ICCJ. Decizia nr. 4012/2009. Penal. înşelăciunea (art. 215 C.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 4012/2009
Dosar nr. 1166/57/2007
Şedinţa publică din 2 decembrie 2009
Asupra recursului de faţă,
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 270 din 18 iulie 2007 a Tribunalului Hunedoara au fost condamnaţi inculpaţii: 1) H.I.P. (fiul lui T. şi V.A.) la pedepsele de 1 an închisoare în baza art. 290 alin. (1) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi la 6 ani închisoare în baza art. 215 alin. (1), (2) şi (4) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) stabilindu-se, conform art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen. ca inculpatul să execute 6 ani închisoare. În baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. s-a dispus achitarea aceluiaşi inculpat pentru infracţiunea prevăzută de art. 293 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP); 2) B.D. (fiul lui G. şi E.) administrator la SC A.T. SRL Braşov, la pedeapsa de 6 ani închisoare în baza art. 26 raportat la art. 25 alin. (1), (2) şi (4) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) În baza art. 85 C. pen. s-a dispus anularea suspendării condiţionate a exercitării pedepsei de 5 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 1774/2005 a Judecătoriei Constanţa şi contopirea acesteia cu pedeapsa aplicată în cauză urmând ca inculpatul să execute 6 ani închisoare; 3) T.N. (fiul lui N. şi A.) la pedeapsa de 4 ani închisoare în baza art. 26 raportat la art. 215 alin. (1), (2) şi (4) cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP); 4) I.C. (fiul lui K. şi M.) la pedeapsa de 6 luni închisoare în baza art. 264 alin. (1) C. pen., pentru care, conform art. 81, 82 şi 71 alin. (1) C. pen. s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 2 ani şi 6 luni şi suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale.
Potrivit art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP) au fost deduse din pedepsele aplicate perioadele arestării preventive de la 5 octombrie 2002 la 24 ianuarie 2005 pentru inculpatul H.I.P., de la 5 octombrie 2002 la 11 august 2003 şi de la 10 februarie 2005 la 1 martie 2005 pentru inculpatul B.D., de la 9 octombrie 2002 la 11 august 2003 pentru inculpatul T.N. şi de la 15 octombrie 2002 la 21 octombrie 2002 pentru inculpatul I.C.
Inculpaţii H.I.P. şi B.D. au fost obligaţi în solidar la plata sumelor de 49.113,69 lei către partea civilă SC D.M. SRL Afumaţi, judeţul Ilfov, 36.302,92 lei către partea civilă SC A. SRL Valea Mare, judeţul Covasna; 2.676 lei către partea civilă SC N. SA Cluj Napoca, judeţul Cluj; 4.138,48 lei către partea civilă SC H.R. SA Turda, judeţul Cluj şi 56.125,94 lei despăgubiri civile către partea civilă SC I. SRL Chişoda, judeţul Timiş, drept despăgubiri civile.
Inculpaţii H.I.P., B.D. şi T.N. au fost obligaţi în solidar la plata sumei de 22.464,79 lei către partea civilă SC M. SA Gheorghieni, judeţul Harghita.
Totodată, s-a respins în rest cererea de despăgubiri formulată de partea civilă SC D.M. SRL Afumaţi şi s-a constatat că părţile vătămate SC I. SRL Hunedoara, judeţul Hunedoara, SC A.C. SRL Botoşani, judeţul Botoşani, SC B.I.E. SRL Botoşani, nu s-au constituit părţi civile, iar partea vătămată SC T.S. SRL Gurghiu, judeţul Mureş a renunţat la constituirea ca parte civilă.
În baza art. 118 lit. e) C. pen. s-a dispus confiscarea de la inculpaţii H.I.P., B.D. şi T.N. a sumelor de câte 2.205,17 lei.
S-a dispus menţinerea sechestrului asigurator cu privire la suma de 5.958,50 lei ridicată de la inculpatul B.D. şi consemnată la 20 noiembrie 2002 la Agenţia CEC Deva.
Pentru a pronunţa această soluţie instanţa a reţinut în fapt că în primăvara anului 2002 inculpatul H.I.P. a preluat de la numita G.E., prin cesionarea părţilor sociale, SC W. G&G SRL Arad, firmă la care a devenit acţionar unic şi administrator.
La începutul verii anului 2002 inculpatul H. l-a cunoscut pe inculpatul B.D., zis C. din Braşov, cei doi hotărând să cumpere cât mai multe mărfuri cu cecuri fără acoperire pentru a obţine bani din vânzarea la negru, sub preţul pieţii, a mărfurilor astfel dobândite.
Iniţiatorul operaţiunilor a fost inculpatul B.D., acesta fiind cel care a finanţat, a asigurat logistica acţiunilor ilicite şi valorificarea mărfurilor. În aceste acţiuni au fost implicaţi şi inculpaţii T.N. din Braşov şi I.C. din Sfântu Gheorghe, dar şi alte persoane faţă de care s-a dispus disjungerea urmăririi penale.
1. Astfel s-a reţinut că la îndemnul inculpatului B.D. şi după obţinerea în împrejurări neelucidate a unei cărţi de identitate false, pe numele lui V.I., care avea aplicată fotografia inculpatului H., acesta din urmă s-a prezentat sub falsa identitate menţionată la SC C. SA Braşov, unde a închiriat în calitate de reprezentant al SC R. SRL Braşov, prin contractul nr. 2081 din 13 iunie 2002 un spaţiu de depozitare şi un birou plătind şi în un avans de 10.000.000 ROL.
În acest depozit au fost aduse o parte din mărfurile obţinute prin înşelăciune, martora Z.V., angajata unei firme de pază fiind cea care a notat datele şi orele la care au intrat în depozit autovehicule pentru SC R. SRL Braşov. Martorii Ş.E. angajată la Serviciul contabilitate şi B.I., şef depozit la SC C. SA l-au recunoscut la inculpatul H.I.A. ca fiind persoana care s-a prezentat sub identitatea de V.I.
La începutul lunii iulie 2002, inculpatul H.I.P. însoţit de inculpatul B.D. şi de un cetăţean arab s-au prezentat la depozitul SC D.M. SRL Afumaţi, judeţul Ilfov, de unde, sub identitatea de V.I., reprezentant al SC R. SRL, a cumpărat o mare cantitate de măsline, evaluată la 12.500 euro. Marfa a fost revîndută, iar banii au fost însuşiţi de inculpaţi.
Firma vânzătoare a emis facturile din 1 iulie 2002 şi din 3 iulie 2002 şi a încasat pe bază de chitanţă un avans de 13.818.880 ROL, primind pentru restul de preţ filele CEC B.P. Fiind introduse la plată cecurile au fost refuzate pentru lipsa de disponibil în cont.
Valoarea totală a pagubei produse părţii vătămate a fost de 44.530,90 RON suma cu care aceasta s-a constituit parte civilă, plus 2.582,79 RON despăgubiri cauzate de rata inflaţiei, plus penalităţi de 0,1 % pe zi.
2. S-a mai reţinut că la mijlocul lunii iulie 2002, inculpatul H.I.P., însoţit de inculpatul B.D., a cumpărat de la punctul de lucru din comuna Prejmer, judeţul Braşov, al SC A. SRL Valea Mare, judeţul Covasna o mare cantitate de detergent marca D. în valoare de 20.604,85 RON.
Inculpatul s-a prezentat sub aceeaşi identitate falsă, ca fiind V.I., reprezentant al SC R. SRL, calitate în care a emis fila CEC B.P. pentru plata mărfii livrată cu facturile din 9 iulie 2002, respectiv 13 iulie 2002. CEC-ul a fost refuzat la plată pentru lipsa disponibilului în cont.
Marfa a fost ridicată cu autovehiculele şi transportată la depozitul de la SC C. de unde a fost revîndută unor cumpărători rămaşi necunoscuţi, banii fiind însuşiţi de inculpaţi.
Partea vătămată SC A. SRL Valea Mare s-a constituit parte civilă cu suma de 20.604,85 RON reprezentând valoarea iniţială a pagubei, plus suma de 15.698,07 RON reprezentând dobânzi calculate la zi, în total 36.302,92 RON.
3. După comiterea acestor fapte s-a stabilit că cei doi inculpaţi au luat hotărârea să folosească şi SC W. G&G SRL Arad motiv pentru care s-au deplasat la Arad unde inculpatul H.I.P. a intrat în posesia carnetului de cecuri eliberat de BRD Sucursala Arad.
La data de 5 septembrie 2002, în urma unei înţelegeri prealabile cu inculpatul B.D., inculpatul H.I.P. s-a deplasat la sediul SC N. SA de unde a solicitat o ofertă, iar în ziua următoare a emis o comandă în baza căreia s-a încheiat contractul de furnizare din 6 septembrie 2002.
În aceeaşi zi, SC N. SA a livrat către SC W. SRL Arad o cantitate importantă de marfă, în general produse din material plastic, plătită de inculpatul H. cu fila CEC, refuzată ulterior la plată pentru lipsă totală de disponibil în cont.
Marfa a fost transferată la locuinţa martorului F.I.A., zis C. din localitatea Hărman, judeţul Braşov, de unde a fost valorificată de către cei doi inculpaţi mai multor cumpărători ocazionali.
O parte din marfă a fost ridicată de la tatăl inculpatului B.D., e la martorul F.I.A. şi de la alte persoane, fiind restituită părţii vătămate SC N. SA.
Întrucât din prejudiciu total de 5.232 RON au fost recuperate produse în valoare de 2.556 RON, partea vătămată s-a constituit parte civilă cu suma de 2.676 RON.
4. S-a mai reţinut că în baza înţelegerii cu inculpatul B.D. la 6 septembrie 2002, inculpatul H.I.P. s-a prezentat la SC H.R. SA Turda, de unde a cumpărat produse chimice (vopsea lavabilă, glet), mărfurile fiind livrate cu facturile fiscale din 6 septembrie 2002 şi, respectiv, 17 septembrie 2002. pentru plata acestor mărfuri inculpatul H. a emis filele CEC BRD, refuzate la plată pentru lipsa totală de disponibil.
Marfa a fost transportată şi depozitată la domiciliul martorului F.I.A., dar şi la depozitul SC I. SRL Braşov, al tatălui inculpatului B.D. O parte din marfă a fost valorificată de inculpatul B.D., iar restul de marfă a fost ridicat şi restituit părţii vătămate SC H.R. SA Turda. Din prejudiciul total cauzat părţii vătămate de 21.402,91 lei s-a recuperat o parte, astfel că societatea arătată s-a constituit parte civilă cu suma de 4.138,48 RON.
5. S-a reţinut de asemenea că în cursul lunii septembrie 2002 a fost cooptat şi inculpatul T.N., zis N., cei trei inculpaţi deplasându-se la SC M. SA Gheorghieni firmă specializată în comercializarea utilajelor pentru prelucrarea lemnului.
Aici inculpatul T.N. a luat legătura cu martorul A.V., proprietar al unui grater din localitatea Brateş, judeţul Covasna, i-a oferit piese specifice, care urmau să fie luate de la SC M. SA.
Inculpaţii cu cumpărat o primă tranşă de mărfuri la data de 20 septembrie 2002, plătită de inculpat cu fila CEC BRD, precum şi nişte tricotaje livrate cu factura. Piesele astfel obţinute au fost revândute în ziua de 21 septembrie 2002 de inculpaţii B.D., T.N. şi H.I.P. (care erau însoţiţi de alte două persoane rămase neidentificate) la SC T. SRL aparţinând martorului A.V. cu suma de 80.000.000 ROL, cu mult sub preţul de achiziţie, iar banii erau împărţiţi între cei trei inculpaţi.
La data de 27 septembrie 2002, inculpaţii au venit la SC M. SA de unde au mai ridicat marfă (piese metalice) plătită de inculpatul Hidişan cu fila CEC BRD. Bunurile au fost transportate şi depozitate la aceeaşi adresă din Hărman, unde au fost găsite de organele de poliţie care au procedat la ridicarea şi restituirea acestora părţii vătămate.
Cele două file CEC au fost refuzate la plată pentru lipsa totală de disponibil.
Din prejudiciul total de 33.862,71 RON cauzat părţii vătămate - SC M. SA Gheorghieni s-au recuperat mărfuri în valoare de 18.871,19 RON, astfel că această societate s-a constituit parte civilă cu suma nerecuperată de 14.991,52 RON la care s-au adăugat 7.473,27 RON rata inflaţiei, în total 22.464,79 RON.
6. Tot astfel, s-a reţinut că, la sfârşitul lunii septembrie 2002 inculpaţii H.I.P. şi B.D. însoţiţi de alte persoane, printre care şi inculpatul T.N., s-au deplasat la o firmă din judeţul Timiş care se ocupa cu comercializarea de centrale termice şi calorifere.
Inculpatul H. s-a prezentat la sediul SC I. SRL C. unde a cumpărat 10 centrale termice, 10 coşuri şi 140 elemente de radiator aluminiu, livrate din 30 septembrie 2002 pe care a plătit-o cu fila CEC BRD.
Inculpatul B.D. l-a contactat pe inculpatul I.C. pentru a-l ajuta la valorificarea celor 10 centrale. Acesta din urmă a cumpărat 8 centrale termice, a reţinut trei dintre ele şi restul le-a vândut în urma unor anunţuri publicate în presa locală la datele de 4 şi 5 octombrie 2002.
A doua zi, respectiv la 1 octombrie 2002 inculpaţii au revenit şi au cumpărat încă 20 centrale termice, 20 de coşuri şi 120 elemente de radiator cu factura plătită de inculpatul H.I.P. cu filele CEC.
Centralele au fost încărcate într-un camion adus de martorul B.G. şi urmau a fi valorificate în aceeaşi modalitate.
Martora M.M. a avut suspiciuni de la prima tranzacţie şi a făcut personal nişte verificări în urma cărora şi-a dat seama că firma pentru care lucra urma să fie păgubită. Această martoră a ţinut legătura telefonic cu şoferul care transporta cele 20 centrale livrate şi i-a cerut să oprească, după care a anunţat organele de poliţie care au procedat la ridicarea şi restituirea centralelor.
Martorul B.G. a relatat că inculpatul H. i-a cerut să nu oprească şi să meargă până la Ilia, unde centralele urmau să fie transbordate în alt camion.
Filele CEC au fost refuzate la plată din lipsă de disponibil.
Prejudiciul total cauzat părţii vătămate SC I. SRL C. a fost de 61.337,30 RON compus din 39.674,83 RON valoarea mărfurilor cumpărate la 1 octombrie 2002 plus 21.662,46 RON valoarea mărfurilor cumpărate la 30 septembrie 2002.
Din acest prejudiciu s-a recuperat doar suma de 5.211,76 RON contravaloarea a trei centrale şi a unui coş ridicat de la inculpatul I.C., astfel că partea vătămată s-a constituit ca parte civilă cu suma de 56.125,54 RON.
7. S-a mai stabilit că în dimineaţa zilei de 4 octombrie 2002, inculpaţii H.I.P., B.D. şi T.N., s-au deplasat la sediul SC T.S. SRL Gurghiu cu al cărei administrator luaseră legătura în prealabil şi au cumpărat o cantitate importantă de produse lactate (caşcaval) livrată cu factura. Inculpatul H.I.P. a plătit un avans de 500 euro, eliberând chitanţă pentru suma de 1.948,80 RON iar pentru diferenţa de 10.347,02 RON a emis fila CEC BRD, refuzată la plată pentru lipsa totală de disponibil.
Marfa a fost descărcată în localitatea Hărman, după care mare parte a fost vândută în municipiul Braşov de inculpatul T.N.
O parte din produse au fost ridicate de organele de poliţie de la SC C.T. SRL Braşov şi de la martorul F.I.A. şi apoi restituite părţii vătămate. Paguba totală a fost de 12.295,82 RON iar partea vătămată s-a constituit parte civilă cu suma de 6.653,53 RON, contravaloarea produselor nerecuperate.
Ulterior partea vătămată a renunţat la constituirea de parte civilă.
8. S-a mai stabilit că la mijlocul lunii septembrie 2002 reprezentanţii SC A.C. SRL Botoşani au fost contactaţi de inculpaţi pentru cumpărarea de centrale termice şi radiatoare.
La 26 septembrie 2002 inculpaţii H.I.P. şi T.N. s-au deplasat la Botoşani unde au discutat cu administratorul L.D.A. Inculpatul H. a semnat un contract de vânzare-cumpărare şi s-a întocmit o factură, însă marfa nu a fost ridicată şi nici plătită.
La 25 septembrie inculpaţii H., B. şi T. s-au deplasat la SC B.I.E. SRL Botoşani unde primul inculpat a încheiat un contract de vânzare-cumpărare şi a făcut o comandă pentru cumpărarea unor anvelope, însă nici în această situaţie inculpaţii nu au ridicat marfa şi nici nu au plătit-o.
Aceste tranzacţii nu au fost încheiate datorită vigilenţei reprezentanţilor celor două societăţi.
9. Instanţa a mai reţinut că, în după-amiaza zilei de 4 octombrie 2002, potrivit unei înţelegeri telefonice prealabile, inculpatul H.I.P. s-a deplasat la sediul SC I. SRL Hunedoara unde s-a prezentat ca administrator la SC W. SRL Arad interesându-se de achiziţionarea unor centrale termice. Cu acest prilej a prezentat copii de pe actele societăţii şi a dorit să ridice marfa, respectiv 10 centrale termice B. Aceste centrale urmau să fie valorificate cu ajutorul inculpatului B.D. Suspectând implicarea inculpatului în acţiuni licite martora M.G.M. a anunţat organele poliţiei care au intervenind sistând activitatea infracţională.
Partea vătămată nu s-a constituit parte civilă.
În baza probelor administrate instanţa a constatat că inculpatul H.I.P. nu a avut nici un moment intenţia de a desfăşura activităţi comerciale licite, că el nu a avut personal angajat şi nici măsar contabil, că nu a întocmit şi nu a ţinut registre, nu a întocmit şi nu a condus contabilitate primară, nu a întocmit balanţe şi bilanţuri, nu a alimentat niciodată contul BRD, nu a efectuat nici măcar o singură plată prin bancă, a vândut, în marea majoritate a cazurilor marfa fără acte, sub preţul de achiziţie, fiind ajutat în toate aceste activităţi de inculpatul B.D. şi de inculpatul T.N.
Inculpaţii s-au deplasat pe raza mai multor judeţe pentru a îngreuna depistarea lor şi au folosit mai multe autoturisme cu care au însoţit transporturile de marfă, au efectuat transbordări şi depozitări în locaţii temporare de unde, prin interpuşi precum inculpatul T.N. şi I.C. au valorificat bunurile obţinute fraudulos.
S-a mai considerat că reaua credinţă a inculpaţilor a reieşit şi din faptul că de la data obţinerii mărfurilor nu au depus nici un minim de diligenţă pentru achitarea bunurilor despre care au afirmat că le-au achiziţionat cu bună credinţă.
Mai mult, în unele cazuri inculpatul H.I.P. apelat de inculpatul B.D. s-a prezentat sub o identitate falsă sub care a şi semnat înscrisuri sub semnătură privată (contracte, facturi).
Nici unuia din beneficiarii cecurilor emise de inculpatul H.I.P. nu i s-a adus la cunoştinţă că nu ar exista disponibilul necesar, împrejurări care rezultă din toate declaraţiile angajaţilor sau administratorilor societăţilor părţii vătămate.
S-a concluzionat, că în drept faptele inculpatului H.I.P. care în perioada 1 iulie 2002 - 4 octombrie 2002 a emis un număr de 14 file CEC ştiind că nu există provizia necesară, în scopul obţinerii pentru sine şi alţii a unor foloase materiale nejuste, producând astfel o pagubă totală de 199.266,49 RON (7 acte materiale consumate descrise la pct. 1-7 şi trei în formă tentată, descrise la pct. 8-9) întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune în formă continuată, prevăzută de art. 215 alin. (1), (2) şi (4) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)
În drept faptele aceluiaşi inculpat descrise la pct. 1 şi 2, s-a apreciat că întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 290 alin. (1) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)
S-a mai apreciat, că, în drept, faptele inculpatului B.D. care, în perioada 1 iulie 2002 - 4 octombrie 2002 a ajutat la emiterea în mod repetat şi în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, de către inculpatul H.I.P., a unui număr de 14 file CEC, ştiind că nu există provizia necesară, în scopul obţinerii pentru sine şi alţii de foloase materiale injuste şi producând astfel o pagubă totală de 199.266,49 RON (7 acte materiale consumate descrise la pct. 1-7 şi trei în forma tentată, descrise la pct. 8-9) întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la înşelăciune, prevăzută de art. 26 raportate la art. 215 alin. (1), (2) şi (4) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)
Referitor la forma vinovăţiei s-a menţionat că aceasta apare sub forma complicităţii morale concomitente cât şi cea a înlesnirii sau promisiunii de tăinuire a bunurilor obţinute prin înşelăciune.
Privitor la inculpatul T.N. s-a apreciat că, în drept, faptele sale de a ajuta în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale atât pe inculpatul H.I.P., cât şi pe inculpatul B.D. să comită faptele descrise la pct. 5, 7 şi 8 (cu privire la fapta de la pct. 6 nu există dovezi certe de vinovăţie) întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la înşelăciune în forma continuată prevăzută de art. 26 raportat la art. 215 alin. (1), (2) şi (4) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)
Şi în acest caz vinovăţia s-a manifestat sub forma complicităţii morale concomitente, dar şi a promisiunii de tăinuire urmată de implicarea activă în valorificarea mărfurilor şi primirea unor sume din profitul obţinut.
În drept, faptele inculpatului I.C. de a ajuta şi după data de 4 octombrie 2002 pe inculpatul B.D., fără o înţelegere prealabilă în scopul îngreunării urmăririi penale şi pentru asigurarea folosului infracţional rezultat din înşelăciunea săvârşită în dauna părţii vătămate SC I. SRL Chişoda întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de favorizarea infractorului prevăzută de art. 264 alin. (1) C. pen.
Cu privire la infracţiunea de fals privind identitatea prevăzută de art. 293 C. pen., pentru care a fost trimis în judecată inculpatul H.I.P. s-a apreciat că ea nu întruneşte elementele constitutive ale acestei infracţiuni, întrucât inculpatul nu s-a prezentat sub o identitate falsă în faţa unui organ, a unei instituţii de stat sau a vreunei alte unităţi din cele prevăzute de art, 145 C. pen., ci s-a prezentat sub identitatea de V.I., pentru a induce în eroare două societăţi.
Aşa fiind, s-a apreciat că se impune achitarea inculpatului în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen.
Întrucât prejudiciul total cauzat de inculpaţi este sub 200.000 RON instanţa, conform art. 334 din C. proc. pen. a schimbat încadrarea juridică în sensul înlăturării alin. (5) al art. 215 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 244 NCP)
Pentru inculpaţii H.I.P., B.D. şi T.N. pedepsele au fost individualizate potrivit art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), avându-se în vedere pericolul social al faptei, împrejurările şi durata lor în timp, întinderea prejudiciului cauzat şi persoana inculpaţilor şi s-a stabilit ca ele să fie executate în regim de detenţie.
Pentru inculpatul I.C. pedeapsa a fost individualizată înspre minimul legal şi apreciindu-se că scopul poate fi atins chiar fără executare, s-a dispus potrivit art. 81 C. pen. suspendarea condiţionată a executării ei.
Sub aspectul laturii civile instanţa a considerat îndreptăţite cererile părţilor civile de obligare la plata despăgubirilor solicitate.
Prin Decizia penală nr. 80/ A din 17 septembrie 2008 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia penală, au fost admise apelurile declarate de inculpaţii H.I.P., B.D., T.N. şi I.C. şi a fost desfiinţată sentinţa primei instanţe numai sub aspectul laturii penale.
Rejudecând în aceste limite s-a dispus:
1) Schimbarea încadrării juridice a faptelor reţinute în sarcina inculpatului H.I.P. din infracţiunea de înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. (1), (2) şi (4) C. pen., privind actele materiale din septembrie 2002 şi 3 octombrie 2002 săvârşite în dauna SC I. SRL Chişoda şi SC I. SRL Hunedoara în infracţiunea prevăzută de art. 84 pct. 2 din Legea nr. 59/1934 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)
În baza art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) inculpatul H.I.P. a fost condamnat la 6 luni închisoare.
În baza art. 11 pct. 2 lit. b) raportat la art. 10 lit. g) C. proc. pen. s-a dispus încetarea procesului penal împotriva inculpatului H.I.P. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 84 pct. 2 din Legea nr. 54/1934.
În baza art. 215 alin. (1), (2) şi (4) C. pen. inculpatul H.I.P. a fost condamnat la 4 ani închisoare iar în baza art. 290 alin. (1) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) inculpatul a mai fost condamnat la 1 an închisoare.
Conform art. 33, art. 34 C. pen. au fost contopite pedepsele stabilite în pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare.
S-au aplicat dispoziţiile art. 71 şi art. 64 lit. a), b), c) C. pen.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. s-a dispus achitarea inculpatului H.I.P. pentru infracţiunea e fals pricind identitatea prevăzută de art. 292 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)
2) Schimbarea încadrării juridice a faptelor reţinute în sarcina inculpatului B.D. din complicitate la infracţiunea de înşelăciune prevăzută de art. 26 raportat la art. 215 alin. (1), (2) şi (4) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), privind actele materiale din septembrie 2002 şi 3 octombrie 2002, în dauna SC I. SRL Chişoda şi SC I. SRL Hunedoara în infracţiunea prevăzută de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) raportat la art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)
În baza art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) raportat la art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) s-a dispus condamnarea inculpatului B.D. la 6 luni închisoare.
În baza art. 11 pct. 2 lit. 6) raportat la art. 10 lit. g) C. proc. pen. s-a dispus încetarea procesului penal împotriva inculpatului B.D. pentru infracţiunea prevăzută de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) raportat la art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 58/1934.
În baza art. 26 raportat la art. 215 alin. (1), (2) şi (4) C. pen. inculpatul B.D. a fost condamnat la 4 ani închisoare.
În baza art. 85 C. pen. s-a dispus anularea suspendării condiţionate a executării pedepsei de 5 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 1774/2005 a Judecătoriei Constanţa, iar potrivit art. 33, art. 34 C. pen., au fost contopite pedepsele în pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare.
S-au aplicat dispoziţiile art. 71 şi art. 64 lit. a), b) şi c) C. pen.
3. Schimbarea încadrării juridice a faptelor reţinute în sarcina inculpatului T.N. din complicitate la infracţiunea de înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. (1), (2) şi (4) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) privind actele materiale din septembrie 2002 şi 3 octombrie 2002 în dauna SC I. SRL Chişoda şi SC I. SRL Hunedoara în infracţiunea prevăzută de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) raportat la art. 84 pct. 2 din Legea nr. 59/1934 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)
În baza art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) raportat la art. 84 pct. 2 din Legea nr. 59/1934 inculpatul T.N. a fost condamnat la 6 luni închisoare.
În baza art. 11 pct. 2 lit. b) raportat la art. 10 lit. g) C. proc. pen. s-a dispus încetarea procesului penal împotriva inculpatului T.N. pentru infracţiunea prevăzută de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) raportat la art. 84 pct. 2 din Legea nr. 59/1934.
În baza art. 215 alin. (1), (2) şi (4) C. pen. inculpatul T.N. a fost condamnat la 3 ani închisoare pentru complicitate la infracţiunea de înşelăciune.
În baza art. 81, art. 82 C. pen. s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei aplicate inculpatului T.N. pe durata termenului de încercare de 5 ani.
În baza art. 71 C. pen. au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
În baza art. 71 alin. (5) C. pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei acestuia pe durata suspendării executării pedepsei principale.
4. În baza art. 264 alin. (1) C. pen. s-a dispus condamnarea inculpatului I.C. la 6 luni închisoare.
În baza art. 71 C. pen. au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
În baza art. 81, art. 82 C. pen. s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe durata termenului de încercare de 2 ani şi 6 luni.
În baza art. 71 alin. (5) C. pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale.
În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP) au fost computate din pedepse următoarele perioade: pentru inculpatul H.I.P. de la 5 octombrie 2002 la 24 ianuarie 2005; pentru inculpatul B.D. de la 5 octombrie 2002 la 11 august 2003, pentru inculpatul T.N. de la 9 octombrie 2002 la 11 august 2003 şi pentru inculpatul I.C. de la 15 octombrie 2002 la 21 octombrie 2002.
S-au menţinut celelalte dispoziţii ale hotărârii atacate.
Pentru a pronunţa această soluţie instanţa de control judiciar, primind criticile din apelurile inculpaţilor a considerat că actele materiale comise în luna septembrie 2002 şi la 3 octombrie 2002 ce privesc părţile civile SC I. SRL Chişoda şi, respectiv, SC I. SRL Hunedoara trebuie exceptate din conţinutul infracţiunii continuate de înşelăciune întrucât cele două părţi civile au cunoscut la data emiterii cecurilor că nu există disponibil în contul inculpatului H.I.P.
Aşa fiind, instanţa a considerat că aceste acte materiale distincte întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934 şi că restul actelor materiale privitoare la celelalte părţi civile şi părţi vătămate întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. (1), (2) şi (4) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) în cazul inculpatului H.I.P. şi de complicitate la aceleaşi infracţiuni în cazul inculpaţilor B.D. şi T.N.
Referitor la infracţiunea prevăzută de art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934 instanţa de control judiciar a constatat că s-a împlinit termenul de prescripţie a răspunderii penale prevăzut de art. 122 lit. e) C. pen.
Privitor la răspunderea penală, instanţa de apel a considerat întemeiate criticile formulate, în sensul greşitei individualizări a pedepselor şi a apreciat că se impune condamnarea inculpaţilor H.I.P. şi B.D. la pedepse privative de libertate mai mici, de câte 4 ani închisoare, ei desfăşurând o activitatea ilicită de inducere în eroare a părţilor civile, cu consecinţe păgubitoare, prin emiterea de cecuri fără acoperire în calitate de autor şi, respectiv, de complice.
De asemenea instanţa de control judiciar a apreciat că se impune condamnarea la pedepse de câte 6 luni închisoare celor doi inculpaţi pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 58/1934 în cazul inculpatului H.I.P. şi complicitate la aceeaşi infracţiune pentru inculpatul B.D. şi, totodată, încetarea procesului penal prin intervenţia prescripţiei răspunderii penale, conform art. 11 pct. 2 lit. b) raportat la art. 10 lit. g) C. proc. pen.
În privinţa inculpatului H.I.P. s-a dispus condamnarea la 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 290 alin. (1) cu aplicarea art. 41 alin. (2) din C. pen., constând în aceea că la 1 şi 3 iulie 2002 a întocmit în fals 3 file CEC pe care le-a folosit la inducerea în eroare a părţii civile SC D.M. SRL Afumaţi, fiind menţinută pedeapsa aplicată de prima instanţă, iar conform art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen. s-a stabilit ca inculpatul să execute 4 ani închisoare cu aplicarea art. 71 şi art. 64 lit. a), b) şi c) C. pen.
Referitor la inculpatul T.N. instanţa a considerat că se impune condamnarea acestuia la o pedeapsă privativă de libertate de 3 ani închisoare cu aplicarea art. 71 şi art. 64 lit. a) şi b) C. pen. pentru complicitate la infracţiunea de înşelăciune şi apreciindu-se că scopul pedepsei poate fi atins chiar şi fără executare a dispus, potrivit art. 81 şi art. 82 C. pen., suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe o durată a termenului de încercare de 5 ani şi suspendarea executării pedepsei accesorii, conform art. 71 alin. (5) C. pen.
Totodată, inculpatul T.N. a mai fost condamnat la 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) raportat la art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), dispunându-se pentru aceeaşi infracţiune încetarea procesului penal prin intervenţia prescripţiei răspunderii penale, conform art. 11 pct. 2 lit. b)raportat la art. 10 lit. g)C. proc. pen.
Relativ la inculpatul I.C. instanţa de control judiciar reţinând că acesta, fără o înţelegere prealabilă, l-a apelat după 4 octombrie 2002 pe inculpatul B.D. să valorifice bunuri provenind din infracţiunea de înşelăciune, a dispus condamnarea acestuia pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 264 alin. (1) C. pen. la 6 luni închisoare cu aplicarea art. 71 şi art. 64 lit. a) şi b) C. pen. şi apreciindu-se că scopul pedepsei poate fi atins chiar fără executare a dispus, potrivit art. 81 şi art. 82 C. pen. suspendarea condiţionată a executării pedepsei la durata termenului de încercare de 2 ani şi 6 luni şi suspendarea pedepsei accesorii, conform art. 71 alin. (5) C. pen.
Pentru toţi inculpaţii instanţa de control judiciar a dispus, în baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), deducerea din pedepse a perioadelor arestării preventive.
Criticile formulate de apelantul inculpat I.C. în sensul că nu a cunoscut provenienţa din infracţiune a bunurilor valorificate şi că faptele nu prezintă pericolul social al unei infracţiuni au fost considerate neîntemeiate, reţinându-se că acesta a fost contactat de inculpatul B.D. pe care l-a ajutat în vederea valorificării unor centrale termice, asigurându-i acestuia folosul sau produsul infracţiunii.
Criticile inculpatului B.D. în sensul că la urmărirea penală s-a încălcat dreptul la apărare, că nu ar fi fost audiat în legătură cu faptele care privesc SC B.I.E. SRL Botoşani şi a SC A.C. SRL Botoşani, că nu a sprijinit cu intenţie activitatea inculpatului H.I.P., că nu a fost implicat în inducerea în eroare a SC A. SRL Valea Mare şi SC D.M. SRL Afumaţi; SC M. SA; SC I. SRL şi SC T.S. SRL nu au fost primite, constatându-se că la urmărirea penală au fost respectate toate drepturile procesuale, că a comis infracţiunea de complicitate la înşelăciune prevăzută de art. 26 raportat la art. 215 alin. (1), (2) şi 4 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi că faptele privind SC I. SRL Hunedoara şi SC I. SRL Chişoda sunt prevăzute de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) raportat la art. 84 alin. (1) pct. 1 lit. b) din Legea nr. 59/1934.
Criticile formulate de inculpatul apelant T.N. în sensul că nu a rezultat vinovăţia sa în forma complicităţii la infracţiunea de înşelăciune şi că fapta de a intermedia vânzarea unor produse fără a cunoaşte provenienţa lor nu ar constitui infracţiune nu au fost considerate întemeiate de către instanţa de control judiciar care a reţinut că inculpatul, potrivit materialului probator al cauzei, se face vinovat de complicitate la infracţiunea de înşelăciune prevăzută de art. 26 raportat la art. 215 alin. (1), (2) şi (4) C. pen., cât şi la infracţiunea prevăzută de art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934, ambele cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), pentru ultima operând prescripţia răspunderii penale.
În sfârşit criticile formulate de inculpatul H.I.P. în sensul că i s-a încălcat dreptul la apărare în faza de urmărire penală şi că fapta nu întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune, nu au fost primite, constatându-se că inculpatul a fost legal asistat de apărător din oficiu prezent la audierile din faza de urmărire penală şi că activitatea ilicită desfăşurată de achiziţionare de mărfuri de la diverse societăţi şi emiterea unor cecuri fără acoperire constituie infracţiunea prevăzută de art. 215 alin. (1), (2) şi (4) C. pen.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs inculpaţii I.C., B.D. şi H.I.P.
În recursul său inculpatul I.C. a susţinut, în baza art. 3859 alin. (1) pct. 18 C. proc. pen., că hotărârea de condamnare este urmarea unei erori grave de fapt, că nu a cunoscut activitatea ilicită a celorlalţi inculpaţi şi că nu se face vinovat de săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 264 C. pen.
Inculpatul B.D. a susţinut în recursul declarat, întemeiat pe dispoziţiile art. 3859 alin. (1) pct. 3, 17 şi 171 şi 18 C. proc. pen. că la judecarea cauzei în drept a participat un judecător aflat în situaţia de incompatibilitate întrucât a pronunţat anterior Decizia penală nr. 705/2006 a Curţii de Apel Alba Iulia, spunându-şi astfel părerea, că încadrarea juridică a faptelor în dispoziţiile art. 215 alin. (1), (2) şi (4) este greşită, fiind incidente dispoziţiile art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934 şi a considerat că se impune reluarea judecăţii în vederea completării probelor şi administrării unei expertize contabile.
Totodată a mai susţinut că în mod greşit a fost obligat în solidar cu H.I.P. la plata sumei de 6.125,5 lei, deşi infracţiunea prevăzută de art. 14 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934 nu este una de prejudiciu.
Inculpatul H.I.P. a susţinut, la rândul său, în recurs, întemeiat pe dispoziţiile art. 3859 alin. (1) pct. 17 şi 14 C. proc. pen. că fapta trebuia încadrată în dispoziţiile art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 39/1934 şi în subsidiar că pedeapsa aplicată este prea severă impunându-se reducerea ei şi aplicarea dispoziţiilor art. 861 C. pen. ori reducerea în limita perioadei executate până în prezent.
Recursurile declarate sunt întemeiate, aşa cum se va arăta în continuare:
1. Din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului se constată că instanţa de apel a stabilit în mod corect situaţia de fapt şi vinovăţia inculpaţilor în săvârşirea infracţiunilor pentru care au fost condamnaţi.
Astfel, aşa cum a rezultat din materialul probator al cauzei inculpatul H.I.P., în perioada 1 iulie 2002 - 4 octombrie 2002 a emis în mod repetat şi în realizarea aceleiaşi rezoluţiuni mai multe file CEC ştiind că nu există provizie necesară, prejudiciind astfel patrimoniul societăţilor de la care a preluat mărfuri fără să plătească preţul lor, fapta întrunind elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. (1), (2) şi (4) C. pen.
De asemenea, a mai rezultat că la datele de 1 şi 3 iulie 2002 inculpatul a întocmit în fals 3 file CEC, semnate cu numele de V.I. şi le-a folosit la ridicarea mărfurilor de la SC D.M. SRL Afumaţi, fapta întrunind elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 290 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)
Tot astfel, s-a reţinut că faptele comise în luna septembrie 2002 şi la 3 octombrie 2002 în dauna SC I. SRL Chişoda şi SC I. SRL Hunedoara întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) întrucât furnizorii mărfurilor ştiau că inculpatul H.I.P. nu are disponibil în cont.
Ca urmare cu privire la cele două acte materiale instanţa de apel a apreciat că nu intră în latura obiectivă a infracţiunii de înşelăciune şi a procedat la schimbarea încadrării juridice.
Din acelaşi material probatoriu a reieşit că inculpaţii B.D. şi T.N. au acţionat în calitate de complici ai inculpatului H.I.P. la săvârşirea aceleiaşi infracţiuni, faptele lor fiind prevăzute de art. 26 raportat la art. 215 alin. (1), (2) şi (4) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) raportat la art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), această din urmă infracţiune fiind comisă în dauna SC I. SRL Chişoda şi SC I. SRL Hunedoara.
Probele administrate în cauză au confirmat că inculpatul I.C. a comis infracţiunea de favorizarea infractorului prevăzută de art. 264 C. pen., constând în aceea că a fost contactat de inculpatul B.D. pe care l-a ajutat în vederea calorificării unui număr de 10 centrale termice din care a vândut cinci, în urma unor anunţuri publicate în presa locală la datele de 4 şi 5 octombrie 2002, asigurându-i aceluiaşi inculpat folosul sau produsul infracţiunii.
2. Referitor la criticile din recursurile inculpaţilor B.D. şi I.C. în sensul că hotărârea de condamnare este urmarea unei erori grave de fapt, acestea nu pot fi primite.
Soluţia de condamnare pronunţată în apel pentru infracţiunile de înşelăciune şi favorizarea infractorului se constată a fi conformă cu probele de vinovăţie administrate.
Astfel, inculpatul B.D. a cunoscut activitatea ilicită desfăşurată de inculpatul H.I.P. şi l-a ajutat la aceasta în vederea obţinerii unor câştiguri ilicite prin inducerea în eroare a unor comercianţi şi emiterea unor cecuri fără acoperire după preluarea mărfurilor.
Tot astfel, inculpatul I.C. a acceptat să îl ajute pe inculpatul B.D. în scopul asigurării folosului sau produsului infracţional rezultat din fapta săvârşită în dauna SC I. SRL Chişoda, vânzând, aşa cum s-a mai arătat, prin mica publicitate, o parte din centralele termice achiziţionate.
Mai este de menţionat că materialul probator al cauzei a confirmat la săvârşirea infracţiunii de înşelăciune şi în dauna SC D.M. SRL Afumaţi; SC A. SRL Valea Mare; SC T.S. SRL Gurghiu şi a tentativei la aceeaşi infracţiune în dauna SC B.I.E. SRL Botoşani nefiind fondată susţinerea învinuitului B.D. că nu ar fi avut nici o contribuţie.
3. Cu privire la critica din recursul inculpatului B.D., întemeiată pe dispoziţiile art. 3859 alin. (1) pct. 3 C. proc. pen., în sensul că a existat un caz de incompatibilitate a unuia dintre judecătorii din compunerea completului de judecată, aceasta nu poate di primită.
Astfel, rezultă că judecătorul S.I.M. a făcut parte anterior din completul care a pronunţat Decizia penală nr. 705 din 28 noiembrie 2006 a Curţii de Apel Alba Iulia, care a admis recursul declarat de procuror a casat sentinţa penală nr. 1265 din 31 martie 2006 a Tribunalului Alba Iulia şi a dispus trimiterea cauzei la aceeaşi instanţă pentru continuarea judecăţii, constatând că nu se justifică restituirea cauzei la procuror.
Din considerentele acestei decizii nu a rezultat că judecătorul şi-a spus părerea cu privire la soluţia care ar putea fi dată în cauză în sensul art. 47 C. proc. pen., respectiv asupra existenţei infracţiunilor şi a vinovăţiei inculpaţilor.
Aşa fiind motivul de casare invocat nu este întemeiat.
4. Referitor la critica formulată de inculpatul B.D. în sensul că încadrarea juridică dată faptelor trebuia să fie în cazul societăţilor comerciale păgubite cea prevăzută de art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934, nu poate fi primită.
Astfel, a rezultat că în cazul tuturor societăţilor părţi vătămate inculpaţii i-au indus în eroare pe comercianţi, au preluat mărfuri, după care au emis pentru plata preţului file cec fără acoperire, ceea ce constituie infracţiunea de înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. (1), (2) şi (4) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)
În cadrul înţelegerii cu respectivele societăţi comerciale, inculpaţii nu au înştiinţat că nu au disponibil în cont, ci s-au prezentat ca reprezentanţii unei societăţi având bonitate şi dispunând de fonduri care să asigure plata preţului, ceea ce nu era adevărat.
Cum s-a mai arătat, inculpatul B.D. l-a ajutat pe inculpatul H.I.P. să cumpere mărfuri cu cecuri fără acoperire, după care s-a preocupat de vânzarea acelor mărfuri la preţuri la mai mici, sumele obţinute fiind împărţite de inculpaţi.
În consecinţă, fapta inculpatului B.D. a fost corect încadrată în dispoziţiile art. 26 raportat la art. 215 alin. (1), (2) şi (4) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)
Cu privire la infracţiunile prevăzute de art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) reţinută în sarcina inculpatului H.I.P. şi complicitate la aceeaşi infracţiune prevăzută de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) raportat la art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) reţinute în sarcina inculpaţilor B.D. şi T.N. se constată că instanţa de control judiciar a dispus condamnarea inculpaţilor la pedepse de câte 6 luni închisoare, apoi pentru aceleaşi infracţiuni a dispus încetarea procesului penal în baza art. 11 pct. 2 lit. b) raportat la art. 10 lit. g) C. proc. pen. reţinând că s-a împlinit termenul special de prescripţie a răspunderii penale.
Acest mod de a proceda este greşit.
În conformitate cu dispoziţiile art. 121 alin. (1) C. pen. prescripţia înlătură răspunderea penală.
Potrivit art. 122 alin. (1) lit. e) C. pen. termenul de prescripţie este de 3 ani când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii care nu depăşeşte un an sau amenda, iar în baza art. 124 prescripţia înlătură răspunderea penală, oricâte întreruperi ar interveni dacă termenul de prescripţie prevăzut în art. 122 este depăşit cu încă jumătate.
Din actele dosarului se constată că infracţiunile arătate prevăzute de art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934, au fost comise la sfârşitul lunii septembrie şi la 3 octombrie 2002, astfel că până la data judecării cauzei în apel, la 17 septembrie 2008, termenul prescripţiei răspunderii penale de 4 ani şi 6 luni era împlinit.
În această situaţie, instanţa era obligată să ţină seama de această cauză care înlătura răspunderea penală şi să dispună numai încetarea procesului penal, nicidecum să pronunţe mai întâi condamnarea urmată de încetarea procesului penal ca efect al prescripţiei.
Întrucât nu s-a procedat astfel, iar Decizia de condamnare a fost evident defavorabilă celor trei inculpaţi, în cauză sunt incidente dispoziţiile cazului de casare prevăzut de art. 3859 alin. (1) pct. 15 cu referire la alin. (3) C. proc. pen.
6. Din examinarea conţinutului art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934 se constată că infracţiunea de emitere a unui cec fără a avea la tras disponibil suficient, nu este o infracţiune de prejudiciu, ci una de pericol.
În atare situaţie obligarea la plata despăgubirilor reprezentând echivalentul mărfurilor pentru care a fost emis cecul fără acoperire, nu se poate dispune în cadrul procesului penal.
Cum în cauză, inculpatul H.I.P. şi B.D. au fost obligaţi în solidar la plata sumei de 56.125,54 RON despăgubiri către partea civilă SC I. SRL Chişoda, deşi în privinţa acestei societăţi nu au comis o infracţiune de prejudiciu, soluţia pronunţată de instanţa de apel este nelegală, fiind supusă cazului de casare prevăzut de art. 3859 alin. (1) pct. 171 C. proc. pen.
7. Privitor la pedepsele principale aplicate inculpaţilor H.I.P. şi B.D. pentru infracţiunea de înşelăciune şi complicitate la înşelăciune de câte 4 ani închisoare, se constată că acestea au fost individualizate corect, avându-se în vedere, potrivit art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP) pericolul social grav al faptelor, împrejurărilor săvârşirii lor şi întinderea prejudiciului cauzat societăţilor comerciale păgubite.
Se mai constată că aceste pedepse cu executare în loc de deţinere sunt de natură a asigura, potrivit art. 52 C. pen., prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni şi reintegrarea în comunitate a inculpaţilor.
Aşa fiind criticile formulate în sensul greşitei individualizări a pedepselor şi solicitarea de reducere a acestora ori de schimbare a modalităţii de executare nu pot fi primite.
8. Referitor la pedepsele accesorii aplicate de instanţa de apel inculpaţilor în baza art. 71 C. pen. se constată că pentru H.I.P. au fost interzise dispoziţiile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), b) şi c) C. pen., iar pentru inculpaţii B.D., T.N. şi I.C. au fost interzise drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen.
Având în vedere natura şi gravitatea infracţiunilor comise, întinderea pedepselor şi persoana inculpaţilor, instanţa de apel potrivit art. 71 C. pen. avea posibilitatea să aprecieze că nu era cazul aplicării pedepsei accesorii a interzicerii dreptului de a alege prevăzut de art. 64 alin. (1) lit. a) teza I-a C. pen., că este excesivă interzicerea acestui drept cetăţenesc şi că sunt suficiente celelalte pedepse accesorii.
Aşa fiind, se constată că în cauză sunt incidente dispoziţiile cazului de casare prevăzut de art. 3854 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen. luat în considerare din oficiu potrivit alin. (3) al aceluiaşi text.
9. Faţă de considerentele ce preced, Curtea, în baza art. 38515 pct. 2 lit. d) C. proc. pen., urmează a admite recursurile declarate de inculpaţii I.C., B.D. şi H.I.P., a extinde efectele acestor recursuri şi cu privire la inculpatul T.N., potrivit art. 3857 din acelaşi cod şi a casa Decizia atacată şi sentinţa primei instanţe numai cu privire la condamnarea inculpatului H.I.P. pentru infracţiunea prevăzută de art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), şi a inculpaţilor B.D. şi T.N. pentru infracţiunea prevăzută de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) raportat la art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), la aplicarea pentru inculpaţii H.I.P., B.D., T.N. şi I.C. a pedepsei accesorii prevăzută de art. 71 şi art. 64 alin. (1) lit. a) teza I C. pen. dreptul a alege precum şi la dispoziţia de obligare în solidar a inculpaţilor H.I.P. şi B.D. la plata sumei de 56.125,54 lei către SC I. SRL Chişoda.
Rejudecând în aceste limite Curtea va dispune înlăturarea dispoziţiei de condamnare la pedepsele de câte 6 luni închisoare a inculpatului H.I.P. pentru infracţiunea prevăzută de art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934 şi a inculpaţilor B.D. şi T.N. pentru infracţiunea prevăzută de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) raportat la art. 84 alin. (1), alin. (2) din Legea nr. 59/1934 şi menţinerea dispoziţiei de încetare a procesului penal pentru aceleaşi infracţiuni în baza art. 11 pct. 2 lit. b) raportat la art. 10 lit. g) C. proc. pen.
De asemenea, se va dispune înlăturarea din conţinutul pedepsei accesorii aplicată inculpaţilor H.I.P., B.D., T.N. şi I.C. a dispoziţiilor art. 71 şi art. 64 alin. (1) lit. a) teza I C. pen. referitoare la interzicerea dreptului de a alege.
Se mai dispune înlăturarea obligării în solidar a inculpaţilor H.I.P. şi B.D. la plata sumei de 56.125,54 lei despăgubiri civile către SC I. SRL Chişoda.
Se vor menţine celelalte dispoziţii ale hotărârilor atacate şi se va stabili ca onorariul pentru apărătorul din oficiu desemnat inculpaţilor I.C. şi H.I.P. şi parţial pentru inculpatul B.D., până la prezentarea apărătorului ales, să fie plătit din fondul M.J.L.C.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de inculpaţii I.C., B.D. şi H.I.P. împotriva Deciziei penale nr. 80/ A din 17 septembrie 2008 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia penală, şi extinde efectele recursurilor şi cu privire la inculpatul T.N.
Casează Decizia penală atacată şi sentinţa penală nr. 270 din 18 iulie 2007 a Tribunalului Hunedoara numai cu privire la:
- condamnarea inculpaţilor H.I.P. pentru infracţiunea prevăzută de art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi a inculpaţilor B.D. şi T.N. pentru infracţiunea prevăzută de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP), raportat la art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP);
- aplicarea pentru inculpaţii H.I.P., B.D., T.N. şi I.C. a pedepsei accesorii prevăzută de art. 71 şi art. 64 alin. (1) lit. a) teza I C. pen. - dreptul de a alege şi la;
- dispoziţia de obligare în solidar a inculpaţilor H.I.P. şi B.D. la plata sumei de 56.125,54 lei, despăgubiri civile către partea civilă SC I. SRL Chişoda şi, rejudecând, în aceste limite:
Înlătură dispoziţia de condamnare a inculpatului H.I.P., la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru infracţiunea prevăzută de art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi menţine dispoziţia de încetare a procesului penal împotriva inculpatului în baza art. 11 pct. 2 lit. b) raportat la art. 10 lit. g) C. proc. pen. pentru aceeaşi infracţiune.
Înlătură dispoziţia de condamnare a inculpaţilor B.D. şi T.N. la pedepsele de câte 6 luni închisoare pentru infracţiunea prevăzută de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) raportat la art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi menţine dispoziţia de încetare a procesului penal împotriva inculpaţilor în baza art. 11 pct. 2 lit. b) raportat la art. 10 lit. g) C. proc. pen. pentru aceeaşi infracţiune.
Înlătură din conţinutul pedepselor accesorii aplicate inculpaţilor H.I.P., B.D., T.N. şi I.C., dispoziţiile art. 71 şi art. 64 alin. (1) lit. a) teza I C. pen., referitoare la interzicerea dreptului de a fi ales.
Înlătura dispoziţia de obligare în solidar a inculpaţilor H.I.P. şi B.D. la plata sumei de 56.125,54 lei către partea civilă SC I. SRL Chişoda.
Menţine celelalte dispoziţii ale hotărârilor atacate.
Onorariile pentru apărătorul din oficiu desemnat inculpaţilor I.C. şi H.I.P., în sumă de câte 300 lei şi suma de 75 lei, reprezentând onorariul parţial, pentru apărătorul desemnat din oficiu, pentru inculpatul B.D., până la prezentarea apărătorului ales, se vor plăti din fondul M.J.L.C.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică azi 2 decembrie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3942/2009. Penal. Infracţiuni privind... | ICCJ. Decizia nr. 4238/2009. Penal → |
|---|
