ICCJ. Decizia nr. 1521/2010. Penal
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1521/2010
Dosar nr. 715/32/09
Şedinţa publică din 20 aprilie 2010
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Sentinţa penală nr. 4 din 7 ianuarie 2010, Curtea de Apel Bacău, în baza art. 2781 alin. (8) lit. a) C. proc. pen., a respins, ca inadmisibilă, plângerea formulată de petentul T.P. împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale din data de 28 octombrie 2009, dispuse de Procurorul de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău în Dosarul nr. 1350/P/2009, menţinută prin rezoluţia Procurorului General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău nr. 815/II/2/2009 din 27 noiembrie 2009.
Pentru a se pronunţa astfel, prima instanţă a reţinut, în esenţă, că, în motivarea plângerii adresată instanţei, petentul a susţinut că în mod greşit s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de intimaţii M.C.F. şi M.E.C., considerând ca aceştia se fac vinovaţi de infracţiunile imputate în conţinutul plângerii adresate organelor judiciare competente.
S-a mai reţinut de instanţa de fond că, soluţia de netrimitere în judecată atacată a mai fost examinată anterior de judecător, în condiţiile art. 2781 C. proc. pen., pronunţându-se Sentinţa penală nr. 183 din 17 decembrie 2009 a Curţii de Apel Bacău, astfel că prezenta plângere împotriva aceleiaşi soluţii dispuse de procuror este inadmisibilă.
Împotriva Sentinţei penale nr. 4 din 7 ianuarie 2010 a Curţii de Apel Bacău a declarat recurs petentul, solicitând, în şedinţă publică, admiterea acestuia şi trimiterea dosarului la Parchet, în vederea aflării adevărului, apreciind că i-a fost îngrădit dreptul la corespondenţă.
Recursul este nefondat.
Analizând hotărârea atacată, Curtea constată că soluţia pronunţată este legală şi temeinică.
De asemenea, se constată că motivele invocate iniţial în plângerea adresată parchetului au fost deja avute în vedere şi analizate în fazele procesuale anterioare, fără a aduce elemente noi, pe baza cărora să poată fi luată în discuţie nelegalitatea şi netemeinicia sentinţei atacate.
Mai mult decât atât, susţinerile petentului au fost temeinic verificate, odată cu o pronunţarea Sentinţei penale nr. 183 din 17 decembrie 2009 a Curţii de Apel Bacău.
Simpla nemulţumire a petentului faţă de modalitatea de rezolvare a unei situaţii în care a fost implicat, faptul că nu este de acord cu soluţiile adoptate şi reinterpretează împrejurările cunoscute, în funcţie de propriile interese, nu constituie motiv pentru antrenarea răspunderii penale a intimaţilor, activitatea acestora fără a se situa în afara legii penale şi fără a putea conduce la concluzia întrunirii elementelor constitutive ale infracţiunilor pe care petentul le-a indicat în plângere.
De altfel, petentul a avut posibilitatea formulării cererilor şi apărărilor pe care le-a apreciat a fi necesare, în faţa instanţelor de judecată, în căile de atac prevăzute de lege, lucru de care, acesta a şi uzat, fiindu-i astfel respectate toate drepturile procesuale.
Posibilitatea formulării unor plângeri potriva dispoziţiilor art. 2781 C. proc. pen., reprezintă un drept procesual al petentului, însă acesta nu echivalează cu exercitarea unui control asupra legalităţii şi temeiniciei soluţiilor pronunţate şi nici nu poate conduce la reformarea soluţiilor.
Faţă de cele arătate, cum din examinarea în ansamblu, a sentinţei recurate, nu se constată că aceasta să fie supusă vreunui motiv de casare susceptibil de a fi invocat din oficiu, urmează ca, în conformitate cu dispoziţiile art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., a se respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiţionar, cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiţionarul T.P. împotriva Sentinţei penale nr. 4 din 7 ianuarie 2010 a Curţii de Apel Bacău, secţia penală, cauze minori şi familie.
Obligă recurentul petiţionar la plata sumei de 100 RON cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi 20 aprilie 2010.
← ICCJ. Decizia nr. 598/2010. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 607/2010. Penal → |
---|