ICCJ. Decizia nr. 678/2009. Penal. Lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte (art. 183 C.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.678/2009
Dosar nr. 8729/63/2007
Şedinţa publică din 26 februarie 2009
Asupra recursului de faţă,
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 128 din 21 martie 2008, Tribunalul Dolj a condamnat pe inculpatul B.L., la pedeapsa de 2 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 183 C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) şi art. 76 lit. b) C. pen. şi a art. 71-64 lit. a) şi b) C. pen.
În baza art. 14 C. proc. pen., raportat la art. 346 din acelaşi cod, cu referire la art. 998 C. civ., a fost obligat inculpatul către partea civilă G.l. la plata sumei de 2.000 lei cu titlu de despăgubiri civile şi la 3.000 lei cu titlu de daune morale.
A fost obligat inculpatul la plata sumei de 6.977,06 lei despăgubiri civile către partea civilă Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova.
În esenţă, s-au reţinut următoarele:
În luna iunie 2006, pe fondul unor conflicte mai vechi cauzate de distrugerea culturii de porumb de către fiul inculpatului, victima G.M. s-a deplasat la locuinţa inculpatului, unde, acesta din urmă, iritat de reproşurile aduse întregii sale familii, a lovit-o cu pumnii în zona feţei, doborând-o la pământ.
În dimineaţa zilei următoare, victima a formulat plângere la postul de poliţie, cu privire la agresiunea suferită, iar apoi a fost internată în spital, în perioadele 24 iunie - 27 iunie 2006 şi, respectiv, 3 august - 5 august 2006, când a fost supusă unei intervenţii chirurgicale.
La data de 23 august 2006 a survenit decesul victimei.
Curtea de Apel Craiova, secţia penală, prin Decizia penală nr. 132 din 8 octombrie 2008, admiţând apelurile declarate de inculpate şi partea civilă G.l. a desfiinţat, în parte, sentinţa atacată şi, rejudecând, a dispus suspendarea executării pedepsei aplicate inculpatului sub supraveghere, în baza art. 861 C. pen., pe durata termenului de încercare de 9 ani.
În baza art. 863 C. pen., s-a dispus obligarea inculpatului la măsurile de supraveghere din dispozitivul deciziei şi s-a atras atenţia acestuia asupra dispoziţiilor art. 864 C. pen.
S-a făcut aplicarea art. 71 alin. (5) – art. 64 lit. a) teza a ll-a şi lit. b) C. pen.
A fost admisă în parte acţiunea civilă formulată de partea civilă G.l. şi s-a dispus obligarea inculpatului la 3.000 lei daune materiale şi 5.000 lei daune morale.
Au fost menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei apelate.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova şi recurenta parte civilă G.I.
Prin recursul declarat, parchetul a solicitat casarea deciziei şi aplicarea unei pedepse cu executare în regim privativ de libertate.
Recurenta parte civilă a achiesat la concluziile procurorului, iar, sub aspectul laturii civile, a solicitat reanalizarea cuantumului despăgubirilor acordate, în sensul majorării cheltuielilor de înmormântare şi pomeniri la 12000 Ron, iar a daunelor morale, la 30 000 Ron. Totodată, a solicitat acordarea cheltuielilor de judecată.
Recursurile nu sunt fondate.
Din examinarea lucrărilor dosarului, rezultă că instanţa de apel a reţinut corect fapta şi vinovăţia inculpatului, i-a dat o încadrare juridică corespunzătoare dispoziţiilor legale şi a individualizat în mod just pedeapsa aplicat[, atât sub aspectul cuantumului, cât şi al modalităţii de executare.
Critica parchetului, referitoare la greşita individualizare a pedepsei aplicate, sub aspectul modalităţii de executare dispusă de instanţa de apel, nu este întemeiată.
Astfel, în mod corect, instanţa de apel a avut în vedere la individualizarea pedepsei aplicate inculpatului criteriile prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), cărora Ie-a acordat eficienţa cuvenită, printre care şi datelor care caracterizează persoana inculpatului, care au fost valorificate ca circumstanţe atenuante judiciare, apreciind just că, în raport de acestea, scopul pedepsei poate fi realizat prin suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate inculpatului.
În raport cu atitudinea sinceră, modalitatea în care inculpatul a săvârşit fapta pentru care a fost condamnat, datele sale personale, nu are antecedente penale, este în vârstă de peste 70 de ani, cu o sănătate precară, conduita sa bună anterior săvârşirii faptei, rezultă că nu se impune schimbarea modalităţii de executare a pedepsei aplicate.
Nici sub aspectul laturii civile, nu se impune casarea hotărârii atacate.
Din examinarea lucrărilor dosarului, rezultă că instanţa de apel a evaluat în mod corect cuantumul despăgubirilor materiale şi al daunelor morale, în raport cu cele rezultate din declaraţiile martorilor care au participat la înmormântare şi cu toate datele existente în cauză, astfel că nu se impune majorarea acestora.
Examinând hotărârea recurată şi în raport de alte temeiuri care pot fi luate în considerare din oficiu şi constatând că nu există nici unul dintre acele temeiuri care impun casarea din oficiu, urmează ca recursurile declarate de parchet şi de recurenta parte civilă să fie respinse, ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova şi de recurenta parte civilă G.I. împotriva deciziei penale nr. 132 din 8 octombrie 2008 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală, privind pe intimatul inculpat Barbu Lucian.
Obligă recurenta parte civilă la plata sumei de 200 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 100 lei, pentru apărarea intimatului inculpat se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 26 februarie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 675/2009. Penal. Menţinere măsură de... | ICCJ. Decizia nr. 681/2009. Penal. Infractiuni la legea privind... → |
|---|
