ICCJ. Decizia nr. 410/2009. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 410/2009
Dosar nr. 1685/89/2008
Şedinţa publică din 6 februarie 2009
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 400 din 17 septembrie 2008 a Tribunalului Vaslui a fost condamnat inculpatul A.A., la pedeapsa de 22 ani închisoare şi 8 ani interzicerea drepturilor prevăzută de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pentru comiterea infracţiunii de omor calificat prevăzută de art. 174 şi 175 lit. c) C. pen.
Pe durata executării pedepsei s-au interzis inculpatului drepturilor prevăzutăde art. 64 lit. a) şi b) C. pen., în condiţiile art. 71 C. pen.
S-a menţinut starea de arest a inculpatului A.A. şi s-a computat din pedeapsă durata reţinerii şi arestării preventive de la 22 iunie 2008 la zi.
În baza art. 118 lit. b) C. pen., s-a confiscat de la inculpat o bâtă, aflată la Camera de corpuri delicte a instanţei.
Inculpatul a fost obligat să achite părţii civile Serviciul de Ambulanţă Judeţean Vaslui 237 lei cu titlu de despăgubiri civile.
A fost admisă acţiunea civilă formulată de partea civilă G.M. şi inculpatul a fost obligat să-i achite 2200 lei cu titlu de despăgubiri civile.
Pentru a hotărî astfel, instanţa fondului a reţinut următoarele:
Inculpatul A.A. era frate cu victima A.Şt., ambii locuind într-o casă situată în suburbia Bahnari a municipiului Vaslui.
Fraţii obişnuiau să consume alcool în cantităţi excesive, după care exercitau violenţe unul asupra celuilalt.
În ziua de 21 aprilie 2008, inculpatul A.A. şi victima A.Ş. au efectuat lucrări agricole într-o vie, consumând fiecare circa 2 litri vin şi 250 ml ţuică. Ajunşi la domiciliu, începând cu orele 20,30, părţile au continuat să consume alcool. În jurul orelor 23,00, părţile au început să se certe pe fondul consumului de alcool, ceartă care a degenerat în loviri reciproce.
După ce inculpatul A.A. a fost lovit de victimă cu palma sau pumnul a ieşit din locuinţă, a luat din curte o bâtă de lemn de prun cu asperităţi, lungă de 96 cm, cu care a început să lovească în victima A.Şt. care în urma loviturilor primite a căzut, sângerând abundent. Chiar căzută victima a continuat să fie lovită de inculpat cu bâta de aşa manieră încât la cercetarea locului faptei pereţii din camera unde s-a consumat agresiunea, soba şi obiectele din jur ca şi hainele inculpatului au fost găsite stropite cu sânge.
S-a stabilit că inculpatul a târât victima afară din încăpere, unde a continuat să o lovească cu bâta.
Martorii B.V. şi B.M., vecini cu părţile, au declarat că au văzut cum victima A.Şt. a fost bătută cu sălbăticie de inculpatul A.A., astfel că aceştia au apelat Serviciul de urgenţă 112 şi ambulanţa.
Despre această situaţie martorii au atras atenţia şi numiţilor P.G. şi C.T. care treceau pe drum.
În jurul orelor 24,00, ambulanţa a ridicat victima şi a transportat-o la Spitalul Judeţean de Urgenţă Vaslui unde aceasta a decedat, în jurul orelor 1,10, cu toate eforturile cadrelor medicale de a-l resuscita.
Din concluziile raportului de expertiză medico-legală a rezultat că moartea victimei a fost violentă şi s-a datorat şocului traumatic şi hemoragic sever, ca urmare a unui politraumatism cu multiple plăgi, hematoame, tumefacţii, escoriaţii şi echimoze întinse pe mare suprafaţă a corpului, traumatism toracic cu multiple fracturi costale bilaterale, fracturi de stern, contuzie pericardică, traumatism abdominal cu contuzie perete intestin subţire.
S-a concluzionat că leziunile au putut fi produse prin loviri multiple cu obiecte şi mijloace contondente aplicate pe toată suprafaţa corpului.
Între traumatism şi deces există legătură de cauzalitate directă.
Inculpatul a recunoscut constant săvârşirea faptei, motivându-şi atitudinea violentă prin starea conflictuală veche existentă între el şi victimă.
Prin Decizia penală nr. 130 din 6 noiembrie 2008, Curtea de Apel Iaşi a respins, ca nefondat, apelul inculpatului A.A. prin care acesta solicitase reţinerea în favoare a circumstanţei legale a provocării prevăzutăde art. 73 lit. b) C. pen.
Curtea a reţinut că în cauză nu sunt aplicabile prevederile art. 73 lit. b) C. pen., întrucât nu a existat o atitudine provocatoare din partea victimei, care avea o atitudine împăciuitoare în timp ce inculpatul era foarte agresiv.
S-a subliniat că inculpatul a lovit victima în mod repetat şi timp îndelungat cu brutalitate, chiar după ce a văzut că aceasta sângerează abundent. Mai mult, a scos victima din casă şi a continuat să o lovească în spaţiul din afara locuinţei.
Împotriva deciziei a declarat recurs inculpatul care nu a motivat acest recurs în termenul legal prevăzut de art. 38510 C. proc. pen., adică cu 5 zile înainte de primul termen de judecată al recursului.
În concluziile orale apărătorul inculpatului a invocat cazul de casare prevăzut de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen. şi a solicitat reducerea pedepsei prin aplicarea circumstanţei atenuante legale prevăzută de art. 73 lit. b) C. pen.
Recursul nu este fondat.
Conform art. 73 lit. b) C. pen., constituie circumstanţă atenuantă săvârşirea infracţiunii sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoţii determinată de o provocare din partea persoanei vătămate, produsă prin violenţă, printr-o atingere gravă a demnităţii persoanei sau prin altă acţiune ilicită gravă.
În mod temeinic instanţa de apel a motivat că în cauză nu există stare de provocare întrucât inculpatul nu a acţionat sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoţii care să fi fost determinată de victimă, frate cu inculpatul.
Nu există niciun element de fapt care să susţină afirmaţiile inculpatului.
Dimpotrivă, probele administrate relevă că singura stare de tulburare în care s-a aflat recurentul inculpat era aceea determinată de consumul excesiv de alcool.
Această împrejurare nu poate însă constitui o cauză de atenuare sau înlăturare a răspunderii întrucât consumul de alcool a fost voluntar.
Nu există niciun alt motiv de casare care examinat din oficiu ar putea crea inculpatului o situaţie mai favorabilă.
Aşa fiind, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul inculpatului va fi respins cu obligarea lui la cheltuieli judiciare către stat.
Se va computa prevenţia din durata pedepsei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul A.A. împotriva deciziei penale nr. 130 din 6 noiembrie 2008 a Curţii de Apel Iaşi, secţia penală.
Deduce din pedeapsa aplicată, timpul reţinerii şi arestării preventive de la 22 aprilie 2008, la 6 februarie 2009.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 400 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 6 februarie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4070/2009. Penal | ICCJ. Decizia nr. 4250/2009. Penal. Cerere de transfer de... → |
|---|
