ICCJ. Decizia nr. 1478/2010. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1478/2010
Dosar nr. 7/42/2010
Şedinţa publică din 16 aprilie 2010
Asupra recursului de faţă.
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin rezoluţia nr. 646/P/2009 din data de 4 noiembrie 2009 a procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti în temeiul dispoziţiilor art. 228 alin. (4) şi art. 10 lit. a) C. proc. pen. s-a dispus neînceperea urmăririi penale împotriva magistratului-procuror I.O., din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Vălenii de Munte pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute şi pedepsite de dispoziţiile art. 247 C. pen.
Pentru a dispune în acest sens, după efectuarea actelor premergătoare, procurorul a reţinut următoarele:
Prin plângerea din 23 septembrie 2009 adresată Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi trimisă spre competentă soluţionare unităţii noastre, A.A.C. din loc. Vălenii de Munte, a solicitat efectuarea de cercetări împotriva organelor de urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Vălenii de Munte sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu incriminată de art. 247 C. pen. deoarece, prin neefectuarea cu celeritate a cercetărilor urmare a unei plângeri penale ce privea săvârşirea unor fapte de către inspectorul şcolar M.G. şi secretarul de stat A.D.P., i s-au vătămat interesele legale şi i s-a îngrădit exercitarea dreptului la un proces echitabil şi accesul la justiţie.
Actele premergătoare efectuate în cauză au evidenţiat că persoana vătămată A.A.C. a promovat mai multe plângeri penale în cursul anului 2009, ce fac obiectul unor dosare aflate în instrumentarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Vălenii de Munte şi anume:
- Dosar nr. 869/P/2009, plângerea fiind îndreptată împotriva unui funcţionar al Inspectoratului Şcolar General al Judeţului Prahova M.G. şi a secretarului de stat P.A.D. din cadrul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării întrucât în cuprinsul unor adrese emise de cele două instituţii au inserat date necorespunzătoare adevărului, fapte prevăzute de art. 289 şi art. 291 C. pen.;
- Dosar nr. 976/P/2009, în care plângerea îl vizează pe N.D.M., cercetat pentru infracţiunile de fals intelectual şi uz de fals deoarece a semnat o adresă emisă de Instituţia Prefectului jud. Prahova în care sunt de asemenea menţionate fapte necorespunzătoare adevărului;
- Dosar nr. 1343/P/2009, plângerea persoanei vătămate vizând săvârşirea unor abuzuri de către prefectul judeţului Prahova şi inspectorul general al Inspectoratului Şcolar Judeţean Prahova, ocazionat de efectuarea unui control ce privea activitatea sa în calitate de director al Şcolii generale din comuna Gura Vitioarei, fapte prevăzute de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP)
Dosarele de mai sus au fost conexate, procurorul desemnat pentru supravegherea cercetărilor efectuate de organele Poliţiei oraşului Vălenii de Munte fiind I.O., din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Vălenii de Munte.
Persoana vătămată a fost audiată în cauză de procuror la 14 aprilie 2009, organele poliţiei au emis la 27 mai 2009, 01 iunie 2009 respectiv 05 august 2009 adrese către Inspectoratul Şcolar Judeţean Prahova, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Şcoala Generală Gura Vitioarei, în vederea obţinerii unor relaţii necesare soluţionării cauzei (în principal, se solicitau adresele incriminate ca fiind false în plângerile promovate de persoana vătămată), răspunsul fiind primit în luna iunie respectiv în luna octombrie 2009, s-au făcut demersuri în vederea audierii făptuitorului M.G. (în acest sens fiind procesul-verbal din 16 septembrie 2009).
La dosar se află şi o notă întocmită de procuror cuprinzând îndrumări date organelor poliţiei în vederea soluţionării cauzei.
Cu privire la stadiul soluţionării cauzei persoana vătămată a fost înştiinţată de procuror, la solicitarea sa, pe parcursul instrumentării cauzei (în acest sens fiind adresa emisă de Parchetul de pe lângă Judecătoria Vălenii de Munte la 22 octombrie 2009).
Persoana vătămată nu a promovat plângere vizând tergiversarea cercetărilor ce se efectuează în cauză (în acest sens fiind adresa din 29 octombrie 2009 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Vălenii de Munte).
Faţă de cele de mai sus, rezultă că nu se confirmă susţinerile persoanei vătămate formulate în sensul că i s-a îngrădit exercitarea dreptului la un proces echitabil şi accesul la justiţie de către magistratul procuror: s-a dat curs plângerilor sale ce fac în prezent obiectul cercetărilor într-un dosar penal al Parchetului de pe lângă Judecătoria Vălenii de Munte, magistratul procuror a exercitat o supraveghere efectivă a cercetărilor, durata procedurii fiind determinată în fiecare caz în parte de volumul lucrărilor efectuate şi complexitatea cauzei.
De altfel persoana vătămată nu a promovat plângere vizând durata excesivă a cercetărilor, astfel cum avea posibilitatea în temeiul dispoziţiilor art. 275 şi urm. C. proc. pen.
Plângerea petentei A.A.C. a fost respinsă ca neîntemeiată prin rezoluţia nr. 1379/II/2/2009 din data de 10 decembrie 2009 a procurorului general de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti.
Pentru a dispune astfel, procurorul general a reţinut următoarele:
În accepţiunea lui A.A.C., abuzul prin îngrădirea unor drepturi constă în neefectuarea cu celeritate a cercetărilor în cauze penale privind mai mulţi funcţionari publici.
Verificările efectuate de procuror au relevat că plângerile formulate de petiţionară au stat la baza formării mai multor dosare penale şi anume:
- Dosarul nr. 869/P/2009 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Vălenii de Munte, în care au fost efectuate cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prev. de art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP) şi art. 291 C. pen. faţă de M.G. - inspector şef şcolar în cadrul Inspectoratului Şcolar General al Judeţului Prahova şi secretarul de stat P.A.D. din cadrul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării;
- Dosarul cu nr. 976/P/2009 al aceleiaşi unităţi de parchet privind pe N.D. şi care, în calitate de funcţionar în cadrul instituţiei prefecturii, ar fi semnat o adresă cuprinzând aspecte nereale;
- Dosarul cu nr. 1343/P/2009 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Vălenii de Munte privind abuzuri ce ar fi fost comise de prefectul judeţului Prahova şi de inspectorul şcolar şef.
Toate cele trei dosare au fost conexate şi au fost supravegheate de procurorul I.O. - cercetat în dosarul a cărei soluţie o analizăm.
Verificarea cauzei a relevat că procurorul a procedat la audierea persoanei vătămate şi că au fost solicitate de către organele de poliţie relaţii de la instituţiile ce puteau oferi relaţii necesare soluţionării cauzei. În dosar, procurorul, cât şi organele de poliţie au deprins demersuri în vederea finalizării cauzei, iar unele întârzieri produse nu pot fi considerate imputate magistratului, ele datorându-se specificului procedurilor.
Persoana vătămată a fost încunoştinţată cu privire la stadiul cercetărilor în cauză.
Nu se poate, în niciun caz, considera că suntem în prezenţa intenţiei calificate, ca atitudine psihică necesară pentru a fi întrunite elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 247 C. pen.
Împotriva sentinţei, petenta a formulat prezentul recurs, criticând soluţia instanţei de fond ca fiind nelegală şi netemeinică, deoarece în mod greşit procurorul a dat soluţia de neîncepere a urmăririi penale.
Examinând legalitatea şi temeinicia soluţiei instanţei de fond, atât din punct de vedere al motivelor de recurs cât şi din oficiu, Înalta Curte constată critica formulată ca fiind nefondată, urmând a respinge ca nefondat recursul formulat, pentru următoarele considerente:
După cum reiese chiar din plângerea iniţială - Dosar 646/P/2009 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, practic, ceea ce o nemulţumeşte pe A.A.C. este împrejurarea că, în opinia sa, desfăşurarea cercetărilor nu se desfăşoară cu suficientă rapiditate.
Ori, aprecierea respectivă, pe care de altfel petenta are dreptul să o înfăţişeze, este una subiectivă, fiecare dosar penal având specificul său şi necesitând o durată mai mare sau mai mică a instrumentării sale, în funcţie de complexitatea acestuia.
După cum se poate constata, toate dosarele ce au fost ulterior conexate, nr. 4869/P/2009, nr. 976/P/2009 şi nr. 1343/P/2009 se află calendaristic în acelaşi an cu dosarul în care chiar procurorul care se ocupa de acestea este cercetat el însuşi, ceea ce denotă mai degrabă graba, iar nu celeritatea cu care petenta doreşte să i se soluţioneze plângerea.
În aceeaşi ordine de idei, după cum au reţinut şi organele de urmărire penală, nu există nici un fel de probă sau măcar un indiciu că procurorul de caz ar fi săvârşit infracţiunea prev. de art. 247 C. pen. sau orice altă infracţiune.
Mai mult chiar, trebuie subliniat că procurorul are libertatea de a administra orice probă legală, pertinentă, utilă şi concludentă cauzei.
Faţă de cele reţinute, Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge ca nefondat recursul petentei.
Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurenta va fi obligată la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiţionara A.A.C. împotriva Sentinţei penale nr. 21 din 18 februarie 2010 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Obligă recurenta petiţionară la plata sumei de 100 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 16 aprilie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 511/2010. Penal | ICCJ. Decizia nr. 55/2010. Penal. Plângere împotriva... → |
|---|
