ICCJ. Decizia nr. 1475/2010. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1475/2010
Dosar nr.1484/44/2009
Şedinţa publică din 16 aprilie 2010
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Rezoluţia nr. 886/P/2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galaţi s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de V.G.E., judecător la Tribunalul Brăila faţă de care s-au efectuat cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de abuz în serviciu în formă calificată prevăzută de C. pen. raportat la art. 2481 C. pen. şi fals intelectual prevăzută de art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP), întrucât faptele reclamate nu se confirmă.
Pentru a dispune astfel, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi a indicat următoarele:
La data de 19 iunie 2009 petiţionarul B.O., din Brăila, a formulat o plângere penală împotriva lui V.G.E., judecător la Tribunalul Brăila solicitând efectuarea de cercetări faţă de aceasta sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de abuz în serviciu în formă calificată, prevăzută de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP) raportat la 2481 C. pen. şi fals intelectual, prevăzută de art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP), întrucât la data de 28 aprilie 2009, deşi a depus o cerere la Tribunalul Brăila pentru acordarea unui termen în Dosarul nr. 1157/113/2009, în care avea calitatea de reclamant, deoarece la da 30 aprilie 2009 avea termen şi la Curtea de Apel Galaţi, aceasta nu a ţinut cont şi a pronunţat Sentinţa nr. 317/FCA prin care i-a respins acţiunea.
Din actele premergătoare efectuate în cauză au rezultat următoarele:
La data de 19 martie 2009 petiţionarul B.O. a formulat o cerere contradictoriu cu pârâta Curtea de Apel Galaţi având ca obiect pretenţii, înregistrându-se pe rolul Tribunalului Brăila, secţia comercială şi contencios administrativ, sub nr. 1157/113/2009.
Prin Sentinţa nr. 317/FCA din 30 aprilie 2009 pronunţată de Tribunalul Brăila, în Dosarul nr. 1157/113/2009 acţiunea formulată de petiţionarul B.O. a fost anulată ca netimbrată.
La data de 25 martie 2009 petiţionarul a fost citat pentru termenul de 30 aprilie să depună taxă judiciară de timbru în sumă de 4 RON şi timbru judiciar sub sancţiunea anulării cererii ca netimbrată. Or, petiţionarul nu a achitat taxa judiciară de timbru şi nici timbrul judiciar până la termenul de 30 aprilie 2009.
La data de 19 iunie 2009 petiţionarul a declarat recurs împotriva Sentinţei nr. 317/FCA din 30 aprilie 2009 pronunţată de Tribunalul Brăila, cauza înregistrându-se pe rolul Curţii de Apel Galaţi sub nr. 1157/113/2009, având termen de judecată la data de 6 octombrie 2009.
Potrivit dispoziţiilor art. 114 C. proc. civ. "la primirea cererii de chemare în judecată, preşedintele (...) va verifica dacă aceasta întruneşte cerinţele prevăzute de lege".
În conformitate cu prevederile art. 3 lit. m) din Legea nr. 146/1997, acţiunile, cererile introduse la instanţele judecătoreşti sunt supuse taxelor judiciare", astfel "cererile introduse de cei vătămaţi în drepturile lor printr-un act administrativ sau prin refuzul nejustificat al unei autorităţi administrative de a rezolva cererea referitoare la un drept recunoscut de lege - cererea cu caracter patrimonial prin care se solicită şi repararea pagubelor suferite - 10% din valoarea pretinsă, dar nu mai mult de 30 lei".
Dispoziţiile art. 20 alin. (1) şi (2) din aceeaşi lege arată că taxele judiciare se plătesc anticipat, iar dacă taxa judiciară de timbru nu a fost achitată la înregistrarea cererii, în cauză s-a pus în vedere petiţionarului achitarea ei până la primul termen de judecată.
Neîndeplinirea obligaţiei de plată a taxei de timbru la termenul stabilit se sancţionează cu anularea cererii, conform prevederilor art. 20 alin. (3) din aceeaşi lege.
Întrucât petiţionarul nu a făcut dovada îndeplinirii obligaţiei legale de plată a taxelor menţionate pentru termenul ce i-a fost acordat în acest sens, instanţa, în temeiul art. 137 C. proc. civ. în referire la art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/2007, a anulat ca netimbrată acţiunea.
Din conţinutul actelor premergătoare efectuate în cauză a rezultat că judecătorul V.G.E. de la Tribunalul Brăila nu a săvârşit nicio faptă penală cu prilejul pronunţării Sentinţei nr. 317/FCA din data de 30 aprilie 2009 în Dosarul nr. 1157/113/2009, motiv pentru care s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de aceasta pentru infracţiunile reclamate de petiţionar, întrucât acestea nu se confirmă.
Prin Rezoluţia nr. 1059/11/2/2009 din 14 septembrie 2009 a Procurorului general de la parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi s-a respins plângerea petentului B.O. împotriva Rezoluţiei nr. 886/P/2009 ca nefondată.
S-a reţinut că în cauză nu sunt indicii privind comiterea vreunei fapte penale, sens în care în mod legal procurorul a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de judecătorul V.G.E.
Analizând şi coroborând probatoriile administrate în faza actelor premergătoare de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi, prin raportare la susţinerile petentului B.O., s-a constatat şi de către instanţa de fond că plângerea formulată de acesta este nefondată.
În continuare petentul a înţeles a exercita şi calea de atac a recursului.
Este de reţinut că petentul B.O. a formulat plângere penală împotriva intimatei V.G.E., judecător la Tribunalul Brăila, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în formă calificată şi fals intelectual.
În motivarea plângerii petentul şi-a exprimat nemulţumirea faţă de soluţia pronunţată de intimată prin Sentinţa civilă nr. 317 din 30 aprilie 2009, susţinând că deşi a formulat o cerere de amânare, instanţa nu a ţinut cont de acea cerere şi a dispus anularea ca netimbrată a acţiunii în care avea calitatea de reclamant.
Aşa cum s-a reţinut şi prin rezoluţia atacată, în cauză nu există indicii privind comiterea vreunei fapte penale de către intimata V.G.E.. Conform art. 2 alin. (3) din Legea nr. 303/2004, judecătorii sunt independenţi, se supun numai legii şi trebuie să fie imparţiali.
Aspectele invocate de petent în plângere, reiterate sub aspectul unor nulităţi invocate în recurs, nu sunt de natură să implice existenţa unei fapte penale, ci acestea pot constitui motive pentru exercitarea unei căi de atac împotriva hotărârii pronunţate de intimată.
Pronunţarea unei soluţii judecătoreşti în detrimentul vreunei părţi implicate într-un litigiu nu atrage imediat incidenţa legii penale.
Pentru atragerea răspunderii penale este necesar ca faptele invocate de petent să existe în materialitatea lor, să fie prevăzute de lege ca infracţiune şi să fie comise cu vinovăţie de persoana împotriva căreia a fost formulată plângerea penală.
În speţă însă, probatoriile administrate în faza actelor premergătoare nu confirmă existenţa vreunei infracţiuni, motiv pentru care considerăm că în mod just s-a dispus neînceperea urmăririi penale iar instanţa a confirmat o astfel de situaţie.
Aşa fiind, recursul de faţă urmează a fi respins ca nefondat pe considerentele art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Văzând şi disp. art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiţionarul B.O. împotriva Sentinţei penale nr. 213/F din 16 noiembrie 2009 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală.
Obligă recurentul-petiţionar la plata sumei de 100 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 16 aprilie 2010.
Procesat de GGC - GV
| ← ICCJ. Decizia nr. 1459/2010. Penal. Recunoaşterea hotărârilor... | ICCJ. Decizia nr. 1484/2010. Penal → |
|---|
