ICCJ. Decizia nr. 3659/2009. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.3659/2009
Dosar nr. 8630/1/200.
Şedinţa publică din 9 noiembrie 2009
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea de şedinţă de la 29 octombrie 2009 a Curţii de Apel Braşov, secţia penală şi pentru cauze cu minori, pronunţată în dosarul nr. 520/64/2008, în baza art. 45 alin. (3) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea juridică internaţională în materie penală s-a prelungit arestarea provizorie în vederea extrădării a persoanei extrădabile B.I., deţinut în Penitenciarul - Spital Bucureşti - Jilava în baza mandatului de arestare provizorie în vederea extrădării nr. 1 din 1 octombrie 2008 emis de Curtea de Apel Braşov în baza sentinţei penale nr. 59 de la 1 octombrie 2008 rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 3280 de la 16 octombrie 2008 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu 30 de zile, respectiv de la 6 noiembrie 2009 la 5 decembrie 2009.
Pentru a dispune astfel, curtea de apel a reţinut că prin sentinţa penală nr. 95/F de la 1 octombrie 2008 pronunţată în dosarul nr. 520/64/2008 rămasă definitivă la 16 octombrie 2008, Curtea de Apel Braşov a hotărât admiterea cererii formulate de Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova, dispunând extrădarea către autorităţile judiciare ale Republicii Moldova a numitului B.I. în vederea executării pedepsei de 10 ani privaţiune de libertate, aplicată prin sentinţa din 17 februarie 2006 a Judecătoriei Buiucani, definitivă prin Decizia din 17 ianuarie 2007 a Curţii Supreme de Justiţie a republicii Moldova.
S-a emis mandatul de arestare provizorie în vederea extrădării nr. 1 de la 1 octombrie 2008 al Curţii de Apel Braşov în lipsa persoanei extrădabile.
În data de 9 septembrie 2009 a fost arestată persoana extrădabilă B.I. şi a fost prezentată instanţei de judecată în vederea ascultării în baza art. 150 alin. (2) C. proc. pen. raportat la art. 152 alin. (4) C. proc. pen.
Prin încheierea din 10 septembrie 2009 emisă în dosarul menţionat, Curtea de Apel Braşov a constatat că persoana faţă de care s-a dispus arestarea provizorie în vederea extrădării este B.I., iar termenul de 29 de zile al măsurii curge de la data punerii acesteia în executare, respectiv 9 septembrie 2009.
Potrivit art. 45 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, arestarea provizorie se dispune şi este prelungită de acelaşi complet investit cu soluţionarea cererii de extrădare, fără ca durata totală a arestării provizorii să poată depăşi 180 de zile.
Persoana extrădabilă B.I. a formulat o cerere de amânare a predării, cerere aflată pe rolul Curţii de Apel Braşov sub nr. 725/64/2009, cu termen de judecată la 30 octombrie 2009.
Cum la data de 5 noiembrie 2009 arestarea provizorie va expira şi punerea în executare a sentinţei menţionate nu s-a realizat, pe rolul instanţei, aflându-se cererea de amânare a predării pe motive medicale în curs de soluţionare, subzistând temeiurile ce au stat la baza luării măsurii, s-a impus prelungirea acesteia cu 30 de zile, în baza art. 45 alin. (3) din Legea nr. 302/2004.
Împotriva acestei încheieri de şedinţă a declarat, în termenul legal, recurs recurentul persoană extrădabilă B.I., fără a arăta în scris motivele de recurs.
La termenul de judecată de la 5 noiembrie 2009, Înalta Curte a apreciat ca întemeiată cererea de amânare formulată de recurentul persoană extrădabilă, pentru a da posibilitatea apărătorului ales să se prezinte şi a acordat termen la 9 noiembrie 2009, aşa cum rezultă din încheierea de şedinţă de la data menţionată, aflată la fila 10 dosarul Înaltei Curţi.
La termenul de judecată de astăzi, s-a prezentat recurentul persoană extrădabilă B.I., aflat în stare de arest şi asistat de apărător desemnat din oficiu, avocat S.E., cu delegaţie de substituire pentru avocat S.M., procedura de citare fiind legal îndeplinită.
S-a referit că apărătorul ales al recurentului, avocat O.V. a depus un set de înscrisuri la dosar în susţinerea recursului.
Fiind întrebat de către instanţă, recurentul persoană extrădabilă a arătat că apărătorul său nu se poate prezenta, întrucât are cauze pe rolul instanţei braşovene.
Instanţa a pus la dispoziţia procurorului şi a apărătorului desemnat din oficiu înscrisurile depuse în apărarea recurentului, aceştia luând la cunoştinţă de conţinutul lor în şedinţă publică.
Apărătorul recurentului persoană extrădabilă, în concluziile orale a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii atacate şi revocarea măsurii arestării a recurentului, motivând că prelungirea arestării este facultativă, iar nu obligatorie şi că, în raport cu datele personale ale recurentului, care este cetăţean român, are o familie cu doi copii, are studii superioare şi este interesat personal în instrumentarea dosarului, poate fi pus în stare de libertate, eventual cu obligarea de a nu părăsi localitatea Săcele.
Concluziile reprezentantului Ministerului Public asupra recursului declarat de recurentul persoană extrădabilă, precum şi poziţia recurentului persoană extrădabilă, din ultimul cuvânt, au fost consemnate în detaliu în partea introductivă a prezentei decizii.
Examinând recursul declarat de recurentul persoană extrădabilă B.I., în raport cu motivele invocate, Înalta Curte constată că recursul recurentului persoană extrădabilă declarat împotriva încheierii din 29 octombrie 2009 a Curţii de Apel Braşov, secţia penală şi pentru cauze cu minori, este nefondat pentru considerentele ce se vor arăta.
Din analiza cauzei rezultă că prima instanţă a examinat necesitatea prelungirii arestării provizorii a persoanei extrădabile B.I., măsură care a fost dispusă prin sentinţa penală nr. 95/F de la 1 octombrie 2008 a Curţii de Apel Braşov, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. 520/64/2008 rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 3280 de la 16 octombrie 2008 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, ca urmare a admiterii cererii formulate de Ministerul Justiţiei al Republicii Moldove şi dispunerii extrădării persoanei extrădabile B.I. către autorităţile judiciare ale Republicii Moldova şi emiterii mandatului de arestare provizorie în vederea extrădării nr. 1 din 1 octombrie 2008 al Curţii de Apel Braşov, arestarea provizorie a persoanei extrădabile fiind pusă efectiv în executare la data de 9 septembrie 2009, în raport cu cererea de amânare a predării, pe motive medicale, formulată de persoana extrădabilă, cu termen de judecată la 30 octombrie 2009, precum şi imposibilitatea punerii în executare a sentinţei menţionate, apreciind că subzistă temeiurile ce au stat la baza luării măsurii.
Înalta Curte consideră că prima instanţă a apreciat în mod corect subzistenţa temeiurilor măsurii arestării provizorii şi a necesităţii prelungirii acesteia, având în vedere că măsura a fost dispusă, ca urmare a admiterii cererii de extrădare, în scopul predării persoanei extrădabile, aşa încât, pe de-o parte circumstanţele personale ale recurentului persoană extrădabilă nu mai pot fi avute în vedere, în raport cu stadiul actual al cauzei, motivele medicale invocate fac obiectul unei cereri distincte de amânare a predării, cerere ce se află în curs de judecată, iar, pe de altă parte, împrejurarea că autorităţile moldovene au dispus deschiderea procedurii de revizuire, potrivit fotocopiilor unor înscrisuri depuse în recurs la dosarul cauzei, nu poate fi avută în vedere, înscrisurile, neavând îndeplinite condiţiile de formă, în sensul că nu sunt ştampilate, de către instituţia emitentă, dar şi faţă de obiectul cauzei de faţă, precum şi de faptul că cererea de extrădare formulată de autorităţile Republicii Moldova a fost deja judecată şi dispusă extrădarea persoanei extrădabile B.I., cu caracter definitiv.
Faţă de aceste considerente, Înalta Curte, în baza art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul persoană extrădabilă B.I. împotriva încheierii din 29 octombrie 2009 a Curţii de Apel Braşov, secţia penală şi pentru cauze cu minori, pronunţată în dosar nr. 520/64/2008.
În conformitate cu art. 192 alin. (2) C. proc. pen. se va obliga recurentul persoană extrădabilă la plata cheltuielilor judiciare către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul persoană extrădabilă B.I. împotriva încheierii din 29 octombrie 2009 a Curţii de Apel Braşov, secţia penală şi pentru cauze cu minori, pronunţată în dosar nr. 520/64/2008.
Obligă recurentul persoană extrădabilă la plata sumei de 300 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti.
Definitivă.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi 9 noiembrie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3657/2009. Penal. Menţinere măsură de... | ICCJ. Decizia nr. 3667/2009. Penal. Reţinerea sau distrugerea... → |
|---|
