ICCJ. Decizia nr. 954/2009. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 954/2009
Dosar nr. 673/45/2008
Şedinţa publică din 17 martie 2009
Asupra recursului de faţă:
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 105 din 7 octombrie 2008, Curtea de Apel Iaşi, în temeiul disp. art. 2781 alin. (8) lit. a) C. proc. pen. a respins plângerea formulată de petenţii I.A. şi I.G. împotriva rezoluţiilor procurorului general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iaşi nr. 685/II/2/2008 din 24 iulie 2008 şi, respectiv, rezoluţia din 14 noiembrie 2007 dată în Dosarul nr. 298/P/2007 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iaşi, pe care le-a menţinut.
Pentru a se pronunţa astfel, prima instanţă a reţinut, în esenţă, că petiţionarii I.A. şi I.G. s-au plâns împotriva notarului public F.L. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, susţinând că acesta nu şi-a îndeplinit obligaţiile de serviciu în sensul că nu s-a deplasat în teren pentru a constata starea imobilului ce făcea obiectul tranzacţiei, autentificând astfel o vânzare - cumpărare asupra imobilului ce le aparţinea şi care, a mai fost vândut anterior altor persoane, cauzându-le astfel o vătămare prin deposedarea de proprietatea lor.
Prin aceeaşi petiţie s-a plâns şi împotriva numiţilor C.M., C.A., I.E. si Ţ.F.O. pentru infracţiunile prevăzute de art. 215, art. 217, art. 220, art. 289 şi art. 291 C. pen., săvârşite cu prilejul încheierii succesive a unor contracte de vânzare cumpărare asupra aceluiaşi imobil.
Prin rezoluţia din 14 noiembrie 2007 dată în Dosarul nr. 298/P/2007 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iaşi, în temeiul art. 228 alin. (6) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen. s-a dispus neînceperea urmăririi penale cu privire la săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prev. de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP) de către notarul public F.L.
Prin aceeaşi rezoluţie s-a dispus disjungerea cauzei cu privire la săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 215, art. 217, art. 220, art. 289 şi art. 291 C. pen. de către C.M., C.A., I.E. şi Ţ.F.O. şi declinarea competentei de soluţionare a cauzei în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Bârlad căreia i se va înainta dosarul.
Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iaşi, prin Ordonanţa nr. 685/II/2/2008 din 24 iulie 2008, a respins, ca tardivă plângerea formulată de petiţionarii I.A. şi I.G. împotriva rezoluţiilor sus-menţionate.
S-a mai reţinut de instanţa de fond că notarul public a întocmit contractele de vânzare - cumpărare în condiţii de deplină legalitate, soluţiile adoptate de organul de urmărire penală fiind legale şi temeinice.
Împotriva sus-menţionatei sentinţe au declarat recurs petiţionarii, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârilor şi, rejudecând, admiterea plângerii, desfiinţarea rezoluţiilor şi pronunţarea unei hotărâri în temeiul art. 2781 pct. 8 lit. c) C. proc. pen. cu condamnarea intimatei, susţinând că deţin un act autentic de proprietate al imobilului în cauză, iar intimata a încheiat în mod succesiv mai multe contracte de vânzare - cumpărare la mai mulţi cumpărători.
Recursul este nefondat.
Analizând hotărârea atacată, Curtea apreciază că instanţa de fond a analizat în mod riguros plângerea, iar prin coroborarea întregului material probator aflat la dosarul cauzei, se constată că soluţia pronunţată este legală şi temeinică, fără a se fi dovedit în nici un fel săvârşirea vreunei fapte penale de către intimată.
De asemenea, se constată că motivele invocate iniţial în plângerea adresată parchetului au fost deja avute în vedere şi analizate în fazele procesuale anterioare, fără a aduce elemente noi, pe baza cărora să poată fi luată în discuţie nelegalitatea şi netemeinicia sentinţei atacate.
Simpla nemulţumire a petiţionarilor faţă de modalitatea de rezolvare a unei situaţii în care au fost implicaţi, nu constituie motiv pentru antrenarea răspunderii penale a notarului care a întocmit actele, în speţă actele de vânzare - cumpărare, activitatea acestuia fără a se situa în afara legii penale şi fără a putea conduce la concluzia întrunirii elementelor constitutive ale infracţiunii pe care petiţionarii le-au indicat în plângere.
Faţă de cele arătate, cum din examinarea în ansamblu, a sentinţei recurate, nu se constată ca aceasta să fie supusă vreunui motiv de casare susceptibil de a fi invocat din oficiu, urmează ca, în conformitate cu disp. art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., a se respinge, ca nefondate, recursurile declarate de petiţionari, cu obligarea acestora la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de petiţionarii I.A. şi I.G. împotriva sentinţei penale nr. 105 din 7 octombrie 2008 a Curţii de Apel Iaşi.
Obligă recurenţii petiţionari la plata sumei de câte 10 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi 17 martie 2009.
← ICCJ. Decizia nr. 3214/2009. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 969/2009. Penal → |
---|