ICCJ. Decizia nr. 1191/2010. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.1191/2010
Dosar nr. 1637/36/200.
Şedinţa publică din 26 martie 2010
Asupra recursului de faţă.
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele.
Prin plângerea înregistrată la 15 decembrie 2008, numitul P.N., a solicitat tragerea la răspundere penală a numiţilor: D.V. - subcomisar de poliţie - Comandatul Poliţie Municipiul Medgidia şi a agenţilor de poliţie P.C. şi M.G. sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prevăzută de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP), purtare abuzivă, prevăzută de art. 250 C. pen. şi loviri sau alte violenţe prevăzută de art. 180 C. pen., constând în aceea că agenţii de poliţie P.C. şi M.G. s-au prezentat la domiciliu său, ocazie cu care i-au solicitat petentului şi tatălui acestuia actele de identitate, iar ulterior la ordinul subcomisarului D.V., numitul P.C. ar fi încredinţat actul se identitate unei persoane, pentru emiterea unei procuri notariale în vederea ridicării unei sume de bani, cuvenită tatălui petentului; a mai arătat că P.C. şi M.G. au fost instigaţi de subcomisarul D.V., să exercite presiuni asupra petentului întrucât nu a vrut să-l asasineze pe N.M. - ofiţer de poliţie.
Prin Rezoluţia din 655P/2009-din 15 septembrie 2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, s-a dispus, în baza art. 228 alin. (6), raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen., neînceperea urmăririi penale faţă de intimaţii:
- D.V. - subcomisar de poliţie - Comandatul Poliţie Municipiul Medgidia şi a agenţilor de poliţie P.C. şi M.G. sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prevăzută de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP), purtare abuzivă, prevăzută de art. 250 C. pen. şi loviri sau alte violenţe prevăzută de art. 180 C. pen.
Pentru a dispune astfel, procurorul a apreciat, în esenţă, că lucrătorii de poliţie nu au întreprins activităţi care să confirme cele sesizate de petent.
Împotriva sus-identificatei rezoluţii, petiţionarul a formulat, în termen legal, plângere conform art. 278 C. proc. pen., plângere care a fost respinsă, ca neîntemeiată, prin Rezoluţia nr. 355/II/2/ 2009 din 26 octombrie 2009 a Procurorului General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, reiterându-se rezumativ considerentele rezoluţiei atacate.
Ca urmare, nemulţumit, petiţionarul s-a adresat cu plângere instanţei de judecată competente, în baza art. 2781 C. proc. pen.
Prin sentinţa penală nr. 4 P din 14 ianuarie 2010, Curtea de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie, a respins ca nefondată plângerea formulată de petiţionar împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale, cu motivarea că, în mod corect, în raport cu actele premergătoare efectuate în cauză, s-a reţinut inexistenta infracţiunilor reclamate de aceasta împotriva intimaţilor.
Împotriva sentinţei sus-menţionate, petiţionarul a declarat recursul de fată, în susţinerea căruia a solicitat casarea sentinţei şi trimiterea cauzei Parchetului de pe lângă Curtea de Apel în vederea începerii urmăririi penale pentru infracţiunile pentru care a formulat plângere.
Recursul nu este fondat.
Procedând la examinarea sentinţei atacate în raport cu notele scrise de recurs precum şi din oficiu, sub toate aspectele de legalitate şi temeinicie, Înalta Curte constată că soluţia de neîncepere a urmăririi penale faţă de intimaţii D.V., P.C., M.G., adoptată de Parchet şi confirmată de prima instanţă, este temeinică şi legală, din moment ce nu au putut fi identificate elemente ale infracţiunilor prevăzute de art. 246 art. 250 şi art. 180 C. pen.
Faţă de cele expuse, în cauză neconstatându-se motive care să justifice casarea sentinţei instanţei de fond şi, în consecinţă, desfiinţarea rezoluţiei procurorului, Înalta Curte, în conformitate cu prevederile art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge ca nefondat recursul declarat de petiţionarul P.N.
În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul petiţionar va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiţionarul P.N. împotriva sentinţei penale nr. 4/P din 14 ianuarie 2010 a Curţii de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie.
Obligă recurentul petiţionar la plata sumei de 50 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 26 martie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2455/2010. Penal. Menţinere măsură de... | ICCJ. Decizia nr. 2458/2010. Penal. Ucidere din culpă (art.178... → |
|---|
