ICCJ. Decizia nr. 807/2009. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 807/2009
Dosar nr. 5353/86/2008
Şedinţa publică din 9 martie 2009
Asupra recursului penal de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 335 din 3 decembrie 2008, Tribunalul Suceava a condamnat pe inculpatul P.M.V.(fiul lui I. şi A., născut la 26 august 1984 în Suceava) – la pedeapsa de 10 ani închisoare şi 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 197 alin. (1) şi (3) C. pen.
S-a dedus din pedeapsă perioada arestării preventive la 26 iunie 2008.
S-a luat act că partea vătămată, prin reprezentant legal, nu s-a constituit parte civilă.
Pentru a se pronunţa astfel, tribunalul a reţinut că, la data de 11 iunie 2008, inculpatul, care se afla pe raza satului Sf. Ilie, s-a deplasat la locuinţa vărului său, P.M., consumând împreună băuturi alcoolice, iar după aproximativ două ore, s-a întâlnit cu fiul acestuia, P.B.V. – căruia i-a propus să meargă împreună la Suceava.
Acesta din urmă a venit însoţit de sora sa, în vârstă de 11 ani, mergând toţi trei apoi în Suceava, unde s-au plimbat prin oraş.
În jurul orelor 17,00, inculpatul a plecat împreună numai cu minora P.A.A.M., întrucât se despărţiseră de fratele acesteia, spre satul Sf. Ilie.
Pe drum, au ajuns într-o pădure, iar inculpatul P.M.V. i-a cerut acesteia să se dezbrace, pentru a întreţine un raport sexual.
Întrucât a fost refuzat, a lovit-o, apoi, cu toată împotrivirea părţii vătămate, i-a introdus repetat degetele în vagin, deflorând-o.
În aceeaşi seară, minora a spus mamei sale ce i s-a întâmplat, fiind dusă la Spitalul Judeţean Suceava în vederea examinării, constatându-se că prezenta excoriaţii sângerânde şi urme de sânge pe labii, iar la nivelul himenului o fisură recentă.
Potrivit raportului de constatare medico-legală nr. 345/A din 12 iunie 2008, P.A.A.M. – prezenta semne de deflorare recentă ce au putut fi produse cel mai probabil prin deflorare cu degetul.
S-au constatat două echimoze violacee ovalare ce au putut fi produse prin strângere cu mâna, atestând astfel existenţa actelor de violenţă exercitate de inculpat asupra minorei.
Situaţia de fapt a fost probată cu declaraţiile părţii vătămate, procesele verbale de examinare medico-legală şi raportul de constatare medico-legală, coroborate cu recunoaşterile inculpatului.
Având în vedere antecedentele medicale ale inculpatului P.M.V., s-a dispus efectuarea în cauză a unei expertize medico-legale psihiatrice, constatându-se că acesta prezintă retardare mintală uşoară cu tulburări de comportament de tip antisocial, având însă capacitatea de reprezentare critică a conţinutului şi consecinţele faptelor sale, fapta fiind comisă cu discernământ.
Fapta comisă de inculpat întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzută de art. 197 alin. (1) şi (3) C. pen., potrivit căruia actul sexual de orice natură, susceptibil a determina obţinerea unei satisfacţii sexuale, prin violenţă şi indiferent de forma prin care se realizează – conjuncţie corporală sau orice altă formă de penetrare, constituie infracţiunea de viol.
Împotriva sentinţei inculpatul a declarat recurs, solicitând reducerea pedepsei aplicate.
Prin Decizia penală nr. 1 din 14 ianuarie 2009, Curtea de Apel Suceava a respins ca nefondat apelul inculpatului, cu motivarea că pedeapsa aplicată corespunde criteriilor stabilite în dispoziţiile art. 52 C. pen.
Recursul declarat de inculpatul P.M.V. – întemeiat pe dispoziţiile art. 3859 pct. 14 C. proc. pen., este nefondat.
La stabilirea pedepsei de 10 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de viol, instanţele au avut în vedere gradul ridicat de pericol social al faptei comise, împrejurarea că partea vătămată era o minoră de 11 ani, cât şi urmările faptei asupra psihicului acesteia, fiind minoră, pentru atingerea scopului pedepsei, este necesar un cuantum ridicat al acesteia. Faţă de aceste considerente, nu se justifică reducerea pedepsei aplicate inculpatului, nefiind astfel incident motivul prevăzut de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen.
Examinând şi din oficiu, temeinicia şi legalitatea hotărârilor atacate se constată, de asemenea, că nu este incident nici unul din motivele de recurs prevăzute de art. 3859 C. proc. pen., astfel că recursul declarat de inculpatul P.M.V. va fi respins, ca nefondat, conform dispoziţiilor art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Se va deduce arestarea preventivă de la 26 iunie 2008 la 9 martie 2009.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul P.M.V. împotriva Deciziei penale nr. 1 din 14 ianuarie 2009 a Curţii de Apel Suceava, secţia minori şi familie.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul reţinerii şi al arestării preventive de la 26 iunie 2008 la 9 martie 2009.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu, se va avansa din fondul M.J.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 9 martie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3009/2009. Penal. Menţinere măsură de... | ICCJ. Decizia nr. 819/2009. Penal → |
|---|
