ICCJ. Decizia nr. 982/2009. Penal

Decizii penale ICCJ 2009

I.C.C.J., secţia penală, Decizia nr. 982 din 18 martie 2009

Prin sentinţa penală nr. 110 din 12 iunie 2008 Tribunalul Sibiu i-a condamnat pe inculpaţii .

- C.A.G., fiul lui I. şi al A., născut la data de 13 septembrie 1991 în Bucureşti, domiciliat în Mediaş, judeţul Sibiu, cetăţenia română, elev Şcoala Specială Mediaş, fără antecedente penale

- în baza art. 197 alin. (2) lit. a) şi alin. (3) teza I C. pen., cu aplicarea art. 99 şi urm. C. pen., art. 109 C. pen., la 5 ani închisoare;

- în baza art. 189 alin. (1), (2) C. pen., art. 99 şi urm. C. pen., art. 109 C. pen., la 4 ani închisoare.

Conform art. 33 lit. a), art. 34 C. pen., inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea, de 5 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 şi art. 64 alin. (1) lit. a), b) C. pen.

A dedus durata arestării preventive de la 21 septembrie 2006 la 25 septembrie 2006.

- P.P.V., fiul lui V. şi al C., născut la data de 16 august 1989 în Mediaş, cu domiciliul în aceeaşi localitate, judeţul Sibiu, cetăţenia română, elev la Liceul M.I.U. Mediaş, fără antecedente penale

- în baza art. 197 alin. (2) lit. a) şi alin. (3) teza I C. pen., cu aplicarea art. 99 şi urm. C. pen., art. 109 C. pen., la 5 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 şi art. 64 alin. (1) lit. a), b) C. pen.

A dedus reţinerea şi arestarea preventivă de la 20 septembrie 2006 la 25 septembrie 2006.

- M.I.A., fiul lui I. şi al C., născut la data de 26 octombrie 1989 în Sighişoara, domiciliat în Mediaş, judeţul Sibiu, cetăţenia română, elev, fără antecedente penale

- în baza art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) raportat la art. 197 alin. (2) lit. a) şi alin. (3) teza I C. pen., cu aplicarea art. 99 şi urm. C. pen., art. 109 C. pen., art. 74, 76 C. pen., la 4 ani închisoare;

- în baza art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) raportat la art. 189 alin. (1), (2) C. pen., art. 99 şi urm. C. pen., art. 109 C. pen., art. 74, 76 C. pen., la 3 ani închisoare.

Conform art. 33 lit. a), art. 34 C. pen., inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea, de 4 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 şi art. 64 alin. (1) lit. a), b) C. pen.

A dedus reţinerea şi arestarea preventivă de la data de 20 septembrie 2006 la 25 septembrie 2006.

- M.B.F., fiul lui B. şi al G., născut la data de 15 decembrie 1988 în Mediaş, cu domiciliul în aceeaşi localitate, judeţul Sibiu, cetăţenia română, elev, fără antecedente penale

- în baza art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) raportat la art. 197 alin. (2) lit. a) şi alin. (3) teza I C. pen., art. 99 şi urm. C. pen., art. 109 C. pen., art. 74, 76 C. pen., la 4 ani închisoare;

Conform art. 33 lit. a), art. 34 C. pen., inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea, de 4 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 şi art. 64 lit. a), b) C. pen.

A dedus reţinerea şi arestarea preventivă de la data de 20 septembrie 2006 la 25 septembrie 2006.

Inculpaţii au fost obligaţi, în solidar între ei precum şi cu părţile responsabile civilmente, la plata daunelor morale în sumă de 50.000 lei în favoarea minorei B.I.L. şi la 30 lei către Spitalul Municipal Mediaş.

Constată achitată suma de câte 6.700 lei de către inculpaţii P.P.V., M.I.A. şi M.B.F., prin reprezentanţi.

Inculpaţii au fost obligaţi, fiecare, în solidar cu părţile responsabile civilmente, la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Instanţa a reţinut, în fapt, că inculpatul C.A.G. şi partea vătămată B.L.I., minoră în vârstă de 12 ani, se cunosc de mai mult timp, fiind colegi de şcoală.

În considerarea acestor relaţii colegiale partea vătămată a mers de mai multe ori la domiciliul inculpatului, încercând chiar o apropiere mai intimă, fiind însă surprinsă de bunica acestuia în momentul în care încerca să îl sărute.

Din declaraţia asistentului social al şcolii, R.A.M., s-a reţinut că partea vătămată a fost văzută la şcoală chiar în braţele unui băiat, martora explicând aceasta prin latura sexuală mai dezvoltată a minorei faţă de a copiilor cu intelect normal.

La data de 20 septembrie 2006 toţi cei patru inculpaţi, la propunerea inculpatului C.A.G., au făcut curăţenie în boxa de la subsolul blocului din Municipiul Mediaş, cu motivarea că susnumitul inculpat va aduce o fată cu care să întreţină relaţii sexuale.

În jurul orelor 17,00, în timp ce inculpaţii C.A.G., M.I.A. şi M.B.F. stăteau pe o bancă, în aşteptare, a apărut pe drum partea vătămată B.L.I., împreună cu colega sa C.A.

Inculpatul C.A.G., văzând că partea vătămată a fugit din calea sa, a urmărit-o, prinzând-o şi sucind-i mâinile la spate, după care a condus-o astfel, forţat, în boxa de la subsolul blocului din apropiere.

Martora C.A., deşi iniţial a perceput aceste fapte ca o joacă, în cele din urmă s-a alarmat şi ajunsă la domiciliu, a povestit bunicii sale cele întâmplate.

Mai înainte însă de a merge acasă, martora C.A. i-a contactat pe inculpaţii M.B.F. şi M.I.A. întrebându-i despre partea vătămată, însă aceştia i-au cerut să plece, dându-i de înţeles că, altfel, ar putea să păţească ceva.

S-a mai reţinut că, în momentul în care inculpatul C.A.G. o conducea forţat pe partea vătămată spre boxă, le-a făcut semn, conform celor prestabilite, inculpaţilor M.B.F. şi M.I.A. să-i urmeze după 10 minute.

Ajuns în boxă cu partea vătămată, inculpatul C.A.G. prin constrângere a întreţinut relaţii sexuale anale cu aceasta, în condiţiile în care minora era virgină şi nu a mai avut anterior nici relaţii sexuale anale.

După consumarea acestei relaţii sexuale, în boxă au intrat ceilalţi 3 inculpaţi.

Inculpatul P.P.V. a întreţinut, tot prin constrângere, o relaţie sexuală anală cu partea vătămată, căreia i-a cerut ca, în acelaşi timp, să-i masturbeze pe inculpaţii M.B.F. şi M.I.A., lucru nefinalizat însă.

Relaţia sexuală anală cu inculpatul P.P.V. i-a declanşat părţii vătămate o emisie de excremente, ceea ce i-a făcut pe inculpaţii M.B.F. şi M.I.A. să se răzgândească.

Şi în aceste condiţii, inculpatul C.A.G. a mai realizat un raport sexual normal cu partea vătămată, în prezenţa celorlalţi 3 inculpaţi.

După aceste acte, inculpaţii i-au permis părţii vătămate să plece acasă.

Din raportul de constatare medico-legală al S.M.L. Judeţean Sibiu rezultă că minora B.L.I. a prezentat leziuni traumatice, respectiv excoriaţii în regiunea laringiană şi pe faţa anterioară coapsa dreaptă, precum şi deflorare recentă care s-a putut produce la data de 20 septembrie 2006 şi care atestă consumarea unor raporturi sexuale recente pe cale vaginală.

Asemenea, au fost identificate leziuni traumatice recente la examenul anal, care atestă consumarea la data de 20 septembrie 2006 unor raporturi sexuale pe cale anală.

Leziunile traumatice constatate necesită 8-9 zile îngrijiri medicale pentru vindecare.

Pe baza probelor instanţa a concluzionat că inculpaţii C.A.G. şi P.P.V. au săvârşit infracţiunea de viol asupra părţii vătămate B.L.I., având relaţii şi raporturi sexuale cu aceasta prin constrângere iar inculpaţii M.I.A. şi M.B.F. au săvârşit infracţiunea de complicitate la viol, prin acceptarea propunerii inculpatului C.A.G. de a participa la realizarea actelor sexuale cu partea vătămată, de a fi prezenţi în timpul consumării acestora şi chiar de a fi încercat să întreţină relaţii sexuale, hotărâre nefinalizată datorită împrejurărilor concrete ale faptei.

Inculpatului C.A.G. i s-a mai reţinut săvârşirea infracţiunii de lipsire de libertate, constând în acostarea părţii vătămate, conducerea forţată a acesteia în boxa de la subsolul blocului şi împiedicarea minorei să părăsească încăperea până la consumarea violului, iar inculpaţilor M.B.F. şi M.I.A. li s-a reţinut şi complicitate la lipsirea de libertate a părţii vătămate, prin acordul acestora de a fi condusă minora în boxă, acţiune la care au asistat pasiv şi apoi prin prezenţa lor în boxă în timpul împiedicării părţii vătămate de a pleca.

Împotriva acestei hotărâri au declarat apel toţi inculpaţii precum şi părţile responsabile civilmente P.C., M.I. şi M.G.

Inculpatul C.A.G. a solicitat reţinerea circumstanţelor atenuante şi, alternativ, aplicarea unei pedepse spre limita minimă sau măsura educativă a libertăţii supravegheate cu încredinţarea supravegherii bunicii sale, în considerarea situaţiei sale personale, respectiv provenind din familie dezorganizată fiind abuzat fizic şi emoţional.

Inculpatul P.P.V. a solicitat, de asemenea, reţinerea circumstanţelor atenuante şi reducerea pedepsei, cu suspendarea executării sub supraveghere, fiind în prezent absolvent de liceu şi urmând cursurile unei facultăţi.

La rândul lor, inculpaţii M.B.F. şi M.I.A. au solicitat o aplicare mai eficientă a circumstanţelor atenuante prin reducerea pedepselor şi suspendarea executării acestora sub supraveghere.

Părţile responsabile civilmente au criticat hotărârea, în latura penală, pentru neacordarea semnificaţiei cuvenite comportamentului deviant şi provocator al părţii vătămate iar, în latura civilă, pentru neluarea în considerare a tranzacţiei încheiate de părţi cu privire la despăgubiri, obligându-i în solidar la 50.000 lei cu titlu de daune morale deşi s-au înţeles şi au achitat, fiecare, câte 6.700 lei.

Prin Decizia penală nr. 31 din 30 octombrie 2008 Curtea de Apel Alba Iulia a respins ca nefondate toate apelurile.

Instanţa de control judiciar a constatat că în cauză s-a făcut o corectă individualizare a pedepselor pentru toţi inculpaţii şi, de urmare, nu există împrejurări care să justifice reţinerea circumstanţelor atenuante inculpaţilor C.A.G. şi P.P.V. sau care să conducă la schimbarea modalităţii de executare pentru toţi inculpaţii, conduita acestora nefiind sinceră pe tot parcursul procesului penal.

Sub aspectul laturii civile, instanţa de apel a reţinut că, în adevăr, părţile responsabile civilmente M.G., P.C. şi M.I. au achitat mamei părţii vătămate câte 6.700 lei şi au încheiat o convenţie civilă la data de 6 noiembrie 2006 prin care reprezentanta părţii vătămate a precizat că nu mai are alte pretenţii.

Numita V.I.L., mama minorei, a mai dat o declaraţie, autentificată de notar, prin care susţine că cele afirmate de fiica ei nu sunt adevărate şi că aceasta nu a fost forţată să întreţină relaţii sexuale.

Aceste acte, însă, au fost explicate de V.I.L. prin declaraţie depusă la 13 februarie 2008 la instanţa de fond prin aceea că le-a semnat în necunoştinţă de cauză, fiind convinsă de propriul avocat, care este cel care a determinat-o să nu se prezinte la proces.

Instanţa de apel reţine că la termenul din 2 iunie 2008, la dezbaterea fondului, pe lângă concluziile reprezentantului parchetului de obligare a inculpaţilor la plata sumei de 50.000 lei, în solidar cu părţile responsabile civilmente, aceleaşi concluzii au fost puse şi de apărătorul părţii civile.

În acest context instanţa de fond este cea competentă să stabilească întinderea despăgubirilor cuvenite părţii vătămate lipsită de capacitate de exerciţiu.

În sfârşit, instanţa de control judiciar a constatat că suma stabilită de instanţa de fond pentru acoperirea daunelor morale este corectă şi corespunde traumelor suferite de victimă.

Decizia penală susmenţionată a fost atacată cu recurs de către inculpaţii P.P.V., M.I.A. şi M.B.F. precum şi de către părţile responsabile civilmente P.C., M.I. şi M.G.

Prin motivele scrise şi susţinute oral, inculpatul P.P.V. a criticat greşita individualizare a pedepsei, omiţând să constate existenţa unor împrejurări care privesc conduita acestuia şi au semnificaţia circumstanţelor atenuante, cu efectul reducerii pedepsei şi posibilitatea aplicării dispoziţiilor art. 86¹ C. pen., respectiv de suspendare sub supraveghere a executării acesteia.

Inculpatul a mai criticat hotărârea sub aspectul greşitei încadrări juridice, fapta realizând conţinutul infracţiunii prevăzută de art. 198 C. pen. întrucât raportul sexual a avut loc cu consimţământul minorei.

Inculpatul M.B.F. a criticat hotărârea prin motivele scrise sub aspectul neconstatării încălcării dreptului la apărare în cursul urmăririi penale şi la instanţa de fond, în sensul că acelaşi apărător din oficiu şi, mai apoi, apărător ales, a asigurat asistenţa juridică în momentele iniţiale, atât acestuia cât şi celorlalţi inculpaţi, toţi minori, deşi aveau interese contrare. Aceeaşi încălcare a dreptului la apărare i-a fost adusă şi la instanţă, avocatul ales L.D. asigurându-i asistenţa juridică atât lui cât şi inculpaţilor M.I.A. şi P.P.V.

Inculpatul a mai criticat hotărârea pentru greşita individualizare a pedepsei, impunându-se reducerea acesteia şi aplicarea dispoziţiilor privind suspendarea executării sub supraveghere şi pentru greşita soluţionare a laturii civile, considerând ca fiind o eroare gravă obligarea la daune morale în sumă de 50.000 lei în condiţiile existenţei convenţiei părţilor, care stinge acţiunea civilă, acţiune care nu poate fi promovată decât de persoana vătămată.

Inculpatul M.I.A. a solicitat prin apărător şi personal, reducerea pedepsei printr-o mai largă eficienţă dată circumstanţelor atenuante şi suspendarea executării acesteia sub supraveghere.

Pentru partea responsabilă civilmente M.G. apărătorul ales a solicitat admiterea recursului pentru greşita obligare la despăgubiri cu titlu de daune morale în sumă de 50.000 lei, în condiţiile în care părţile au încheiat o convenţie civilă, care potrivit art. 969 C. civ. are putere de lege între părţile contractante iar, pe de altă parte, acţiunea civilă este „intuitu persone", care s-a stins prin tranzacţie, nemaiputând fi promovată de procuror.

Recurenta parte responsabilă civilmente P.C. a solicitat reducerea despăgubirilor la sumele convenite prin tranzacţie.

Verificând hotărârea atacată pe baza actelor şi lucrărilor de la dosar, în raport de criticile formulate dar şi de cazurile de casare care, în conformitate cu dispoziţiile art. 385⁹ alin. (3) C. proc. pen. se iau în considerare din oficiu, Curtea constată că recursurile inculpaţilor P.P.V., M.I.A. şi M.B.F. sunt fondate.

Aşa cum rezultă din probele administrate în cursul urmăririi penale şi în cel al judecăţii, situaţia de fapt reţinută de instanţe este corectă.

La data de 20 septembrie 2006, din iniţiativa inculpatului C.A.G., toţi inculpaţii au convenit să întreţină relaţii sexuale cu partea vătămată B.L.I. În prealabil inculpaţii au făcut curăţenie în boxa de la subsolul blocului în care urma să aibă loc întâlnirea, după care, în după amiaza aceleiaşi zile, inculpaţii C.A.G., M.I.A. şi M.B.F. au aşteptat trecerea minorei de la şcoală.

Inculpatul C.A.G., considerat prietenul părţii vătămate, este cel care a urmărit-o pe aceasta şi prin forţă, răsucindu-i mâna la spate, a condus-o în boxa blocului unde prin constrângere, a întreţinut o relaţie sexuală anală cu minora.

În acest timp, conform celor puse de acord, ceilalţi trei inculpaţi au venit în boxă, inculpatul P.P.V. întreţinând o relaţie sexuală anală cu minora, tot prin constrângere.

Inculpaţii M.I.A. şi M.B.F., prezenţi în timpul consumării acestui din urmă act sexual, au intenţionat să participe personal, la sugestia inculpatului P.P.V.., la realizarea unor acte sexuale, constând în masturbarea lor de către partea vătămată, însă, datorită împrejurărilor, respectiv eliminarea excrementelor de către minoră în condiţiile agresiunii anale, au renunţat.

La rândul lui, inculpatul C.A.G. a mai realizat un raport sexual normal cu partea vătămată, după care inculpaţii i-au permis acesteia să plece.

Criticile formulate îndeosebi de inculpatul P.P.V., potrivit cărora actele sexuale au avut loc cu acordul părţii vătămate, sunt neîntemeiate.

Faptul conducerii părţii vătămate sub constrângere în boxa blocului este pe deplin dovedit, inculpaţii confirmând răsucirea mâinii minorei de către inculpatul C.A.G.

Aceeaşi împrejurare este confirmată şi de martora C.A.

Declaraţiile părţii vătămate B.L.I.(dosar urmărire penală filele 26-29) prin care detaliază actele de constrângere la care a fost supusă în principal de inculpatul C.A.G., sub imperiul cărora, „datorită spaimei pe care am tras-o şi a chinurilor la care am fost supusă, la un moment dat am făcut pe mine" (decl. p.v. - fila 29 verso), se coroborează cu constatările raportului medico-legal, potrivit cărora minora a prezentat leziuni traumatice pentru vindecarea cărora a necesitat 8-9 zile îngrijiri medicale, fiind deflorată recent şi prezentând şi leziuni anale recente, care confirmă relaţii sexuale anale.

Asemenea, în seara aceleiaşi zile de 20 septembrie 2006 partea vătămată a adus la cunoştinţa mamei sale şi tatălui vitreg ceea ce i s-a întâmplat, fiind încunoştiinţat de îndată organul de poliţie.

Faţă de aceste împrejurări, încadrarea juridică a faptelor inculpaţilor în dispoziţiile art. 197 alin. (2) lit. a) şi alin. (3) teza I C. pen., cu forma de participaţie reţinută fiecăruia, este legală.

Nici critica formulată de inculpatul M.B.F. referitoare la încălcarea dreptului său la apărare atât în cursul urmăririi penale cât şi la judecata în fond şi apel, prin desemnarea unui singur apărător pentru mai mulţi inculpaţi, în condiţiile în care aveau interese contrare, nu este întemeiată.

În cauză, în raport de poziţia procesuală a inculpaţilor, care au recunoscut participarea la săvârşirea faptelor aşa cum a fost reţinută, nu se identifică interese contrare ale acestora.

Deşi toţi şi-au recunoscut contribuţia în forma de participaţie reţinută, tot omogen în faţa instanţelor au negat folosirea constrângerii, susţinând că partea vătămată a fost de acord să aibă relaţii sexuale.

În aceste condiţii, Curtea constată că sub aspect etic şi profesional apărătorul inculpaţilor nu s-a aflat în imposibilitate de a face apărările necesare susţinerii intereselor acestora, nefiind încălcat dreptul la apărare.

Recursurile inculpaţilor M.I.A. şi M.B.F. sunt însă întemeiate pentru cazul de casare prevăzut de art. 385⁹ alin. (1) pct. 18 C. proc. pen. cu referire la condamnarea acestora pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) raportat la art. 189 alin. (1), (2) C. pen.

Aşa cum rezultă din mijloacele de probă, după înţelegerea asupra întreţinerii de relaţii sexuale cu partea vătămată, realizată de toţi inculpaţii, inculpatul C.A.G., în prezenţa inculpaţilor M. şi M., aflaţi pe o bancă, a acostat-o pe minoră şi prin răsucirea braţului la spate a condus-o forţat în boxa blocului, unde au avut loc relaţiile sexuale cunoscute, după care i-au dat drumul.

Lipsirea de libertate a părţii vătămate, în aceste împrejurări şi de această durată, respectiv pe timpul necesar realizării actelor sexuale, face parte din elementul material al infracţiunii de viol, fiind absorbită de acesta.

Aşa fiind, în temeiul art. 385⁷ C. proc. pen. Curtea va extinde efectele recursurilor inculpaţilor M.I.A. şi M.B.F. şi cu privire la inculpatul C.A.G., dispunând, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., achitarea acestora, respectiv a inculpatului C.A.G. pentru săvârşirii infracţiunii prevăzută de art. 189 alin. (1), (2) C. pen., cu aplicarea art. 99 şi urm. C. pen., iar a inculpaţilor M.I.A. şi M.B.F. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) raportat la art. 189 alin. (1), (2) C. pen., cu aplicarea art. 99 şi urm. C. pen.

Recursul inculpatului P.P.V. va fi admis pentru cazul de casare prevăzut de art. 385⁹ alin. (1) pct. 14 C. proc. pen.

Curtea, luând în considerare împrejurările comiterii faptelor, din care rezultă că inculpatul P.P.V. a avut o contribuţie redusă la racolarea şi conducerea părţii vătămate în boxa blocului, precum şi conduita anterioară şi ulterioară a acestuia, caracterizată prin referatul de evaluare ca pozitivă, va reţine circumstanţele atenuante prevăzute de art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) C. pen., coborând pedeapsa sub minimul special.

Va fi menţinută însă dispoziţia de executare a pedepsei prin privare de libertate, apreciind că faţă de gradul ridicat de pericol social al infracţiunii, această modalitate de executare este în măsură să asigure, alături de funcţia de constrângere a pedepsei, şi pe cea de reeducare, toate în scopul prevenirii săvârşirii de noi infracţiuni.

Recursurile inculpaţilor M.I.A. şi M.B.F. vor fi admise în considerarea cazului de casare prevăzut de art. 385⁹ alin. (1) pct. 14 C. proc. pen. cu referire la modalitatea de executare a pedepsei de câte 4 ani închisoare aplicate pentru complicitate la săvârşirea infracţiunii de viol.

Aşa cum s-a reţinut, cei doi inculpaţi recurenţi au avut o contribuţie mai redusă şi aceasta a constat în prezenţa fizică la locul faptei, ceea ce a întărit evident, hotărârea celorlalţi inculpaţi în a comite actele de viol şi, corelativ, a reprezentat un factor inhibant pentru partea vătămată, însă, faptic, în împrejurările date, nu au practicat nici unul relaţii sexuale cu minora.

Pedepsele aplicate, de către 4 ani închisoare, sunt bine individualizate, neimpunându-se reducerea lor, însă modalitatea de executare va fi modificată, în sensul suspendării sub supraveghere a executării acestora, în condiţiile art. 110¹ C. pen., pe câte un termen de încercare de 5 ani.

Pe durata suspendării executării pedepselor sub supraveghere inculpaţii se vor supune măsurilor de supraveghere prevăzute de art. 86³ lit. a) – d) C. pen., urmând să se prezinte la S.P.V.R.S.I., la datele ce le vor fi fixate.

Cât priveşte criticile referitoare la soluţionarea laturii civile a cauzei, acestea se învederează ca nefondate.

Potrivit art. 17 C. proc. pen., acţiunea civilă se porneşte şi se exercită şi din oficiu, când cel vătămat este o persoană lipsită de capacitate de exerciţiu, aşa cum este cazul părţii vătămate B.L.I., minoră în vârstă de 12 ani, instanţa fiind obligată să se pronunţe din oficiu asupra reparării pagubei şi a daunelor morale, chiar dacă aceasta nu este constituită parte civilă.

Instanţele au procedat în conformitate cu aceste dispoziţii legale, iar Curtea constată că suma stabilită cu titlu de daune morale are deplină justificare.

Faptul că unii dintre inculpaţi, prin părinţii lor, au achitat o parte din suma stabilită cu titlu de daune morale, este o chestiune care priveşte faza de executare a hotărârii.

De urmare, recursurile părţilor responsabile civilmente P.C., M.I. şi M.G. au fost respinse ca nefondate.

← ICCJ. Decizia nr. 541/2009. Penal. Abuz în serviciu contra...		ICCJ. Decizia nr. 1208/2009. Penal. înşelăciunea (art. 215... →

ICCJ. Decizia nr. 982/2009. Penal

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 982/2009. Penal