ICCJ. Decizia nr. 1183/2010. Penal. Contestaţie la executare (art.461 C.p.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.1183/2010
Dosar nr.11574/2/2009
Şedinţa publică din 26 martie 2010
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr.11 din 18 ianuarie 2010 Curtea de Apel Bucureşti, secţiaa II-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, în baza art. 461 şi urm. C. proc. pen., a respins contestaţia la executare formulată de contestatorul petent C.G.
În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen. a fost obligat contestatorul la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că petentul a formulat contestaţie împotriva executării dispoziţiei de obligare la plata cheltuielilor judiciare către stat din cadrul Deciziei penale nr. 3864/2009 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Instanţa a motivat că o parte poate formula contestaţie la executare în temeiul art. 461 din C. proc. pen., care reglementează limitativ cazurile în care un astfel de demers este admisibil.
S-a mai motivat că dispoziţia de obligare la plata cheltuielilor judiciare către stat nu poate fi contestată în procedura reglementată de dispoziţiile art. 460 şi urm., art. 463 sau art. 464 din C. proc. pen. deoarece noţiunea de cheltuieli judiciare către stat nu se confundă cu aceea de amendă judiciară sau cheltuieli judiciare cuvenite părţilor, ca dispoziţie civilă.
Împotriva sentinţei a declarat recurs contestatorul C.G.
Din examinarea dispoziţiilor art. 460 alin. (5) referitoare la procedura la instanţa de executare rezultă că prevederile cuprinse în partea specială titlul II referitoare la judecată – inclusiv judecata recursului – care nu sunt contrare dispoziţiilor din cap. IV al titlului III al părţii speciale a C. proc. pen. se aplică în mod corespunzător.
Văzând prevederile art. 3853 din C. proc. pen. referitoare la termenul de recurs, instanţa observă că termenul de recurs este de 10 zile dacă legea nu dispune altfel.
Potrivit art. 3853 alin. (2) şi art. 363 alin. (3) din C. proc. pen. termenul de recurs pentru partea din prezenta cauză a început să curgă de la data pronunţării întrucât aceasta a fost prezentă la dezbaterile din ziua de 18 ianuarie 2010.
Aşa fiind, recursul declarat la 3 februarie 2010 depăşeşte termenul de 10 zile, astfel că în baza art. 38515 pct.1 lit. a) din C. proc. pen. va fi respins ca tardiv formulat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca tardiv, recursul declarat de contestatorul C.G. împotriva sentinţei penale nr.11 din 18 ianuarie 2010 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Obligă recurentul contestator la plata sumei de 50 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 26 martie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2414/2010. Penal. Lovirile sau vătămările... | ICCJ. Decizia nr. 1186/2010. Penal. Plângere împotriva... → |
|---|
