ICCJ. Decizia nr. 98/2009. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 98/2009
Dosar nr. 2185/83/2006
Şedinţa publică din 19 ianuarie 2009
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor de la dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 544 din 6 noiembrie 2007 Tribunalul Satu Mare a respins cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpatul G.N. din infracţiunile de tentativă la omor deosebit de grav, prevăzută şi pedepsită de art. 20 raportat la art. 174, art. 175 lit. i) C. pen., raportat la art. 176 lit. b) C. pen. şi ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii publice, prevăzută şi pedepsită de art. 321 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 75 lit. a) C. pen., cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. şi art. 73 lit. b) C. pen. în infracţiunea de încăierare prevăzută şi pedepsită de art. 322 alin. (2) C. proc. pen.
Totodată, s-a respins cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpaţii B.D.C. şi B.I.C. din infracţiunea de ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii publice, prevăzută şi pedepsită de art. 321 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 75 lit. a) C. pen. cu aplic. art. 73 lit. b) C. pen. în infracţiunea de încăierare, prev. şi ped. de art. 322 alin. (2) C. proc. pen.
I. În baza art. 20 raportat la art. 174, art. 175 lit. i) raportat la art. 176 lit. b) C. pen. cu aplic. art. 73 lit. b) C. pen. şi art. 74 lit. a) şi c) C. pen. şi art. 76 lit. b) C. pen. a fost condamnat inculpatul G.N., pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă de omor deosebit de grav, la pedeapsa de: 2 ani închisoare.
În baza art. 321 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 75 lit. a) C. pen. şi art. 73 lit. b) C. pen. raportat la art. 74 lit. a) şi c) C. pen. şi art. 76 lit. d) C. pen., a fost condamnat acelaşi inculpat pentru săvârşirea infracţiunii de ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii publice la pedeapsa de: 3 luni închisoare.
În baza art. 33 lit. c) C. pen. şi art. 34 lit. b) C. pen. s-a stabilit ca inculpatul să execute pedeapsa de 2 ani închisoare.
În baza art. 81 C. pen. s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei, iar în baza art. 82 C. proc. pen., s-a fixat termen de încercare pe o perioadă de 4 ani.
În baza art. 359 C. proc. pen. i s-a atras atenţia inculpatului asupra consecinţelor nerespectării art. 83 şi art. 84 C. pen.
În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP) s-a dedus din pedeapsa aplicată perioada reţinerii arestului preventiv din 31 decembrie 2005 - 05 iunie 2006.
II. În baza art. 321 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen. şi art. 73 Iit. b) C. pen. cu aplicarea art. 74 lit. a) şi c) C. pen. şi art. 76 lit. d) C. pen. a fost condamnat inculpatul B.D.C. pentru săvârşirea infracţiunii de ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii publice, la pedeapsa de 3 luni închisoare.
În baza art. 81 C. pen. s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei, iar în baza art. 82 C. proc. pen., s-a fixat termen de încercare durata de 2 ani şi 3 luni.
În baza art. 359 C. proc. pen. i s-a atras atenţia inculpatului asupra consecinţelor nerespectării dispoziţiilor art. 83, art. 84 C. proc. pen.
III. În baza art. 321 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 75 lit. a) C. pen., art. 73 lit. b) C. pen. şi art. 74 lit. a) şi c) C. pen. şi art. 76 lit. d) C. pen. a fost condamnat inculpatul B.I.C. pentru săvârşirea infracţiunii de ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii publice, la pedeapsa de 3 luni închisoare.
În baza art. 81 C. pen. s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei, iar în baza art. 82 C. proc. pen., s-a fixat termen de încercare durata de 2 ani şi 3 luni.
În baza art. 359 C. proc. pen. i s-a atras atenţia inculpatului asupra consecinţelor nerespectării dispoziţiilor art. 83, art. 84 C. proc. pen.
În baza art. 14 raportat la art. 346 C. proc. pen. şi art. 998 C. civ. a fost obligat inculpatul G.N. să plătească Spitalului Judeţean Satu Mare suma de 559,54 lei, cheltuieli de spitalizare, pentru partea vătămată L.O.T.
Prima instanţă a respins ca nefiind dovedite cererile de constituire de părţi civile formulate de părţile vătămate F.T.C., S.D.L. şi L.O.T. împotriva inculpaţilor.
De asemenea, a fost obligat inculpatul G.N. să plătească părţii vătămate F.T.C. 2000 lei daune morale, către S.D.L. 1000 lei daune morale, iar către L.O.T. 500 lei daune morale.
În baza art. 192 alin. (4) C. proc. pen. a fost obligat inculpatul G.N. să plătească 500 lei, cheltuieli judiciare către stat, iar inculpaţii B.D. şi B.I., să plătească câte 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
În baza art. 193 alin. (1) C. proc. pen. au fost obligaţi inculpaţii să plătească părţilor vătămate F.T.C., S.D.L. suma de 3500 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut că în seara zilei de 30 decembrie 2005 inculpatul G.N. împreună cu B.D.C. şi alţi prieteni s-au deplasat la o discotecă din Carei, unde au consumat băuturi alcoolice şi s-au distrat până în jurul orei 3:00, când cei doi au plecat acasă. În perioada cât au stat la discotecă, între inculpatul G. şi învinuitul B.D.C., pe de o parte, şi un grup de tineri din Căpleni, pe de altă parte, a avut loc o altercaţie, care s-a stins repede, fără a se ajunge la violenţe fizice. Din grupul tinerilor din Căpleni, făceau parte şi partea vătămată L.O.T., martorii M.S., P.L. şi alţi tineri.
S-a mai reţinut că, în momentul când inculpatul G.N. şi învinuitul B.D.C. au ajuns în faţa blocului din Carei, au fost aşteptaţi şi loviţi cu pumnii şi picioarele de către o parte din tinerii cu care avuseseră altercaţia în discotecă, (printre care P.L., P.G., L.O.T., I.E., B.Z., F.T.).
Inculpatul G.N. a reuşit să fugă printre atacatori şi a urcat în apartamentul familiei B., unde i-a spus învinuitului B.I.C. că B.D.C. este bătut în faţa blocului de către un grup de tineri şi că el a reuşit să scape fugind. Au coborât apoi în faţa blocului şi acolo l-au găsit la pământ şi plin de sânge pe învinuitul B.D.C. L-au ajutat pe inculpatul B.D. să urce în apartament şi, după ce l-au spălat pe faţă, s-au hotărât să urmărească grupul de atacatori. Cei trei au chemat telefonic un taximetru condus de F.C.C. şi i-au spus să se deplaseze în direcţia localităţii Căpleni, de unde erau tinerii atacatori.
Când taximetrul condus de F.C.C. a ajuns pe str. aproape de ieşirea din oraş, în dreptul imobilului cu nr. 99 unde locuieşte L.Ş., au ajuns grupul tinerilor din Căpleni şi cei trei ocupanţi ai taxi-ului au coborât din maşină şi s-au apropiat de grupul tinerilor din Căpleni, care se deplasau pe jos, în direcţia comunei Căpleni.
După ce au coborât din taximetru, martorul F.C.C. a observat în mâna inculpatului G.N. un cuţit a cărui lamă sclipea în întuneric. Între inculpatul G.N., învinuiţii B. şi grupul tinerilor din Căpleni s-a iscat o bătaie în cursul căreia de ambele părţi şi-au aplicat lovituri cu pumnii şi cu picioarele, dar şi cu diverse obiecte contondente şi bâte, pe care tinerii din Căpleni le aveau asupra lor.
S-a mai relevat că în timp ce se băteau în stradă, în şanţ şi pe trotuar bătăuşii au împins poarta de la intrarea în curtea imobilului martorului L.Ş. şi aceasta s-a deschis, astfel că o parte din incident a fost văzută de martor, care însă n-a avut curajul să iasă din casă pentru a nu fi lovit şi el de către cei care se băteau în curtea lui.
Prima instanţă a mai reţinut că în acea noapte la conflictul respectiv au participat, pe de o parte, inculpatul G.N. şi fraţii B. şi, pe de altă parte, părţile vătămate F.C., S.D.L., L.O.T., P.G., P.L., B.Z. şi H.R.Z.
Martorii M.S. şi C.G. care se aflau şi ei în grupul tinerilor din Căpleni au fugit atunci când au fost atacaţi şi au văzut că inculpatul G.N. avea în mână un cuţit. S-a mai menţionat că bătaia celor două grupuri a durat 10-15 minute şi s-a încheiat atunci când părțile vătămate F.C., S.D. şi L.O. au fost tăiate cu cuţitul de inculpatul G.N., care, ulterior, l-a aruncat pe un teren cu iarbă, în apropiere, unde a fost găsit de organele de poliţie.
După ce incidentul s-a încheiat, inculpatul G.N. şi învinuiţii B. s-au deplasat cu taximetrul condus de martorul F.C.C., la locuinţa învinuitului B., unde s-au spălat şi şi-au schimbat hainele murdare de sânge şi noroi.
Tribunalul Satu-Mare a mai constatat că după ce aceştia au ajuns în locuinţa familiei B., inculpatul G.N. le-a spus acestora că, înainte de a pleca în urmărirea grupului de tineri din Căpleni, a luat din bucătăria familiei lor un cuţit de bucătărie cu mâner de plastic de culoare neagră, cu care a lovit cel puţin 3 persoane din grup, după care a aruncat cuţitul.
S-a mai reţinut că inculpatul G.N. l-a sunat pe martorul F.C. (taximetristul) şi i-a cerut acestuia ca în situaţia în care va fi contactat de organele de poliţie să declare că nu cunoaşte nimic în cauză şi nu a văzut cuţitul la G.N.
Prima instanţă a mai constatat că din expertizele medico-legale întocmite în cauză, a rezultat că: 1) partea vătămată F.T. a prezentat „plagă tăiată înţepată toraco-abdominală stângă pe faţa anterioară cu leziune de hemidiafragm stâng, plagă transfixiantă de splină, hemoperitoneu" - necesitând intervenţie operatorie de urgenţă şi splenectomie, iar leziunile suferite au pus în primejdie viaţa victimei necesitând pentru vindecare 30-40 zile de îngrijiri medicale; 2.) partea vătămatăS.D.L. - a suferit „plagă tăiată înţepată pe faţa anterioară a hemitoracelui drept în spaţiul intercostal pe linia medino claviculară, penetrantă cu hemopneumotorace drept, colabrarea plămânului în hil şi deplasarea mediastinului spre stânga şi cu secţionarea de coastă", viaţa acestuia fiind pusă în primejdie şi necesitând 21-22 zile de îngrijiri pentru vindecare; 3.) partea vătămată L.O.T. a suferit „echimoză orbito-palpehală dreaptă, plagă tăiată-înţepată ⅓ inferioară a braţului drept, plagă tăiată înţepată din ⅓ inferioară a braţului drept, plagă tăiată înţepată a antebraţului drept, plagă tăiată înţepată a regiunii lombare drepte nepenetrantă, echimoză a buzei superioare, iar viaţa victimei nu a fost pusă în primejdie, necesitând 12-14 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare, leziunile suferite la nivelul braţului şi antebraţului pot fi de autoapărare.
S-a mai relevat că în cazul părţilor vătămate, leziunile s-au putut produce prin lovire activă cu un corp dur tăietor înţepător - exemplu cuţit.
Prima instanţă a constatat că părţile vătămate F.T. şi S.D. s-au constituit părţi civile cu 30 milioane lei despăgubiri civile şi 500 milioane lei daune morale, partea vătămată L.O. s-a constituit parte civilă în cauză cu 5 milioane lei, iar Spitalul Judeţean Satu Mare s-a constituit parte civilă cu contravaloarea cheltuielilor de spitalizare ocazionate de internarea în spital a părţilor vătămate.
S-a apreciat că faptele inculpatului G.N. constând în aplicarea unor lovituri cu un cuţit părţilor vătămate, punând viaţa părţilor vătămate F. şi S. în pericol, iar în cazul părţii vătămate L. putând să pună în primejdie viaţa, dacă acesta nu ar fi reuşit să pareze ambele lovituri şi de tulburare a liniştii publice, constituie infracţiunile de: tentativă de omor deosebit de grav prevăzută şi pedepsită de art. 20 raportat la art. 174, art. 175 lit. i) raportat la art. 176 lit. b) C. pen.; ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii publice, împreună cu alte două persoane prevăzută şi pedepsită de art. 321 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen. toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
De asemenea, s-a considerat că faptele învinuiţilor B.D.C. şi B.I.C., constând în tulburarea ordinii şi liniştii publice prin faptele lor împreună cu inculpatul G.N. constituie infracţiunea de ultraj contra bunelor şi tulburarea liniştii publice, prevăzute şi pedepsite de art. 321 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen.
Instanţa de fond, având în vedere faptul că inculpatul G.N. şi inculpaţii B.D. şi B.I. au comis faptele după ce au fost agresaţi de grupul tinerilor din Căpleni, deci se aflau sub stăpânirea unei puternice tulburări determinate de acea agresiune, a reţinut circumstanţele atenuante prevăzute de art. 73 lit. b) C. pen.
S-a constatat că aceste fapte au fost stabilite prin: procesul verbal de începere a urmăririi penale (fila 1), denunţ (fila 2), proces verbal de cercetare la faţa locului ( filele 3-17); declaraţiile părţilor civile (filele 18-27), rapoartele medico-legale (filele 29-37 ) examinări medicale (filele 38-40), cheltuieli de spitalizare (filele 41-43), declaraţii de învinuit (filele 41-49), declaraţia de inculpat (filele 50-54), declaraţii martori (filele 55-91)
Prima instanţă a mai reţinut că faţă de inculpatul G.N. s-a dispus, prin rechizitoriu, trimiterea în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă de omor deosebit de grav ped. de art. 20 raportat la art. 174, 175 lit. i) C. pen. raportat la art. 176 lit. b) C. pen.; ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii publice prevăzute şi pedepsite de art. 321 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen. cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. şi art. 73 lit. b) C. pen.
Inculpaţii B.D.C. şi B.I.C. au fost trimişi în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii publice, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 321 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen. şi art. 73 lit. b) C. pen.
În cursul cercetării judecătoreşti, instanţa de fond a audiat părţile vătămate L.O. (fila 22 dosar), S.D.L. (filele 31-32 dosar); T.C. (filele 33-35 dosar), care şi-au menţinut constituirea de părţi civile, precum şi inculpaţii B.D.C. ( filele 38-39), B.I.C. (filele 165-166 dosar).
Inculpaţii B.D.C. şi B.I.C. au recunoscut faptele, au regretat săvârşirea lor, arătând starea de fapt, au descris-o pe larg în declaraţiile date şi în urma altercaţiei au suferit leziuni, consemnate în certificatele medico-legale (filele 105-106 dosar), necesitând 4-5 zile îngrijiri medicale şi respectiv, 3-4 zile îngrijiri medicale.
Prima instanţă a constatat că inculpatul G.N. nu a recunoscut săvârşirea faptelor astfel cum au fost reţinute în rechizitoriu, în cauză mai fiind audiaţi în calitate de martori şi B.I. (fila 131 din dosar), B.E. (fila 132 dosar), din depoziţiile cărora a rezultat că au auzit de altercaţia în care au fost implicaţi cei doi fii ai lor, de la organele de poliţie, unde au fost întrebaţi dacă lipseşte un cuţit de acasă, iar după ce au verificat acest aspect, au confirmat lipsa unui cuţit şi, tot de la organele de poliţie, au aflat că pe cuţitul respectiv au fost găsite amprentele lui N.G.
De asemenea, au mai fost audiaţi martorii L.Ş. (fila 133 dosar), F.C.C. (fila 134 dosar), P.G. (fila 167 dosar), B.Z. (fila 169 dosar), M.A. (fila 191 dosar), H.R.Z. (fila 193 dosar), C.G. (fila 195 dosar), I.E.Z. (fila 196 dosar), P.L. - (fila 203), din declaraţiile acestora nereieşind că aceştia ar fi avut asupra lor corpuri contondente. Totodată, au mai fost audiaţi în calitate de martori M.A.G., S.P. (filele 237-238 dosar) şi R.E. (fila 257 dosar), ale căror declaraţii s-a constatat că s-au coroborat între ele.
Pe baza materialului probator administrat în cauză, instanţa de fond a confirmat starea de fapt expusă prin actul de sesizare şi a constatat că inculpaţii sunt vinovaţi de săvârşirea faptelor reţinute în sarcina lor, reţinând încadrarea juridică stabilită în actul de sesizare cu forma de vinovăţie prevăzută de art. 19 pct. 1 lit. a) C. pen.
În drept: prima instanţă a apreciat că, fapta inculpatului G.N. de a aplica părţilor vătămate lovituri cu un cuţit, în urma cărora a fost pusă în pericol viaţa părţilor vătămate F.T. şi S.C., iar în cazul părţii vătămate L.O. ar fi putut să pună în primejdie viaţa dacă acesta nu ar fi reuşit să pareze ambele lovituri şi, de asemenea, cauzând astfel, prin faptele lor, tulburarea liniştii publice, constituie infracţiunile de tentativă de omor deosebit de grav prev. şi ped. de art. 20 rap. la art. 174 - 175 lit. a) C. pen. raportat la art. 176 lit. b) C. pen. şi ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii publice, prev. şi ped, de art. 321 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen. şi art. 33 lit. a) şi art. 73 lit. b) C. pen.
De asemenea, Tribunalul Satu Mare a mai considerat că faptele inculpaţilor B.D.C. şi B.I.C. constând în tulburarea ordinii şi liniştii publice prin faptele lor, împreună cu inculpatul G.N., constituie infracţiunea de ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii publice prev. şi ped. de art. 321 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen. şi art. 73 lit. b) C. pen.
Totodată, la individualizarea judiciară a pedepselor aplicate instanţa de fond a avut in vedere criteriile prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP): gradul de pericol social al faptei săvârşite, ce rezultă din modul şi împrejurările concrete de săvârşire; persoana inculpaţilor, toţi trei fiind infractori primari, nefiind cunoscuţi cu antecedente penale; atitudinea sinceră de recunoaştere şi regret manifestat de inculpaţi, împrejurare ce a fost avută în vedere ca circumstanţă atenuantă - art. 74 lit. c) C. pen.; limitele speciale de pedeapsă prevăzute în partea specială a Codului penal; posibilităţile concrete de reeducare ale inculpaţilor prin prisma situaţiilor lor juridice, precum şi atitudinea de conştientizare a consecinţelor grave produse prin faptele săvârşite, orientând pedeapsa sub minimul special şi stabilind ca inculpatul G.N. să execute o pedeapsă de 2 ani închisoare.
De asemenea, pentru inculpaţii B.D.C. şi B.I.C., instanţa de fond le-a aplicat pedeapsa de câte 3 luni închisoare pentru fiecare, pentru săvârşirea infracţiunii de ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii publice prev. şi ped. de art. 321 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen., art. 73 lit. b) C. pen. şi art. 74 lit. a), c) şi art. 76 lit. d) C. pen., pedeapsă orientată sub minimul special.
În ce priveşte modalitatea de executare a pedepsei aplicate, prima instanţă a apreciat că scopul pedepsei, prevăzut de art. 52 C. pen. poate fi atins şi fără privare de libertate, astfel că celor trei inculpaţi, în baza art. 81 C. pen. a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei.
Referitor la soluţionarea laturii civile a cauzei, instanţa de fond a constatat că în faza urmăririi penale şi apoi în cursul cercetării judecătoreşti, părţile vătămate F.T.C., S.D.L. şi L.O.T. s-au constituit părţi civile în cauză, însă nu şi-au dovedit despăgubirile civile, fapt pentru care prima instanţă a respins pretenţiile formulate.
În ceea ce priveşte daunele morale, instanţa de fond a apreciat că acestea sunt întemeiate, în parte, iar în baza art. 14, art. 346, art. 998 C. civ., a obligat inculpatul G.N. să plătească Spitalului Judeţean Satu Mare suma de 559,54 lei cheltuieli de spitalizare pentru partea vătămată L.O.
Daunele morale au fost acordate astfel: 2000 lei pentru partea vătămată F.T.C.; 1000 lei pentru partea vătămată S.D.L. ; 500 lei pentru partea vătămată L.O., fiind avute în vedere: numărul de zile de îngrijiri medicale ale părţilor vătămate, faptul că şi părţile vătămate au avut o mare contribuţie la săvârşirea faptelor, fiind la limita răspunderii legale, apreciindu-se că sumele acordate au fost în măsură să asigure o reparaţie rezonabilă pentru suferinţele fizice şi psihice cauzate prin infracţiuni.
Împotriva acestei sentinţe, în termen legal, au declarat apel inculpatul G.N. şi părţile civile F.T.C., S.D.L. şi L.O., invocând nelegalitatea şi netemeinicia hotărârii.
Inculpatul G.N. a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei atacate şi schimbarea încadrării juridice din infracţiunile de tentativă de omor deosebit de grav, ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii publice, în infracţiunea de încăierare şi trimiterea cauzei la parchet pentru identificarea tuturor participanţilor la infracţiunea de încăierare şi efectuarea cercetării penale cu privire la această infracţiune.
Părţile civile S.D.L. şi L.O.T. nu au motivat apelurile declarate în cauză. Partea civilă F.T.C., cu ocazia dezbaterii pe fond, a solicitat majorarea daunelor morale acordate la suma de 500.000.000 ROL, iar în cazul în care inculpatul nu este de acord cu plata acestei sume, a solicitat majorarea pedepsei aplicate inculpatului G.N., cu motivarea că urmare leziunilor suferite de partea civilă acesteia i-a fost extirpată splina, fapta inculpatului, pe lângă suferinţa produsă părţii civile, având efecte pentru tot restul vieţii.
Curtea de Apel Oradea, secţia penală şi pentru cauze cu minori, prin Decizia penală nr. 77/A din 10 septembrie 2008, a admis apelurile declarate de părţile civile apelante F.T.C., S.D.L. şi L.O.T. împotriva sentinţei penale nr. 544 din 6 noiembrie 2007, pronunţată de Tribunalul Satu Mare, pe care a desfiinţat-o în sensul că: a descontopit pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare aplicată inculpatului G.N., în pedepsele componente.
A majorat pedeapsa aplicată acestuia pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă de omor deosebit de grav prevăzută de art. 20 raportat la art. 174, art. 175 lit. i) raportat la art. 176. lit. b) C. pen. cu aplicarea art. 73 lit. b) C. pen. şi art. 74 lit. a), c) C. pen. şi art. 76 lit. b) C. pen. de la 2 ani închisoare la 3 ani închisoare.
În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen. a contopit pedepsele aplicate inculpatului G.N. în pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare şi a înlăturat dispoziţiile art. 81 C. pen.
În baza art. 861 C. pen. instanţa de prim control judiciar a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de încercare de 5 ani.
În baza art. 863 C. pen. l-a obligat pe inculpat ca pe durata termenului de încercare să se supună măsurilor de supraveghere prevăzute de art. 863 alin. (1) C. pen.: a)să se prezinte trimestrial la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Satu-Mare; b)să anunţe în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea; c)să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă; d)să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă.
În baza art. 71 alin. (1) C. pen. a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a Il-a şi lit. b) C. pen. ca pedeapsă accesorie, iar în baza art. 71 alin. (5) a dispus suspendarea executării acestora.
De asemenea, s-a înlăturat dispoziţia privind respingerea cererilor de constituire de parte civilă a părţilor vătămate.
S-a dispus majorarea daunelor morale acordate părţilor civile apelante de la 2000 la 10.000 lei pentru apelantul F.T.C., de la 1.000 lei la 3.000 lei pentru apelantul S.D.L. şi de la 500 lei la 1500 lei pentru apelantul L.O.T.
În baza art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. instanţa de prim control judiciar a respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul apelant G.N.
Totodată, s-au menţinut restul dispoziţiilor sentinţei apelate şi a fost obligat apelantul G.N. să plătească în favoarea statului suma de 350 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare în apel.
Instanţa de apel, examinând hotărârea apelată, prin prisma motivelor de apel cât şi din oficiu, având în vedere actele şi lucrările dosarului, a constatat că instanţa de fond a reţinut o stare de fapt bazată pe probe suficiente, concludente şi just interpretate, administrate atât în faza de urmărire penală cât şi în faţa instanţei şi, pe cale de consecinţă, în mod justificat, s-a reţinut vinovăţia inculpatului apelant în săvârşirea infracţiunilor pentru care a fost trimis în judecată.
Astfel, s-a relevat că deşi inculpatul apelant G.N. a recunoscut că a lovit-o cu cuţitul doar pe partea civilă S.D., din probele administrate în cauză a rezultat că el a fost cel care le-a înţepat cu cuţitul pe toate cele 3 părţi civile. Acest aspect s-a constatat că a rezultat din: declaraţiile părţilor civile L.O.T. (fila 22), S.D.L. (fila 31), F.T.C. (fila 33) care au arătat că au fost loviţi cu cuţitul de către inculpat; declaraţiile inculpaţilor B.D.C. (fila 38) şi B.I.C. (fila 165) din care a reieşit că aceşti inculpaţi nu au avut cunoştinţă că inculpatul G.N. a avut asupra sa un cuţit şi că, după incident, inculpatul le-a spus că "am înţepat vreo doi"; declaraţia martorului F.C.C. (fila 134) din care a rezultat că acesta l-a văzut pe inculpat cu cuţitul în mână şi lovind; declaraţiile martorilor M.A. (fila 191), C.G. (fila 195) şi P.L. (fila 203), din care s-a desprins concluzia că au văzut cuţitul în mână doar la unul dintre cei trei atacatori.
Din expertizele medico legale efectuate în cauză, (filele 33, 35 şi 37 d. u. p.) a reieşit că leziunile suferite de părţile civile au fost produse prin lovire activă cu un corp dur, ascuţit, tăietor, înţepător.
S-a mai relevat că leziunile suferite de părţile vătămate au fost produse de către inculpatul apelant G.N. prin lovirea acestora cu cuţit. Tot din expertizele medico-legale a rezultat că, în ceea ce priveşte părţile civile T.C. şi S.D., viaţa acestora a fost pusă în primejdie.
În ceea ce priveşte partea civilă L.O.T., din expertiza legală a rezultat că viaţa acestuia nu a fost pusă în pericol, întrucât a avut două plăgi înţepate, una în braţul drept, una în antebraţul drept, iar o a treia plagă tăiată înţepată nepenetrantă în regiunea lombară, leziunile suferite la nivelul braţului şi antebraţului drept apreciindu-se ca putând fi de autoapărare.
S-a constatat de către instanţa de prim control judiciar că inculpatul a acţionat cu intenţia de a ucide părţile civile, chiar dacă aceasta a fost o intenţie indirectă, având în vedere zonele corpului vizate, gravitatea leziunilor care au pus în pericol viaţa celor două părţi civile, iar în ceea ce priveşte partea civilă L.O.T., împrejurarea că acestuia i-au au fost aplicate trei lovituri de cuţit, iar consecinţe mai grave n-au fost produse datorită împrejurării că partea civilă s-a autoapărat ridicând braţul drept şi deviind loviturile de cuţit. S-a apreciat că, în mod corect, instanţa de fond a încadrat fapta inculpatului G.N. în infracţiunea de tentativă la omor deosebit de grav, prevăzută de 176 lit. b) C. pen.
În apel, s-a dispus efectuarea unei expertize medico legale psihiatrice obligatorii conform art. 117 alin. (1) C. proc. pen., din care a rezultat că inculpatul a avut discernământul faptelor sale.
Instanţa de prim control judiciar a apreciat ca neîntemeiată solicitarea de schimbare a încadrării juridice din infracţiunile reţinute în sarcina inculpatului în infracţiunea de încăierare prevăzută de art. 322 C. pen., întrucât deşi în cauză a avut loc o încăierare între mai multe persoane, fapta inculpatului nu poate fi încadrată şi sancţionată potrivit art. 322 alin. (3) C. pen., deoarece acest text priveşte ipoteza în care nu se cunoştea care dintre participanţii la încăierare a încercat să-i ucidă pe ceilalţi ori, aşa cum s-a reţinut, inculpatul apelant a aplicat loviturile de cuţit celor 3 părţi civile.
S-a constatat că, în mod corect prima instanţa a reţinut vinovăţia inculpatului şi în ceea ce priveşte infracţiunea de ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii publice prevăzută de art. 321 alin. (1) C. pen., din declaraţia martorului L.Ş. (fila 133) rezultând că în noaptea de 30/31 decembrie 2005 a fost trezit datorită zgomotului ce se auzea de afară şi că uitându-se pe geam a constatat că un grup de persoane se băteau şi că poarta imobilului în care locuia s-a deschis, urmare îmbrâncelilor dintre părţi.
Referitor la pedepsele aplicate inculpatului, instanţa de apel a considerat că, în mod corect, s-a reţinut în favoarea acestuia circumstanţa atenuantă a scuzei provocării precum şi circumstanţele atenuante prevăzute de art. 74 lit. a) şi c) C. pen., însă, a apreciat că instanţa de fond a aplicat o pedeapsă nelegală pentru infracţiunea de tentativă la omor deosebit de grav încălcând dispoziţiile art. 76 alin. (2) C. pen., potrivit căreia în cazul infracţiunilor de omor, dacă se constată că există circumstanţe atenuante, pedeapsa închisorii poate fi redusă cel mult până la o treime din minimul special.
Pe cale de consecinţă, faţă de cele anterior relevate şi avându-se în vedere că apelul părţii civile F.T.C. a vizat şi latura penală, Curtea de Apel Oradea, secţia penală şi pentru cauze cu minori, a majorat pedeapsa aplicată inculpatului pentru această infracţiune de la 2 ani la 3 ani închisoare. De asemenea, constatându-se că nu mai sunt întrunite prevederile art. 81 alin. (2) C. pen., referitoare la condiţiile de aplicare a suspendării condiţionate în cazul concursului de infracţiuni, instanţa de apel a înlăturat aplicarea dispoziţiilor art. 81 C. pen. şi a făcut aplicarea art. 861 C. pen., apreciind că scopul pedepsei, raportat la persoana inculpatului - tânăr, student, fără antecedente penale, poate fi atins şi fără privarea de libertate a acestuia.
Cu privire la latura civilă, s-a constatat că în dispozitivul sentinţei a existat o neconcordanţă în sensul că în mod greşit instanţa de fond a dispus respingerea constituirii de parte civilă a părţilor vătămate, atâta vreme cât le-a acordat acestora despăgubiri civile cu titlu de daune morale, chiar dacă au fost respinse despăgubirile civile cu titlu de daune materiale. De asemenea, instanţa de prim control judiciar a apreciat că raportat la leziunile suferite de părţile civile, daunele morale acordate sunt prea reduse, astfel că a dispus majorarea acestora, însă nu în cuantumul solicitat, deoarece s-a reţinut în favoarea inculpatului circumstanţa atenuantă a scuzei provocării, ceea ce implica şi culpa a părţilor civile.
Împotriva deciziei penale mai sus-menţionată, în termen legal, părţile civile F.T.C., S.D.L. şi L.O.T. au declarat recurs, criticând-o pentru netemeinicie şi nelegalitate pentru motivele detaliate în cuprinsul memoriilor depuse la dosar (primul recurent la filele 25-26 dosar recurs şi al treilea recurent la filele 31-31 dosar recurs). Recurentul S.D., deşi legal citat nu s-a prezentat în faţa instanţei de recurs pentru a-şi susţine apărările şi nici nu şi-a motivat recursul.
În esenţă, recurentele părţi civile F.T.C. şi L.O.T. au solicitat admiterea recursurilor astfel cum au fost formulate şi motivate şi, pe fond, acordarea despăgubirilor civile şi a daunelor morale în cuantumul precizat în faţa primei instanţe, apreciind că faptele săvârşite de inculpaţi le-au pus în mod real şi grav viaţa în primejdie.
Recursurile formulate de părţile civile sunt nefondate, pentru considerentele ce urmează.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, examinând motivele de recurs invocate, cât şi din oficiu, ambele hotărâri, conform prevederilor art. 3859 alin. (3) C. proc. pen. combinate cu art. 3856 alin. (1) şi art. 3857 alin. (1) C. proc. pen., constată că ambele instanţe au reţinut în mod corect situaţia de fapt şi au stabilit vinovăţia inculpatului G.N., pe baza unei juste aprecieri a ansamblului probator administrat în cauză, dând faptelor comise de acesta încadrarea juridică corespunzătoare.
De asemenea, se mai reţine că şi în ceea ce priveşte soluţionarea laturii civile a cauzei, instanţa de prim control judiciar a procedat corect atunci când a constatat că în dispozitivul sentinţei a existat o neconcordanţă, în sensul că, în mod greşit, instanţa de fond a dispus respingerea constituirii de parte civilă a părţilor vătămate, deşi le-a acordat acestora despăgubiri civile cu titlu de daune morale, chiar dacă au fost respinse despăgubirile civile cu titlu de daune materiale, înlăturând, pe cale de consecinţă, dispoziţia privind respingerea constituirii de parte civilă a părţilor vătămate.
Totodată, instanţa de prim control judiciar a apreciat că raportat la leziunile suferite de părţile civile, daunele morale acordate erau insuficiente, astfel că a dispus majorarea acestora, însă nu în cuantumul solicitat, deoarece justificat s-a constatat că s-a reţinut în favoarea inculpatului circumstanţa atenuantă a scuzei provocării, ceea ce implica şi culpa părţilor civile.
Prin urmare, Înalta Curte mai constată că instanţa de prim control judiciar a soluţionat corect latura civilă a cauzei, dispunând în mod justificat obligarea inculpatului la plata sumei de 559,54 lei către Spitalul Judeţean Satu-Mare cu titlu de cheltuieli de spitalizare pentru partea vătămată L.O.T., precum şi la plata daunelor morale într-un cuantum majorat, în raport cu suferinţele fizice şi psihice produse celor trei părţi civile, respingând corect cererile de acordare a daunelor materiale formulate de părţile civile în cauză, ca nedovedite.
Înalta Curte constată că deşi inculpatul G.N., atât în faza de urmărire penală, cât şi în faza cercetării judecătoreşti constant nu şi-a recunoscut faptele săvârşite, nuanţându-şi poziţia în sensul că ar fi lovit cu cuţitul numai pe una din părţile vătămate, din probele administrate la dosar, rezultă însă, cu certitudine, că inculpatul a comis infracţiunile pentru care a fost cercetat şi condamnat.
Totodată, Înalta Curte constată că din declaraţiile părţilor civile L.O.T. (fila 22), S.D.L. (fila 31), F.T.C. (fila 33) ce se coroborează cu declaraţiile inculpaţilor B.D.C. (fila 38) şi B.I.C. (fila 165), dar şi cu cele ale martorilor F.C.C. (fila 134), M.A. (fila 191), C.G. (fila 195) şi P.L. (fila 203), precum şi cu expertizele medico-legale efectuate la dosar (filele 33, 35 şi 37 d. u. p.) a rezultat în mod cert că părţile vătămate au fost lovite cu cuţitul de către inculpatul G.N., (fiind singurul văzut cu cuţitul în mână şi lovind); că ceilalţi doi inculpaţi B.C.D. şi B.I.C. nu au avut cunoştinţă că inculpatul G.N. a avut asupra sa un cuţit şi că, după incident, inculpatul le-a spus că "a înţepat vreo doi", iar leziunile suferite de părţile civile au fost produse prin lovire activă cu un corp dur, ascuţit, tăietor, înţepător posibil cuţit, fiindu-le astfel, pusă în pericol viaţa părţilor vătămate S.D.L. şi F.T.C., şi reţinându-se că nu s-a produs rezultatul mai grav celeilalte părţi vătămate L.O.T. numai datorită reflexelor şi gesturilor acesteia de autoapărare.
De asemenea, Înalta Curte constată că justificat a procedat instanţa de prim control judiciar atunci când a corectat cuantumul pedepsei aplicate inculpatului G.N. de către prima instanţă, observând că pedeapsa nu putea fi diminuată decât până la cel mult o treime din minimul special, în cauză stabilindu-se o pedeapsă rezultantă de 3 ani închisoare, ca efect al acordării unei largi eficienţe circumstanţelor personale, dar şi celor reale ale săvârşirii faptelor, înlăturând dispoziţiile art. 81 C. pen. şi dispunând, ca modalitate de executare a pedepsei rezultante, dispoziţiile art. 861 C. pen.
Prin urmare, Înalta Curte reţine că, în speţă, au fost corect soluţionate atât latura penală cât şi latura civilă a cauzei, motivele de recurs formulate de părţile civile F.T.C., S.D.L. şi L.O.T. fiind nefondate, iar din examinarea actelor dosarului nu s-a constatat existenţa unor cazuri de casare dintre cele prevăzute de art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., care să poată fi supuse analizei şi din oficiu.
Faţă de cele menţionate mai sus, Înalta Curte , în conformitate cu prevederile art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen. va respinge ca nefondate, recursurile declarate de părţile civile F.T.C., S.D.L. şi L.O.T. împotriva deciziei penale nr. 77/A/2008 din 10 septembrie 2008 a Curţii de Apel Oradea, secţia penală şi pentru cauze cu minori, privind pe inculpatul G.N.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen., Înalta Curte urmează a le obliga pe recurentele părţi civile la plata sumelor de câte 220 lei, cu titlul de cheltuieli judiciare către stat, din care sumele de câte 20 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu până la prezentarea apărătorului ales al intimatului inculpat G.N., se vor avansa din fondul Ministerului Justiţiei, conform dispozitivului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de părţile civile F.T.C., S.D.L. şi L.O.T. împotriva deciziei penale nr. 77/A/2008 din 10 septembrie 2008 a Curţii de Apel Oradea, secţia penală şi pentru cauze cu minori, privind pe inculpatul G.N.
Obligă recurentele părţi civile la plata sumelor de câte 220 lei, cu titlul de cheltuieli judiciare către stat, din care sumele de câte 20 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu până la prezentarea apărătorului ales al intimatului inculpat G.N., se vor avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 19 ianuarie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3221/2009. Penal. Mandat european de arestare.... | ICCJ. Decizia nr. 991/2009. Penal. Plângere împotriva... → |
|---|
