ICCJ. Decizia nr. 422/2009. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 422/2009
Dosar nr. 742/42/2008
Şedinţa publică din 6 februarie 2009
Asupra recursului de faţă;
Prin sentinţa penală nr. 140 din 23 septembrie 2008 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, s-a respins, ca nefondată, plângerea petentei SC C.C. SRL Bucureşti prin asociat unic E.H. formulată împotriva rezoluţiilor nr. 11/P/2008 din 24 mai 2008 şi nr. 1129/II/2/2008 din 30 iunie 2008 adoptate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, dispunându-se menţinerea acestora.
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut că prin cererea înregistrată sub nr. 742/42/2008 petenta SC C.C. SRL, în temeiul art. 2781 C. proc. pen., a formulat plângere împotriva rezoluţiei nr. 11/P/2008 din 24 mai 2008 şi a rezoluţiei nr. 1129/II/2/2008 din 30 iunie 2008 adoptate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de intimata făptuitoare P.V., cercetată sub aspectul infracţiunilor prevăzute de art. 290 şi 291 C. pen.
Petenta critică soluţiile de neîncepere a urmăririi penale pentru nelegalitate şi netemeinicie, susţinând că, la data de 5 decembrie 2007, în cadrul adunării creditorilor organizată de intimata P.V., având ca obiect desemnarea prin vot a lichidatorului debitoarei SC I.C. SRL, făptuitoarea a consemnat în mod mincinos în procesul verbal că SC F.T. SA şi-a exprimat votul prin corespondenţă în favoarea sa, în realitate acest creditor nu şi-a dat votul pentru intimată, însă aceasta a luat drept vot prin corespondenţă o adresă formulată către Curtea de Apel Ploieşti, care soluţionase deja recursul.
Petenta mai arată că procesul verbal astfel întocmit a fost depus de intimată în dosarul de faliment în scopul producerii efectelor juridice.
De asemenea, petenta susţine că nu a fost audiat niciunul din creditorii care au participat la această adunare şi au ales comitetul creditorilor şi lichidatorul debitoarei.
Se solicită admiterea plângerii, desfiinţarea rezoluţiilor şi trimiterea dosarului la parchet pentru începerea urmăririi penale a intimatei făptuitoare pentru săvârşirea infracţiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată şi uz de fals, prevăzute de art. 290 şi 291 C. pen.
S-a ataşat dosarul penal nr. 11/P/2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti şi s-au depus concluzii scrise de făptuitoarea P.V., de apărătorul ales al acesteia şi copia xerox a deciziei nr. 904 din 8 iulie 2008 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal.
Prin rezoluţia nr. 11/P/2008 din 24 mai 2008, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti a dispus, în baza art. 228 alin. (4) raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen., neînceperea urmăririi penale a intimatei P.V. pentru infracţiunile prevăzute de art. 290 şi 291 C. pen., întrucât faptele nu există, respectiv susţinerile persoanei vătămate nu au corespondent în realitate.
Împotriva acestei rezoluţii, petenta a formulat plângere, conform art. 278 C. proc. pen. şi Procurorul General prin rezoluţia nr. 1129/11/2/2008 din 30 iunie 2008 a respins-o ca neîntemeiată.
Plângerea formulată de aceeaşi petiţionară la instanţă, în temeiul art. 2781 C. proc. pen., a fost respinsă prin sentinţa ce face obiectul prezentului recurs, prima instanţă constatând că rezoluţiile atacate sunt legale şi temeinice, în lipsa unor date şi indicii reţinându-se corect că infracţiunile reclamate nu există.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs petiţionara SC C.C. SRL Bucureşti prin reprezentant legal, asociatul unic H.E., reiterându-se solicitările din plângerea penală iniţială în sensul tragerii la răspundere penală a intimatei P.V. pentru infracţiunile reclamate.
Recursul este neîntemeiat.
Înalta Curte, analizând hotărârea primei instanţe, atât sub aspectul criticilor formulate, cât şi în conformitate cu prevederile art. 3856 alin. (3) C. proc. pen., apreciază că aceasta este legală şi temeinică.
Din actele premergătoare efectuate în cauză, respectiv din declaraţia intimatei P.V., aflată la dosar urmărire penală, din conţinutul procesului verbal încheiat la data de 5 decembrie 2007, şi adresele SC V.C.C. Câmpina, şi SC F.H. SA Câmpina precum şi din sentinţa nr. 379/2008 a Tribunalului Prahova, definitivă prin Decizia nr. 904 din 8 iulie 2008 a Curţii de Apel Ploieşti, se constată că faptele sesizate de petentă nu există şi în mod legal procurorul a dispus neînceperea urmăririi penale.
Prin sentinţa nr. 510 din 3 noiembrie 2006, Tribunalul Prahova a dispus intrarea în faliment a debitoarei SC I.C. SRL şi s-a numit un lichidator provizoriu.
La data de 5 decembrie 2007 a avut loc adunarea creditorilor societăţii debitoare organizată de intimata P.V. având la ordinea de zi, printre altele, şi desemnarea prin vot a lichidatorului acesteia.
Petenta susţine că intimata a consemnat în fals în procesul verbal că SC F.H. SA Câmpina şi-a exprimat votul prin corespondenţă în favoarea sa, în realitate creditoarea nu şi-a exprimat intenţia de a vota prin corespondenţă, semnătura de pe aşa zisa scrisoare prin care şi-ar fi exprimat votul nu a fost legalizată de notarul public ori certificată şi atestată de către un avocat, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 14 alin. (4) din Legea nr. 85/2006, intimata cu intenţie a luat în calcul o adresă a creditoarei formulată într-un dosar aflat pe rolul Tribunalului Prahova.
Curtea reţine că potrivit dispoziţiilor art. 19 alin. (2) din Legea nr. 85/2006, în cadrul primei şedinţe a adunării creditorilor sau ulterior la recomandarea comitetului creditorilor, creditorii care deţin cel puţin 50 % din valoarea totală a creanţelor decid desemnarea unui administrator judiciar sau lichidator.
Procesul verbal încheiat de intimată, la data de 5 decembrie 2007, deşi a fost semnat de creditorii prezenţi fără obiecţiuni, a fost ulterior contestat de o parte din creditori pe motiv că voturile exprimate în scris au fost calculate greşit de intimată în favoarea ei şi că voturile creditorilor au fost date pentru SC C.C. SPRL, petenta din cauză.
Prin sentinţa nr. 379 din 28 martie 2008 a Tribunalului Prahova, rămasă definitivă prin Decizia nr. 904 din 8 iulie 2008 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, contestaţia a fost respinsă, ca neîntemeiată, reţinându-se că potrivit art. 19 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 schimbarea lichidatorului se poate decide de creditorii care deţin cel puţin 50 % din valoarea totală a creanţelor şi la adunarea de la data de 5 decembrie 2007, în favoarea petentei şi-au exprimat votul creditorii care reprezintă 31,14 % din totalul creanţelor înscrise în tabelul definitiv consolidat, iar pentru intimată 45,68 %.
Chiar dacă s-ar înlătura voturile exprimate prin corespondenţă, contestate de petentă, se constată că nici unul dintre cei doi practicieni votaţi de creditor nu a întrunit majoritatea prevăzută de lege pentru a deveni incidente dispoziţiile art. 19 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 şi a fi desemnată ca lichidator societatea C.C.I.
Afirmaţia petentei că intimata a comis infracţiunile de fals în înscrisuri sub semnătură privată şi uz de fals, nu reprezintă o dovadă privind contrafacerea scrierii sau subscrierii ori alterarea în vreun mod a conţinutului procesului verbal încheiat la data de 5 decembrie 2007 nu poate să atragă răspunderea penală a acesteia.
Petenta a susţinut în plângerea sa că intimata este vinovată de nerespectarea dispoziţiilor Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, respectiv a dispoziţiilor art. 14 alin. (4) din acest act normativ, care reglementează regimul juridic al votului prin corespondenţă, pentru desemnarea lichidatorului, dar pretinsa interpretare greşită a unor dispoziţii legale nu intră sub incidenţa legii penale, neputându-se reţine vinovăţia acesteia pentru comiterea faptelor, atâta timp cât din nicio probă nu rezultă existenţa acestora.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiţionară.
În conformitate cu art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurenta va fi obligată la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiţionara SC C.C.I. prin asociat unic H.E. împotriva sentinţei penale nr. 140 din 23 septembrie 2008 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Obligă recurenta petiţionară la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 6 februarie 2009.
← ICCJ. Decizia nr. 414/2009. Penal | ICCJ. Decizia nr. 448/2009. Penal → |
---|