ICCJ. Decizia nr. 58/2009. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 58/2009
Dosar nr. 1514/54/2008
Şedinţa publică din 14 ianuarie 2009
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 187 din 21 octombrie 2008, Curtea de Apel Craiova a respins, ca nefondată, plângerea formulată de petentul Z.C. împotriva ordonanţei din 15 iulie 2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova pronunţată în dosarul nr. 309/P/2008, privind pe intimaţii I.M. şi B.I.
Pentru a pronunţa soluţia de mai sus, prima instanţă a reţinut următoarele:
Prin plângerea înregistrată la 8 aprilie 2008, partea vătămată Z.C. a solicitat efectuarea de cercetări penale împotriva magistraţilor judecători B.I. şi I.M. pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, neglijenţă în serviciu şi omisiunea sesizării organelor judiciare.
În fapt, acesta a arătat că la 28 noiembrie 2003, magistratul B.I., în calitate de judecător de serviciu la Judecătoria Caracal a aprobat cererea formulată de numita P.C. din Caracal prin care a solicitat studierea dosarului nr. 5430/2003 al Judecătoriei Caracal, deşi nu avea calitatea de parte în dosarul respectiv.
Totodată, s-a mai arătat că intimata I.M. desemnată să soluţioneze cauza înregistrată pe rolul Judecătoriei Caracal sub nr. 5430/2003 nu a cunoscut tot materialul existent la dosar şi nu a sesizat organele competente în legătură cu faptul că s-a permis studierea dosarului de către persoane care nu aveau calitatea de parte în proces.
Prin ordonanţa din 15 iulie 2008, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de magistraţii judecători B.I. sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prevăzute de art. 249 şi 246 C. pen. şi I.M. pentru infracţiunile prevăzute de art. 249 şi 263 C. pen., constatând că faptele sesizate nu există, fiind incidente dispoziţiile art. 10 lit. a) C. proc. pen.
Prin rezoluţia nr. 1537/II/2/2008 din 5 august 2008 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova s-a respins, ca neîntemeiată, plângerea formulată de petent împotriva soluţiei dispusă de procurorul de caz.
În condiţiile art. 2781 C. proc. pen., petentul s-a adresat cu plângere primei instanţe susţinând că soluţia procurorului este nelegală, făptuitorii săvârşind faptele pentru care au fost reclamaţi.
Conformându-se probelor de la dosar şi dispoziţiilor art. 2781 alin. (8) lit. a) C. proc. pen., prima instanţă respingând plângerea petentului a reţinut că cei doi magistraţi nu au comis, din culpă sau cu intenţie fapte penale, aşa încât, nu pot fi subiecţi ai răspunderii penale.
În termen legal, împotriva acestei sentinţe a declarat recurs petentul care nu a motivat în scris recursul declarat şi deşi legal citat, nu s-a prezentat nici pentru susţinerea orală a motivelor pentru care înţelege să critice soluţia atacată.
În aceste condiţii, hotărârea primei instanţe va fi analizată în raport de prevederile art. 3856 C. proc. pen., neconstatându-se însă motive de casare, pentru considerentele ce urmează:
Actele premergătoare efectuate nu au pus în evidenţă indicii că magistraţii judecători reclamaţi au săvârşit faptele sesizate, ori alte fapte de natură penală.
Împrejurarea că nici magistratul şi nici persoana solicitantă P.C. nu au urmărit eludarea legii rezultă din însăşi modul de acţiune, cât şi din actele depuse, potrivit cărora, cererea de studiere a dosarului a fost făcută de o rudă a părţii aflată în litigiu, la stăruinţa acesteia din urmă care locuia în Câmpulung Moldovenesc.
Ori, potrivit art. 92 alin. (2) şi (5) din Regulamentul de ordine interioară a instanţelor rezultă că dosarele şi evidenţele instanţei privitoare la activitatea de judecată pot fi consultate de persoanele care justifică un interes legitim, prioritate la consultarea dosarului având avocaţii, părţile sau reprezentanţii părţilor, experţi şi interpreţii desemnaţi în cauză.
Rezultă, aşa cum corect a reţinut atât procurorul cât şi instanţa că, atâta timp cât, P.C. este sora pârâtei D.L.M. şi a fost verbal împuternicită de aceasta să facă demersuri de studiere a dosarului nr. 5430/2003, aceasta are în sensul dispoziţiei legale, calitatea de persoană care justifică un interes legitim.
Pe de altă parte, practica şi teoria de specialitate au statuat că infracţiunile de neglijenţă în serviciu şi abuz în serviciu nu pot coexista, întrucât una o exclude pe cealaltă.
Cât priveşte pe făptuitoarea I.M., se constată că prin sentinţa civilă nr. 838 din 26 martie 2004 a Judecătoriei Caracal aceasta a declinat cauza în favoarea Tribunalului Olt.
În acest context nici unul din magistraţii reclamaţi nu au comis acte care să prejudicieze interesele petentului Z.C. şi nici alte acte penale de natură a atrage o răspundere penală, cunoscut fiind că doar comiterea infracţiunii atrage incidenţa răspunderii penale.
Pentru aceste considerente, atât soluţia procurorului de neîncepere a urmăririi penale, faţă de făptuitori, cât şi a instanţei de respingere a plângerii petentului, sunt legale şi temeinice, urmând a fi menţinute ca atare, prin respingerea recursului declarat de petentul Z.C., conform art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petentul Z.C., împotriva sentinţei penale nr. 187 din 21 octombrie 2008 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
Obligă recurentul petent la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 14 ianuarie 2009.
← ICCJ. Decizia nr. 537/2009. Penal. Infracţiuni de corupţie... | ICCJ. Decizia nr. 6/2009. Penal. Menţinere măsură de arestare... → |
---|