ICCJ. Decizia nr. 435/2009. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Contestaţie în anulare - Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 435/2009
Dosar nr. 10661/1/2008
Şedinţa publică din 9 februarie 2009
Examinând contestaţia în anulare de faţă constată:
La data de 19 decembrie 2008 s-a înregistrat sub numărul 10661/1/2008 contestaţia în anulare formulată de R.R., împotriva deciziei nr. 3897 din 26 noiembrie 2008 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală în dosarul nr. 524/46/2008.
În motivarea cererii s-a susţinut că instanţa de recurs nu s-a pronunţat asupra cauzei cu care a fost sesizată întrucât nu au fost analizate dispoziţiile art. 246 şi 247 C. pen. şi nu a audiat-o pe intimata G.A., deşi acest lucru era obligatoriu deoarece nu a fost ascultată nici de instanţa de fond.
Contestaţia a fot întemeiată pe dispoziţiile art. 386 lit. c) şi e) C. proc. pen.
Conform dispoziţiilor invocate de contestatoare drept temei al cererii, există motiv de contestaţie în anulare când instanţa de recurs nu s-a pronunţat asupra unei cauze de încetare a procesului penal dintre cele prevăzute în art. 10 alin. (1) lit. f) – i1), cu privire la care existau probe la dosar [(art. 386 lit. c)] şi când, la judecarea recursului sau la rejudecarea cauzei de către instanţa de recurs, inculpatul prezent nu a fost ascultat, iar ascultarea acestuia este obligatorie potrivit art. 38514 alin. (11) ori art. 38516 alin. (1) [(art. 386 lit. e)].
Din interpretarea dispoziţiilor legale sus menţionate rezultă că, pentru motivele prevăzute de art. 386 lit. c) şi e) C. proc. pen., nu poate fi formulată contestaţie în anulare decât în cauzele în care a fost soluţionată o acţiune penală în înţelesul art. 9 C. proc. pen. Concluzia se impune întrucât numai atunci instanţa poate pronunţa, conform art. 345 alin. (3) din acelaşi cod, o soluţie de încetare a procesului penal şi numai în această situaţie există inculpat în cauză.
Se constată că, în speţă, prin Decizia atacată cu contestaţie în anulare a fost respins recursul declarat de R.R. împotriva sentinţei penale nr. 83/ F din 2 octombrie 2008 a Curţii de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, prin care s-a respins, ca nefondată, în baza art. 2781 alin. (8) lit. a) C. proc. pen., plângerea formulată de petiţionară împotriva rezoluţiilor 449/P/2007 şi 503/II/2/2008 ale Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Piteşti.
În raport de obiectul cauzei se reţine că, neexistând acţiune penală pusă în mişcare, nu a existat inculpat şi nu se putea pronunţa, nici în primă instanţă şi nici în recurs, o soluţie de încetare a procesului penal.
Aşa fiind, se constată că este inadmisibil a se formula contestaţie în anulare în temeiul art. 386 lit. c) şi e) C. proc. pen., împotriva unei hotărârii pronunţate în recurs în procedura reglementată de dispoziţiile art. 2781 C. proc. pen., cu excepţia situaţiei reglementate în alin. 8 lit. c).
În consecinţă, contestaţia în anulare va fi respinsă ca inadmisibilă.
Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., contestatoarea va fi obligată la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată de contestatoarea R.R. împotriva deciziei penale nr. 3897din 26 noiembrie 2008 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. 524/46/2008.
Obligă contestatoarea la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică la 9 februarie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2933/2009. Penal. Ucidere din culpă (art.178... | ICCJ. Decizia nr. 437/2009. Penal → |
|---|
