-tăiată a coapsei stângi;
- leziunile au putut fi produse prin loviri cu corpuri tăietoare-înţepătoare, având lăţimea lamei de maxim 2,7 cm la nivelul toracelui şi 3,5 cm la nivelul coapsei;
- leziunile pot data din data de 21 septembrie 2007;
- traumatismul toraco-abdominal necesită 30-40 zile de îngrijiri medicale dacă nu survin complicaţii iar plaga înţepat-tăiată a coapsei necesită 8-12 zile de îngrijiri medicale;
- traumatismul toraco-abdominal a pus în primejdie viaţa victimei.
Din raportul de constatare medico-legală întocmit cu prilejul examinării părţii vătămate I.L.P. rezultă că aceasta a prezentat leziuni ce au putut fi produse: excoriaţiile nasului prin loviri cu corpuri sau mijloace contondente, restul leziunilor prin loviri cu sau de corpuri contondente. Leziunile pot data din 21 septembrie 2007. A necesitat pentru vindecare 4-5 zile de îngrijiri medicale dacă nu survin complicaţii. Leziunile nu i-au pus în primejdie viaţa.
Situaţia de fapt astfel cum a fost reţinută de instanţa de fond a fost dovedită cu declaraţiile celor două părţi vătămate, rapoartele de constatare medico-legale, procesul verbal de cercetare la faţa locului, planşe foto, declaraţiile martorilor, toate coroborate cu declaraţiile inculpaţilor.
Fiind audiat inculpatul C.P. nu a recunoscut comiterea faptelor arătând că a avut o discuţie în contradictoriu cu partea vătămată I.L. şi l-a lovit cu genunchiul în piept, însă arată că nu a lovit-o cu cuţitul pe partea vătămată C.I. şi nici nu a văzut dacă inculpatul C. a avut sau nu cuţit în mână sau dacă a lovit pe cineva.
Împotriva acestei sentinţe au declarat apel inculpaţii C.N. şi C.P. ca şi partea vătămată C.I.
În apelul inculpatului C.N. se solicită reducerea pedepsei aplicate prin reţinerea circumstanţelor atenuante iar pe latură civilă înlăturarea obligării inculpatului la despăgubiri civile ca fiind nedovedite de partea vătămată.
Inculpatul C.P., prin apelul declarat solicită că în rejudecare să se reaprecieze gravitatea faptelor sale, să se menţină beneficiul liberării condiţionate şi să se aplice o sancţiune cu amendă.
Ambii inculpaţi au solicitat să se ia act că partea vătămată I.L. şi-a retras plângerea cu privire la infracţiunea prev. de art. 180 alin. (2) C. pen.
Partea vătămată C.I. a solicitat să se aplice inculpaţilor pedepse mai mari raportate la gravitatea faptelor comise.
Prin Decizia penală nr. 2 din 14 ianuarie 2009, Curtea de Apel Galaţi a admis apelurile declarate de inculpaţii C.N. (fiul lui A. şi M.), împotriva sentinţei penale nr. 321 din 13 august 2008 pronunţată de Tribunalul Galaţi în Dosarul nr. 7142/121/2007.
A desfiinţat în parte sentinţa penală nr. 321 din 13 august 2008 a Tribunalului Galaţi şi în rejudecare:
În baza art. 11 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. raportat la art. 10 alin. (1) lit. h) C. proc. pen., a încetat procesul pornit împotriva inculpaţilor C.N. şi C.P. la plângerea prealabilă a părţii vătămate I.L.P. pentru săvârşirea infracţiunii de lovire sau alte violenţe prevăzute de art. 180 alin. (2) C. pen.
A repus în individualitatea lor pedepsele componente ale rezultantei de 8 ani închisoare aplicată inculpatului C.N., după cum urmează:
- 7 ani şi 6 luni închisoare;
- 3 luni închisoare;
- restul de 535 zile închisoare rămas neexecutat din pedeapsa de 4 ani închisoare (sentinţa penală nr. 281/2005 a Judecătoriei Tg. Bujor) şi a înlăturat sporurile aplicate succesiv de 1 lună închisoare şi de 5 luni închisoare.
În baza art. 61 C. pen., a contopit pedeapsa de 7 ani şi 6 luni închisoare aplicate inculpatului C.N. prin sentinţa penală apelată cu restul de 535 zile închisoare rămas neexecutat din pedeapsa de 4 ani închisoare (sentinţa penală nr. 281/2005 a Judecătoriei Tg. Bujor) şi a aplicat inculpatului spre executare pedeapsa cea mai grea de 7 ani şi 6 luni închisoare sporită la 7 ani şi 10 luni închisoare şi 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
A repus în individualitatea lor pedepsele componente ale rezultantei de 2 ani şi 9 luni închisoare aplicată inculpatului C.P. după cum urmează:
- 3 luni închisoare;
- 7 luni închisoare;
- restul de 962 zile închisoare rămas neexecutat din pedeapsa de 8 ani închisoare (sentinţa penală nr. 137/2001 a Judecătoriei Tg. Bujor) şi a înclăturat sporurile aplicate succesiv de 1 lună închisoare şi de 1 lună şi 13 zile închisoare.
În baza art. 61 C. pen., a contopit pedeapsa de 7 luni închisoare aplicate inculpatului prin sentinţa penală apelată cu restul de 962 zile închisoare rămas neexecutat din pedeapsa de 8 ani închisoare (sentinţa penală nr. 137/2001 a Judecătoriei Tg. Bujor) şi a aplicat inculpatului C.P., spre executare, pedeapsa cea mai grea de 962 zile închisoare.
A înlăturat din conţinutul pedepsei accesorii aplicate fiecărui inculpat, interzicerea dreptului de a alege (art. 64 lit. a) teza I C. pen.).
A menţinut restul dispoziţiilor sentinţei apelate.
În baza art. 383 alin. (1)1 şi (2) C. pen., a menţinut starea de arest a inculpatului C.N. şi a computat din pedeapsa aplicată durata reţinerii şi arestării preventive cu începere de la data de 3 octombrie 2007 la zi.
A respins, ca nefondat, apelul declarat de partea civilă C.I., domiciliat în Galaţi, împotriva sentinţei penale nr. 321 din 13 august 2008 pronunţate de Tribunalul Galaţi.
În baza art. 192 pct. 2 lit. c) C. proc. pen., a obligat pe partea vătămată I.L.P. la plata către stat a sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., a obligat pe apelantul parte civilă C.I. la plata către stat a sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Pentru a decide astfel, instanţa de prim control judiciar a reţinut că situaţia de fapt a fost corect reţinută de instanţa de fond, singurul element de noutate fiind faptul că partea vătămată I.L.P. şi-a retras plângerea aspect în raport de care se impune modificarea laturii penale a cauzei.
Cu privire la apelul părţii vătămate C.I. a apreciat că nu este întemeiat respingându-l ca atare.
Împotriva acestei decizii, în termen legal, au declarat recurs inculpatul C.P. solicitând o reapreciere a probelor administrate, respectiv declaraţiile martorilor audiaţi în cauză şi în urma analizării acestor probe să se dispună admiterea recursului şi în fond menţinerea liberării condiţionate iar cu privire la infracţiunea de lovire comise asupra părţii vătămate C.I., aplicarea unei sancţiuni cu amendă.
În recursul său inculpatul invocă cazurile de casare prevăzute de art. 3859 pct. 10 şi 14 C. proc. pen.
Critica adusă nu este fondată.
Analizând legalitatea şi temeinicia deciziei recurate, prin prisma criteriilor formulate conform art. 3856 alin. (2) C. proc. pen., Înalta Curte apreciază că recursul declarat de inculpatul C.P. nu este fondat urmând a fi respins ca atare pentru considerentele ce urmează.
Curtea apreciază că situaţia de fapt a fost corect stabilită de instanţa de fond rezultând din coroborarea probelor administrate atât în faza de urmărire penală cât şi în faza de cercetare judecătorească fiind just încadrată juridic, în mod corect reţinând că în cauză sunt întrunite condiţiile tragerii la răspundere penală a inculpatului C.P. sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzute de art. 180 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.
Probele administrate în cauză dovedesc indubitabil că inculpatul C.P. a agresat-o pe victima C.I. aplicându-i o lovitură cu cuţitul în coapsa stângă.
În acest sens sunt declaraţiile martorilor I.I.S., B.L., martori oculari, care arată că l-au văzut pe inculpat când i-a aplicat o lovitură de cuţit părţii vătămate C.I.
De asemenea partea vătămată C.I. arată în declaraţiile sale că fost agresat atât de inculpatul C.N. cât şi de inculpatul C.P. care l-a lovit cu cuţitul în piciorul stâng descriind în amănunţime modul de desfăşurare al incidentului.
Ca atare, Înalta Curte apreciază că vinovăţia inculpatului C.P. a fost pe deplin dovedită, apărările sale fiind făcute doar cu scopul vădit de a-şi diminua răspunderea penală.
De altfel, inculpatul s-a sustras urmăririi penale şi judecăţii sfidând instanţele de judecată iar în faţa Înaltei Curţi apărătorul acestuia a solicitat citarea sa în Spania.
Curtea a procedat la citarea inculpatului în Spania iar din relaţiile existente la dosar rezultă că acesta nu este cunoscut la adresa indicată, aspect ce denotă faptul că inculpatul a urmărit doar tergiversarea soluţionării cauzei şi denaturarea adevărului.
Cu privire la pedeapsa aplicată inculpatului, Înalta Curte apreciază că a fost corect individualizată în raport de toate criteriile prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP) respectiv gradul de pericol social concret al faptei comise, modalitatea şi împrejurările comiterii faptei, ca şi atitudinea manifestată de inculpat de nerecunoaştere a faptei şi de sfidare a instanţelor de judecată prin neprezentarea la termenele fixate şi nici în faţa organelor de urmărire penală fiind trimis în judecată în lipsă.
Nu în ultimul rând s-a avut în vedere faptul că inculpatul a comis fapta în stare de recidivă postcondamnatorie, primul termen al recidivei fiind pedeapsa de 8 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 137 din 4 aprilie 2001 a Judecătoriei Tg. Bujor.
Inculpatul a beneficiat de liberarea condiţionată rămânând un rest neexecutat de 962 zile închisoare ce s-a contopit cu pedeapsa aplicată pentru fapta dedusă judecăţii.
În cauză nu se impune menţinerea liberării condiţionate pentru restul rămas neexecutat de 962 zile închisoare aşa cum solicită inculpatul.
Totodată, din fişa de cazier judiciar rezultă că acesta a fost în repetate rânduri condamnat pentru fapte de violenţă, fapte similare cu cea pentru care este trimis în judecată aşa încât pedeapsa stabilită de instanţele inferioare este în măsură să contribuie la asigurarea finalităţii prevăzute de art. 52 C. pen., neexistând împrejurări care să facă posibilă reducerea pedepsei aplicate.
Faţă de considerentele arătate Înalta Curte urmează ca în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. să respingă ca nefondat recursul inculpatului.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul C.P. împotriva Deciziei penale nr. 2/ A din 14 ianuarie 2009 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 6 noiembrie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3604/2009. Penal | ICCJ. Decizia nr. 3652/2009. Penal → |
|---|
