ICCJ. Decizia nr. 4066/2009. Penal

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 4066/2009

Dosar nr. 9404/1/2009

Şedinţa publică din 4 decembrie 2009

Asupra recursului de faţă;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin încheierea de la 24 noiembrie 2009 Curtea de Apel Craiova a respins ca neîntemeiată cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul T.C.P.

Pentru a dispune această soluţie, instanţa de fond a reţinut că deşi sunt îndeplinite condiţiile legale prevăzute de art. 160 alin. (2) C. proc. pen. cererea este neîntemeiată, privarea de libertate a inculpatului fiind necesară pentru buna desfăşurarea a procesului penal.

Împotriva acestei încheieri, în termen legal, a declarat recurs inculpatul T.C.P. solicitând admiterea recursului şi liberarea provizorie sub control judiciar arătând că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege, a recunoscut faptele şi a colaborat cu organele de poliţie.

Critica adusă nu este fondată.

Analizând legalitatea şi temeinicia încheierii recurată sub aspectul motivelor de recurs invocate, când şi din oficiu, conform art. 3856 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte apreciază că recursul declarat de inculpat nu este fondat urmând a fi respins ca atare pentru considerentele ce urmează.

Inculpatul T.C.P. a fost trimis în judecată în stare de arest pentru comiterea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat şi aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup, trafic de migranţi şi fals privind identitatea prevăzute de art. 7 pct. 1 din Legea nr. 39/2003, art. 71 din OUG 105/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi art. 293 alin. (1) teza I C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)

Se reţine că începând din anul 2007 s-au constituit într-un grup infracţional bine organizat şi structurat coordonat de inculpatul T.C.P. pentru a racola, îndruma, transporta şi călăuzi anumite persoane, de regulă cetăţeni din republica Moldova, cu scopul de a le trece ilegal frontiera de stat a României în drumul lor spre Italia, procurându-le şi încredinţându-le migranţilor acte de identitate aparţinând unor cetăţeni străini de la care au fost împrumutate contra unor sume de bani.

Prin sentinţa penală nr. 75 din 23 februarie 2009, Tribunalul Dolj a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa rezultantă de 4 ani şi 6 luni închisoare, în prezent cauza aflându-se pe rolul Curţii de Apel Craiova pentru soluţionarea apelurilor declarate de inculpaţi.

Inculpatul a formulat cerere de liberare provizorie sub control judiciar ce a fost respinsă ca nefondată de către Curtea de Apel Craiova.

Potrivit dispoziţiilor art. 1602 alin. (1) C. proc. pen. liberarea provizorie sub control judiciar se poate acorda în cazul infracţiunilor din culpă precum şi în cazul infracţiunilor intenţionate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii ce nu depăşeşte 18 ani.

În raport de aceste dispoziţii legale, în mod corect a reţinut instanţa de fond că sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate a cererii însă pe fond aceasta este neîntemeiată apreciind că nu se impune lăsarea în libertate a inculpatului faţă de poziţia manifestată de acesta în raport de participarea soţiei lui şi a fiului lui, coinculpaţi în cauză.

În urma propriei analize, Înalta Curte apreciază că nu se impune liberarea provizorie sub control judiciar a inculpatului având în vedere gravitatea faptelor comise, perseverenţa infracţională de care a dat dovadă inculpatul caracterizată atât prin multitudinea actelor materiale cât şi prin perioada mare de timp în care s-a desfăşurat activitatea infracţională.

Nu în ultimul rând Înalta Curte reţine că inculpatul a fost condamnat în primă instanţă, fiind în continuare în interesul procesului penal, menţinerea stării de arest a acestuia.

Faţă de aceste considerente, reţinând că soluţia pronunţată de instanţa de fond este legală şi temeinică, Înalta Curte urmează că în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. să respingă recursul Înaltei Curţi ca nefondat.

Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul T.C.P. împotriva încheierii din 24 noiembrie 2009 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, în Dosarul nr. 14722/63/2008.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu se va avansa din fondul M.J.L.C.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică azi 4 decembrie 2009.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 4066/2009. Penal