ICCJ. Decizia nr. 675/2009. Penal. Menţinere măsură de arestare preventivă. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.675/2009
Dosar nr. 1688/1/2009
Şedinţa publică din 25 februarie 2009
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor de la dosar, constată următoarele:
Prin încheierea din 30 ianuarie 2009 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, dată în dosarul nr. 7707/105/2007, în baza art. 3002 şi art. 1607b alin. (3) C. proc. pen., s-a menţinut măsura arestării preventive a inculpatului T.M.S.
Instanţa investită cu soluţionarea apelurilor declarate în cauză a reţinut că se impune menţinerea arestării preventive luată faţă de inculpat, întrucât temeiurile care au determinat această măsură nu s-au modificat şi nici nu au intervenit temeiuri noi care să justifice revocarea sa iar lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol pentru ordinea publică, pericol ce rezultă din natura şi gravitatea faptelor.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul T.M.S., solicitând revocarea măsurii arestării preventive deoarece nu există date că lăsarea sa în libertate prezintă pericol pentru ordinea publică, a fost depăşit termenul rezonabil al prevenţiei, fiind arestat de circa un an şi 6 luni, timp în care i s-a înrăutăţit starea sănătăţii, necesitând efectuarea a două intervenţii chirurgicale în afara reţelei sanitare a A.N.P.
Examinând încheierea atacată pe baza lucrărilor şi materialului din dosarul cauzei, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că recursul este nefondat.
Inculpatul a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv şi apoi condamnat la o pedeapsă rezultantă de 12 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzută de art. 215 alin. (1) – (5), art. 26 raportat la art. 288 alin. (1), art. 290, art. 291 şi art. 293 C. pen., toate cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), potrivit sentinţei penale nr. 510 din 6 noiembrie 2008 a Tribunalului Prahova, secţia penală, menţinându-se, totodată, starea de arest a acestuia.
Astfel, cum în mod just a reţinut Curtea de Apel Ploieşti, temeiurile care au determinat luarea şi ulterior prelungirea măsurii arestării preventive a inculpatului nu au încetat să existe şi, mai mult, acesta a fost condamnat de instanţa de fond. Faţă de gravitatea faptelor şi de împrejurările în care au fost comise, de durata în timp a activităţii infracţionale şi numărul mare de persoane vătămate, precum şi antecedentele penale ale inculpatului, în mod corect, instanţa de apel a apreciat că sunt probe certe, fiind întrunite condiţiile art. 148 lit. f) C. proc. pen., în sensul că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol pentru ordinea publică iar temeiurile care au determinat această măsură nu s-au modificat sau încetat.
În consecinţă, recursul declarat de inculpat împotriva încheierii pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti urmează a fi respins, ca nefondat, în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul - inculpat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul T.M.S. împotriva încheierii de şedinţă din 30 ianuarie 2009 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, pronunţată în dosarul nr. 7707/105/2007.
Obligă recurentul - inculpat la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 25 februarie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 667/2009. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 678/2009. Penal. Lovirile sau vătămările... → |
|---|
