ICCJ. Decizia nr. 170/2010. Penal

Decizii penale ICCJ 2010

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 170/2010

Dosar nr. 6919/121/2008

Şedinţa publică din 20 ianuarie 2010

Asupra recursului penal de faţă,

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Prin sentinţa penală nr. 321/ F din 15 iunie 2009 a Tribunalului Galaţi a condamnat pe inculpatul E.C.V. (fiul lui I. şi V.) la o pedeapsă de 20 (douăzeci) ani închisoare pentru comiterea infracţiunii de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. (1), (2) lit. b) şi (2)1 lit. a) C. proc. pen.

A condamnat pe acelaşi inculpat la o pedeapsă de 23 (douăzeci şi trei) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a lit. b) C. pen. pe o perioadă de 5 (cinci) ani după executarea pedepsei principale pentru săvârşirea infracţiunii de omor deosebit de grav prev. de art. 174 alin. (1) C. pen. în referire la art. 176 alin. (1) lit. b), d) C. pen.

În conformitate cu dispoziţiile art. 33 lit. a) - 34 lit. b) C. pen. a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 23 (douăzeci şi trei) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a lit. b) C. pen. pe o perioadă de 5 (cinci) ani după executarea pedepsei principale, sporită la 25 (douăzeci şi cinci) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o perioadă de 5 (cinci) ani după executarea pedepsei principale.

A condamnat pe inculpatul C.C. (fiul lui P. şi V.) la o pedeapsă de 20 (douăzeci) ani închisoare pentru comiterea infracţiunii de tâlhărie prev. de art. 211 alin. (1), (2) lit. b) şi (2) lit. a) C. pen.

În conformitate cu dispoziţiile art. 33 lit. a) - 34 lit. b) C. pen. a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 23 (douăzeci şi trei) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a lit. b) C. pen. pe o perioadă de 5 (cinci) ani după executarea pedepsei principale, sporită la 25 (douăzeci şi cinci) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a lit. b) C. pen. pe o perioadă de 5 (cinci) ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 71 C. pen. a aplicat inculpaţilor E.C.V. şi G.C. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

Conform art. 350 C. proc. pen. a menţinut starea de arest a celor 2 inculpaţi iar potrivit dispoziţiilor art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP) a dedus din pedeapsa aplicată perioada reţinerii şi arestării preventive începând cu 01 septembrie 2008 la zi pentru ambii inculpaţi.

În conformitate cu dispoziţiile art.14 C. proc. pen. coroborat cu art. 998 C. civ. a obligat inculpaţii E.C.V. şi C.C. în solidar să plătească părţilor civile T.M. suma de 9.000 lei cu titlu de despăgubiri materiale şi suma de 7.000 lei daune morale şi părţii civile V.G.E. suma de 5.000 lei daune materiale şi suma de 5.000 lei daune morale.

A obligat inculpaţii în solidar să plătească minorului P.I.C., o contribuţie periodică lunară cu titlu de pensie de întreţinere în cuantum de 400 lei, începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri şi până la majoratul acestuia, iar dacă se află în continuarea studiilor, până la vârsta de 26 ani.

Plata se va face reprezentantului legal al minorului, respectiv partea civilă V.G.E., mama minorului P.I.G.

Conform art. 118 lit. d) C. pen. a dispus confiscarea de la inculpaţii E.C.V. şi G.C. a sumei de 50 lei reprezentând contravaloarea găinilor sustrase de la partea civilă V.G.E., prejudiciu pe care partea civilă V.G.E. nu şi l-a recuperat şi nu s-a constituit parte civilă.

Conform art. 189 - 191 C. proc. pen. a obligat inculpaţii în solidar la plata sumei de 53.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Suma de 8.000 lei, reprezentând onorariul pentru avocatul desemnat din oficiu către Baroul Galaţi (faza de urmărire penală şi faza de judecată) va fi suportată din fondul M.J.

S-a reţinut că inculpaţii E.C.V. şi C.C., sunt prieteni, au vârsta de 19 ani şi sunt fără ocupaţie. Inculpatul C.C. locuieşte în municipiul Tecuci, cartier N.B., iar inculpatul E.C.V. locuieşte în comuna Drăguşeni, satul Drăguşeni, judeţul Galaţi. La mijlocul lunii august 2008, inculpatul E.C.V. a mers în vizită la mama sa D.V., ce locuieşte în mun. Tecuci, cartierul N.B., şi a rămas la aceasta pentru o perioadă mai lungă de timp (declaraţii inculpaţi filele 218-231; 238-25l). În zona cartierului N.B. din mun. Tecuci, respectiv la marginea de vest a cartierului îşi are sediul şi Baza de aprovizionare şi producţie aparţinând părţii vătămate SC U.C. SA - societate de construcţii civile. Baza de aprovizionare se întinde pe o suprafaţă de cca. 2 ha şi în interiorul ei sunt amplasate barăci metalice, depozite cu diferite materiale, iar în curtea societăţii sunt depozitate în aer liber, profile metalice, colaci de sârmă, fier beton, mijloace de transport, betoniere dezafectate, sortator de piatră, etc. Paza bazei de aprovizionare şi producţie, era asigurată de victimele T.N. şi P.I. Acesta din urmă şi concubina sa, martora V.G., locuiau de mai bine de 5 ani în sediul bazei SC U.C. SA Tecuci, într-o baracă situată în partea stângă faţă de intrarea în sediul societăţii. Baraca respectivă are mai multe camere, două dintre acestea erau folosite ca dormitor de către victimă şi concubina sa, iar în celelalte camere ale barăcii erau depozitate materiale de construcţii. (proces-verbal de cercetare la faţa locului şi planşe foto filele 5-72; declaraţii martori filele 173-179; 189-191)

În ziua de 30 august 2008, în jurul orelor 22,00, inculpatul E.C.V. s-a întâlnit prin cartier cu G.C. Neavând nici o sursă de venit, cei doi au hotărât să sustragă bunuri de la partea vătămată SC U.C. SA societate pe care ei o cunoşteau sub denumirea de M. Astfel cei doi s-au deplasat pe jos, pe drumul de piatră ce face legătura între cartierul N.B. şi sediul părţii vătămate. Aici, inculpaţii au pătruns în incinta societăţii prin escaladarea gardului şi au început să verifice curtea în vederea identificării unor materiale ce puteau fi sustrase. Astfel, au sesizat că în apropierea depozitului de balast al staţiei de betoane se află mai mulţi colaci din fier beton şi din fier striat, de diferite grosimi, precum şi alte materiale. De precizat că în acea seară era de pază victima T.N., iar victima P.I. se afla singur în baraca sa şi dormea, (proces verbal de cercetare la faţa locului şi planşe foto filele 5-72; decl. martore filele 173-179; 189-191; decl. inculpaţi filele 218-231; 238-251).

În continuare, inculpaţii au procedat la sustragerea de colaci din fier beton, pe care i-au aruncat peste gardul societăţii, în zona unde exista o ridicătură de pământ şi pe unde ei au pătruns în societate. În momentul când tocmai se pregăteau să ia un nou colac din fier beton, inculpaţii au observat-o pe victima T.N. Realizând că este paznicul societăţii, inculpaţii s-au aşezat lângă colac şi au stat nemişcaţi, în speranţa că nu vor fi observaţi. Însă, după foarte puţin timp, victima T.N. a sesizat prezenţa inculpaţilor şi s-a îndreptat către ei, introducând totodată mâna în buzunar pentru a scoate lanterna şi fluierul. Atunci, inculpaţii, care între timp remarcaseră că victima este o persoană corpolentă, au sărit asupra acesteia şi au început să o lovească puternic cu pumnii şi picioarele, peste tot corpul. Cei doi au lovit-o pe victimă în mod repetat şi cu intensitate deosebită, până când aceasta a căzut la pământ în stare de inconştienţă. După aceasta, inculpaţii au legat-o pe victimă, în zona gleznelor, cu nişte fâşii de tablă găsite în apropiere, apoi au târât-o şi au abandonat-o lângă staţia de betoane, zonă mai retrasă şi neiluminată, (proces verbal de cercetare la faţa locului şi planşe foto filele 5-72; rapoarte de constatare medico-legale filele 81-96; proces verbal de constatare tehnico-ştiinţifică traseologică filele 127-159; decl. inculpaţi filele 218-231; 238-251).

Între timp a ieşit din baraca sa şi victima P.I., trezită de ţipetele de ajutor ale colegului său şi de lătratul câinilor. Victima P.N., ce era îmbrăcată mai sumar, s-a oprit în zona barăcii şi a început să strige către inculpaţi să iasă la lumină. Însă, inculpaţii, ce se aflau încă în locul unde au agresat-o pe victima T.N., s-au aplecat şi au rămas nemişcaţi pentru a nu fi văzuţi. Totodată ei au stabilit ca inculpatul C.C. să distragă atenţia victimei P.I., iar inculpatul E.C.V. să o atace din spate. Astfel, după câteva secunde, inculpatul C.C. s-a ridicat în picioare şi s-a îndreptat către victima P.I., făcându-se remarcat. În acest timp, inculpatul E.C.V. s-a înarmat cu o lopată şi, deplasându-se pe aleea situată de-a lungul barăcii, s-a apropiat de victimă, prin spate, ajungând-o in dreptul celei de a doua uşi a barăcii. Profitând de faptul că victima P.I. avea atenţia îndreptată spre inculpatul C.C., inculpatul E.C.V. i-a aplicat acesteia o primă lovitură, în zona capului, cu partea metalică a lopeţii. Victima a căzut în interiorul barăcii cu capul spre perete şi picioarele spre uşă. Inculpatul E.C.V. a continuat să o lovească pe victimă cu coada lopeţii peste corp şi cap, iar inculpatul C.C. s-a aşezat pe ea şi a inceput să o lovească cu pumnii şi picioarele, până când aceasta a ajuns în stare de inconştienţă. Cei doi inculpaţi au abandonat-o şi pe această victima, după care au mers la coteţul de păsări, aparţinând victimei P.I. şi concubinei acesteia, coteţ situat în apropierea barăcii. Inculpaţii au luat 6 găini şi s-au îndreptat spre locul unde au lăsat colacii sustraşi, până în acel moment. Au rupt şi au abandonat capul păsărilor lângă gard, pe interior, au aruncat găinile peste gard. Apoi, au mai sustras încă doi colaci de fier beton, i-au aruncat peste gardul societăţii în acelaşi loc unde se aflau şi ceilalţi colaci sustraşi, după care au părăsit şi ei societatea prin escaladarea gardului. În vederea transportării bunurilor sustrase, respectiv 6 colaci din fier beton şi 6 găini, inculpat E.C.V. şi C.C. au mers imediat la locuinţa acestuia din urmă de unde au luat o căruţă tractată de un cal, aparţinând martorului R.A. De precizat că martorul este unchiul inculpatului C.C. şi locuieşte în aceeaşi curte cu acesta. Folosind acelaşi trăseu inculpaţii s-au întors în locul unde au lăsat colacii din fier beton şi găinile sustrase. Au încărcat împreună, în căruţă, bunurile sustrase şi au plecat în viteză spre locuinţa inculpatului C.C. Aici, inculpaţii au ascuns colacii din fier beton, lângă gardul ce desparte locuinţa inculpatului de cea a martorului I.I., sub o grămadă de iarbă şi coceni de porumb, iar găinile le-au dat martorei R.V., mama inculpatului C.C., pentru a le pregăti, fără a-i spune provenienţa lor. În jurul orelor 00,30 - 01,00, după ce au mâncat, inculpaţii s-au deplasat la barul L.D. SRL din cartierul N.B., cunoscut şi sub denumirea de P. Acolo inculpaţii au consumat băuturi alcoolice şi au jucat biliard până în jurul orelor 02,00-02.30, când s-au reîntors la locuinţa inculpatului C.C., unde au rămas peste noapte. Prezenţa inculpaţilor în bar a fost remarcată atât de martora P.I., administratorul barului, cât şi de martora C.E.P., barman de serviciu, întrucât aceştia nu obişnuiau să vină la bar şi mai ales pe timpul nopţii, (proces verbal de cercetare la faţa locului şi planşe foto filele 72; raport de constatare tehnico-ştiinţific traseologic filele 27-159; declaraţii martori filele 184; 189-196; declaraţii inculpaţi filele 218-231; 238-251; procese verbale de recunoaştere din planşe foto - filele 170-172).

A doua zi dimineaţă, inculpaţii au plecat să caute cumpărători pentru bunurile sustrase. Astfel, s-au întâlnit cu martorul P.V.H. şi, după ce i-au spus că au ceva de vânzare l-au rugat să le caute un cumpărător. La cererea martorului, inculpaţii i-au prezentat acestuia ce au de vânzare, respectiv l-au dus la domiciliul inculpatului C.C. şi i-au arătat colacii de sârmă ascunşi sub iarbă şi coceni, (declaraţii martor filele 185-188; declaraţii inculpaţi filele 218-231; 238-251).

În această perioadă de timp, mai precis la câteva ore după comiterea faptei, martora V.G., s-a reîntors de la serviciu şi, găsind-o pe victima P.I. în stare de inconştienţă, în locul unde fusese abandonată de inculpaţi, a sunat-o imediat pe martora P.G., sora victimei, şi i-a comunicat cele constatate. Ulterior, martora P.G. a chemat organele de poliţie şi ambulanţa. S-a încercat resuscitarea victimei P.I., însă în drum spre spital aceasta a decedat (declaraţii martori filele 173-179; 189-191; raport de constatare medico-legală filele 81-88).

În timpul efectuării cercetării la faţa locului, organele de urmărire penală au constatat următoarele: la aproximativ un metru faţă de intrarea în cele două camere folosite ca locuinţă de victima P.I., în curtea societăţii, pe trotuar, au fost găsite mai multe pene de pasăre de diferite culori; opus intrării locuinţei victimei este o altă intrare care face accesul în trei încăperi, uşă care a fost găsită in poziţia închis - asigurat, fără a prezenta urme de forţare; pe podeaua din beton a acestei intrări şi pe peretele situat faţă în faţă cu uşa de acces în hol s-au găsit mai multe pete de diferite forme şi dimensiuni, de culoare brun-roşcată; în faţa holului susmenţionat, pe trotuar, se află o pată cu dimensiunea de 50-40 cm de culoare brun-roşcat; au identificat în partea de S a curţii societăţii în dreptul unor separatoare de pietriş şi nisip, (în locul unde a fost târâtă şi abandonată victima T.N. de către inculpaţi) au identificat cadavrul acesteia, în poziţia decubit latero - vertebral dreapta; cadavrul avea picioarele legate în dreptul gleznelor cu o platbandă din tablă ruginită, oţelită; la aproximativ 15 metri faţă de locul unde a fost identificat cadaverul, au fost găsite două pete de substanţă de culoare brun-roşcat iar în apropierea acestora un fluier metalic de culoare albă de care era legată o cheie de lacăt şi mai multe monede; la baza gardului din partea de S-V a societăţii, prin interior, au fost găsite 5 capete de găină de culoare roşie şi un cap de găină de culoare neagră, pete de culoare brun-roşcat şi pene; la aproximativ 3 metri spre S de locul unde au fost găsite capetele de găină, la partea superioară a gardului din beton, s-au identificat urme de frecare cu rugină, iar în dreptul acestei urme, în exterior pe iarbă, s-a observat materie fecală de cal precum şi urme de copite de cal, respectiv urme de pneuri; examinându-se perimetrul din jurul gardului s-au observat pe drumul pietruit urme de pneuri şi potcoave de cal, cu direcţia din şi înspre cartierul B.; aceste urme sunt asemănătoare cu cele găsite lângă gardul societăţii; de asemenea, cu ocazia examinării locurilor unde au fost găsite cele două cadavre, a zonei de lângă gard unde au fost găsite penele de găină şi a traseelor dintre acestea, au fost identificate 10 fragmente urme având asemănări de ordin general atât din punct de vedere al formei geometrice cât şi al dimensiunilor, (proces verbal de cercetare la faţa locului şi planşe fotografice filele 5-72).

Cu ocazia cercetării la faţa locului nu a fost găsită lopata folosită de inculpaţi la agresarea victimei T.N., însă aceştia susţin că împreună cu bunurile sustrase au pus în căruţă şi această lopată, iar când au ajuns la locuinţa lui C.C. au constatat că nu mai au lopata şi au presupus că au pierdut-o pe drum întrucât au mers cu căruţa în mare viteză (decl. inculpaţi filele 218-231; 238-251).

Pe parcursul cercetărilor, martora R.V., mama inculpatului C.C., a indicat organelor de urmărire penală lângă gardul ce desparte locuinţa ei de cea a familiei I.I., o movilă de coceni de porumb sub care se afla un număr de 6 colaci din fier beton a câte 30 kg. fiecare. Cu această ocazie martora a predat organelor de urmărire penală, printre altele şi următoarele bunuri: cele 6 valuri de fier beton; două oale conţinând carne de pasăre fiartă şi prăjită; o pereche de adidaşi de culoare roşie, cu talpa plată şi model pe talpă cu 7 cerculeţe, marca A.; o pereche de pantaloni tip bermudă, bărbăteşti, (de culoare albastră cu dungi bleu pe lateral şi dungă albă cu bleu la spate, ce prezintă pete de culoare brun-roşcată şi particule de praf şi ulei; o pereche de blugi ce culoare albastră-gri, ce prezintă multiple urme de substanţă brun-roşcată şi care au aplicată pe bată o emblemă; o căruţă cu roţi din cauciuc şi oişte şi un cal de culoare roib. Căruţa şi calul au fost examinate criminalistic, după care au fost restituite martorei. De asemenea, în cursul cercetărilor s-a stabilit că, pantalonii din fâş şi adidaşii de culoare roşie aparţin inculpatului C.C. şi că acesta i-a purtat în momentul comiteri faptei, iar blugii aparţin inculpatului E.C.V., care i-a purtat în momentul comiterii faptei (proces verbal de predare şi planşe foto filele 106-114; proces-verbal de examinare criminalistica şi planşe foto filele 115-126; proces verbal la 102; declaraţii martori filele 192-196; declaraţii inculpaţi filele 218-231; 38-251).

Cu privire la colacii din fier beton şi carnea de pasăre găsite în locuinţa sa, martora R.V. a declarat că, respectivele bunuri au fost aduse în noaptea de 30 august 2008 cu căruţa tractată de un cal, de către inculpatul E.C., perioadă în care fiul ei, inculpatul C.C. era plecat la muncă, în particular, (decl. martoră filele 192-194).

Din raportul de constatare medico-legală rezultă că, moartea victimei T.N. a fost violentă; ea s-a datorat asfixiei mecanice prin comprimarea gâtului, la o persoană cu multiple fracturi costale, fracturi ale oaselor proprii nazale şi rupturi splenice pe fondul unei intoxicaţii acute etanofce.

Leziunile traumatice descrise au putut fi produse după cum urmează:

- leziunile de la nivelul gâtului au putut fi produse prin comprimare cu mijloace contondente;

- leziunile cranio-faciale şi fracturile costale au putut fi produse prin loviri active cu corpuri dure;

- echimoza de la nivelul gambei stângi a putut fi produsă prin comprimare cu un corp dur flexibil, posibil în cadrul imobilizării;

- zona excoriată de la nivelul regiunii dorso-lombare a putut fi produsă prin contact tangenţial cu un plan dur cu suprafaţă rugoasă;

- restul leziunilor descrise au fost produse prin lovire cu sau de corpuri dure.

Leziunile şi moartea pot data din data de 30 august 2008; între leziunile traumatice de la nivelul gâtului şi deces se stabileşte legătură directă şi necondiţionată de cauzalitate; sângele recoltat de la cadavru conţine etanol în concentraţie de 0,30 gr.%; sângele recoltat de la cadavru face parte din grupa sanguină A 2. (raport filele 89-94; 96)

Din raportul de constatare medico-legală rezultă că moartea victimei P.I. a fost violentă; ea s-a datorat anemiei acute prin hemoragie internă şi externă masivă, consecutivă unui politraumatism cu fractura oaselor craniului, multiple fracturi costale, fracturi ale oaselor membrelor, coloanei vertebrale şi rupturi plurivicretale, pe fondul unei intoxicaţii acute etanolice la o persoană cu tare cardiace.

Leziunile traumatice descrise au putut fi produse după cum urmează:

- leziunile cranio-faciale au putut fi produse intravitam prin loviri active cu corpuri dure.

- leziunile de la nivelul gâtului au putut fi produse intravitam prin comprimare cu mijloace contondente;

- cu excepţia fracturilor stemo-costale fără caracter vital, restul leziunilor au fost produse intravitam, mai probabil prin loviri active repetate cu corpuri dure, fără să fie exclusă posibilitatea producerii acestora prin comprimare între două planuri dure (de exemplu picior-sol).

Cu ocazia autopsiei au fost constatate fracturi sterno-costale fără caracter vital care au putut fi produse posibil prin comprimare între două planuri dure, în cadrul manevrelor de resuscitare cu masaj cardiac-extern şi nu au legătură cauzală cu decesul; prin aspect morfologic şi localizare leziunile de la nivelul membrului superior drept au caracteristicile unor leziuni de autoapărare pasivă (de exemplu acoperirea capului cu mâinile); leziunile şi moartea pot data din data de 30 august 2008; leziunile traumatice intravitam şi-au cumulat efectul în producerea morţii ele, în totalitate, concurând la producerea directă a decesului; sângele recoltat de la cadavru conţine etanol în concentraţie de 2,65 gr.%o; sângele recoltat de la cadavru face parte din grupa sanguină O 1. (raport filele BJ - 88; 95).

Din raportul de constatare tehnico-ştiinţifică biocriminalistică rezultă că, pe pantalonii din fâş de culoare bleu, ridicaţi de la inculpatul C.C., s-au pus în evidenţă urme de sânge uman ce aparţine grupei sanguine A 2; pe pantalonii din denim de culoare bleu cu alb ridicaţi de la inculpatul E.C. s-au pus în evidenţă urme de sânge uman care poate aparţine grupei sanguine O 1 au B 2; eşantionul de substanţă brun-roşcată în amestec cu fire de păr ridicate lin locul unde a fost găsit cadavrul victimei P.I. conţine sânge uman care aparţine grupei sanguine O 1 sau B 3; eşantionul de substanţă brun-roşcată ridicat din vecinătatea locului unde a fost găsit cadavrul victimei T.N. conţine sânge uman, dar cantitatea a fost insuficientă pentru stabilirea grupei sanguine. După cum rezultă din rapoartele de constatare medico-legală la care s-a făcut referire mai sus, victima T.N. avea grupa sanguină A 2, iar victima P.I. avea grupa sanguină O 1. (raport de constatare tehnico-ştiinţifică filele 160-169; rapoarte medico-legale filele 81-94).

Din raportul de constatare tehnico-ştiinţific traseologic rezultă că, urmele de încălţăminte descoperite la faţa locului şi fixate prin fotografiere metrică directă, au fost create de acelaşi gen de încălţăminte cu pantofii tip adidaşi de culoare roşie găsiţi la locuinţa inculpatului C.C. şi predaţi organelor de urmărire penală de către martora R.V.; urmele de pneuri descoperite la faţa locului şi fixate prin fotografiere au fost create de acelaşi gen de pneuri cu cele patru tipuri de pneuri existente la căruţa găsită la locuinţa inculpatului C.C., predată organelor de urmărire penală de către R.V.; urmele de potcoave de cal descoperite la faţa locului şi fixate prin fotografiere, datorită condiţiilor în care au fost create nu prezintă elemente caracteristice bine definitive, făcând imposibilă examinarea lor comparativă (raport de constatare tehnico-ştiinţific filele 127-159).

Cu ocazia prezentării unei planşe foto, martorele P.I. şi C.E.P. i-au recunoscut la poziţiile 1 şi 4 pe inculpaţii E.C.V. şi C.C. ca fiind persoanele care, în noaptea de 0/31 august 2008 au consumat băuturi alcoolice la barul L.D. SRL Tecuci, situat în cartierul N.B. (procese verbale şi planşă foto filele 70-172).

Situaţia de fapt, astfel cum a fost prezentată, este dovedită cu procesul-verbal de sesizare şi de cercetare la faţa locului şi planşe foto (filele 5-72 dosar urmărire penală), declaraţiile părţilor civile T.M. şi V.G.E. (filele 74-80 dosar urmărire penală) şi declaraţiile date în faţa instanţei la filele 50, 68 şi 105, raportul de constatare medico-legală privind pe victimele P.I. şi T.N. (filele 81-94 dosar urmărire penală), raportul de constatare tehnico-ştiinţific traseologic şi ordonanţa (filele 127-159 dosar urmărire penală), raportul de constatare tehnico-ştiinţific biocriminalistic şi ordonanţa (filele 160-169 dosar urmărire penală), procesele-verbale de recunoaştere după planşe foto şi planşă foto (filele 170-172 dosar urmărire penală), declaraţiile martorilor V.G., C.E.P., P.V.H., P.G., R.V., R.A., C.L. (filele 180-202 dosar urmărire penală), precum şi declaraţiile acestora ce au fost date în faţa instanţei de judecată la filele 50, 67, 68, 69, 70, 71, 72, 90, 105.

Fiind audiaţi în timpul urmăririi penale şi al judecăţii, inculpaţii E.C.V. şi C.C. au recunoscut săvârşirea infracţiunilor reţinute în sarcina lor, în modalitatea ce a fost reţinută în rechizitoriu.

II. Împotriva acestei sentinţe penale au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Galaţi şi inculpaţii E.C.V. şi C.C.

În dezvoltarea motivelor de apel procurorul a criticat sentinţa atacată sub următoarele aspecte:

- greşita confiscare în solidar de la inculpaţi a suinei de 50 de lei reprezentând contravaloarea găinilor sustrase;

- greşita rezolvare a laturii civile în sensul obligării la despăgubiri de la data rămânerii definitive a hotărârii în loc de data comiterii faptei precum şi în sensul obligării la plata unei contribuţii lunare de întreţinere până la terminarea studiilor şi nu până la împlinirea de către minorul P.I.C. a vârstei de 18 ani;

- greşita stabilire a cuantumului cheltuielilor de judecată şi a onorariului apărătorului din oficiu la 53.000 lei şi respectiv 8.000 lei, sume exagerat de mari şi tară acoperire în realitatea faptică.

La rândul lor inculpaţii E.C.V. şi C.C. au criticat sentinţa apelată sub aspectul cuantumului pedepselor aplicate solicitând reducerea acestora prin reţinerea de circumstanţe atenuante invocând în acest sens lipsa antecedentelor penale, vârsta şi comportamentul sincer de recunoaştere şi regret faţă de faptele comise.

Apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Galaţi şi de către inculpaţi sunt fondate si urmează a fi admise pentru următoarele considerente.

Examinând sentinţa supusă controlului judiciar prin prisma motivelor invocate dar şi din oficiu sub toate aspectele, în baza art. 371 alin. (2) C. proc. pen., Curtea constată că hotărârea de condamnare pronunţată de instanţa de fond este rezultatul unei corecte aprecieri a materialului probator administrat în cauză, în mod justificat reţinându-se situaţia de fapt, încadrarea juridică şi vinovăţia inculpaţilor E.C.V. şi C.C.

Cu toate acestea Curtea constată că hotărârea instanţei de fond este greşită sub următoarele aspecte:

1. Astfel în ceea ce priveşte latura civilă Curtea apreciază că dispoziţia de obligare a inculpaţilor în solidar la plata unei contribuţii periodice lunare cu titlu de pensie de întreţinere pentru minorul P.I.C. trebuia să curgă de la data de 30 august 2008 (data decesului victimei P.I.) şi nu de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare, cum a procedat instanţa de fond, pentru că în această situaţie prejudiciul nu este acoperit în întregime iar minorul este lipsit în mod nejustificat o perioadă îndelungată de suportul financiar la care avea dreptul de la părintele său de a cărui deces se fac vinovaţi cei doi inculpaţi.

Pe de altă parte, tot cu privire la stabilirea unei pensii de întreţinere pentru minorul P.I.C., Curtea constată ca instanţa de fond a stabilit eronat ca aceasta să fie datorată până la vârsta de 26 de ani, dacă acesta se află în continuarea studiilor, câtă vreme dreptul de a solicita o astfel de pensie după 18 ani aparţine copilului victimei care, devenind major şi dacă îşi continuă studiile, poate solicita pe calea unei acţiuni civile separate obligarea celor doi inculpaţi la continuarea plăţii unei pensii de întreţinere.

În consecinţă hotărârea apelată va fi modificată în sensul modificării dispoziţiei privind plata contribuţiei periodice pentru întreţinerea minorului P.I.C. în sensul că aceasta va fi plătită începând cu data de 30 august 2009 (data decesului victimei P.I.) şi până la majoratul minorului.

2. Şi în ceea ce priveşte dispoziţia de confiscare de la inculpaţi a sumei de 50 lei, reprezentând contravaloarea bunurilor sustrase de la partea vătămată V.G., Curtea constată că hotărârea instanţei de fond trebuie schimbată întrucât în mod greşit s-a dispus ca această confiscare să se facă în solidar de la ambii inculpaţi

Întrucât este vorba despre o măsură de siguranţă, care, potrivit art. 118 C. pen., se iau faţă de persoanele care au comis fapte prevăzute de legea penală, în scopul înlăturării unei stări de pericol şi a preîntâmpinării săvârşirii de infracţiuni, confiscarea trebuia dispusă în mod individual faţă de fiecare dintre cei doi inculpaţi.

Aşa fiind Curtea va modifica dispoziţiile privind confiscarea specială în sensul că, în baza art. 118 lit. e) C. pen., va dispune confiscarea de la fiecare dintre inculpaţii E.C.V. şi C.C. a sumelor de 25 lei pentru care partea vătămată V.G. nu s-a constituit parte civilă în cauză.

3. În sfârşit Curtea constată că şi cel de-al treilea motiv de apel invocat de procuror este fondat întrucât cuantumul cheltuielilor judiciare (53.000 lei) şi cel al onorariului apărătorilor din oficiu (8.000 lei) sunt nejustificat de ridicate, datorându-se probabil unei erori, urmând ca în rejudecare fiecare inculpat să fie obligat la plata sumei de 3.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, onorariul apărătorilor din oficiu urmând a fi stabilit la suma totală de 1400 lei.

Faţă de cele mai sus arătate Curtea va admite apelul declarat de procuror cât şi apelurile declarate de inculpaţi, întrucât sub unele aspecte motivele invocate de procuror le sunt favorabile şi inculpaţilor, sentinţa penală apelată urmând a fi modificată conform celor ce preced.

În ceea ce priveşte motivele de apel invocate de inculpaţii E.C.V. şi C.C., vizând reţinerea de circumstanţe atenuante şi reducerea pedepselor aplicate, Curtea constată că aceste sunt neîntemeiate.

Este adevărat că aspectele invocate de inculpaţi, ce se referă la vârsta, la lipsa antecedentelor penale şi la atitudinea sinceră de pe parcursul procesului, pot constitui circumstanţe atenuante însă în cauză există alte elemente care conduc la concluzia certă că reţinerea de circumstanţe atenuante faţă de inculpaţi este total inoportună.

Astfel este de netăgăduit că faptele comise de cei doi inculpaţi sunt de o gravitate extremă şi sunt totodată de natură să producă un impact extrem de puternic în rândul comunităţii astfel că aplicarea unor pedepse reduse, sub minimul special prevăzut de lege ar conduce la imposibilitatea atingerii de către pedeapsă a scopului preventiv educativ.

În plus modalitatea de săvârşire, violenţa de care au dat dovadă inculpaţii şi lipsa totală de respect pe care au manifestat-o aceştia faţă de viaţa a doi oameni, aducând astfel o atingere severă uneia dintre valorile sociale de o importanţă deosebită, ocrotită corespunzător de legea penală prin stabilirea unor sancţiuni aspre, ce pot ajunge chiar la detenţiunea pe viaţă, sunt tot atâtea elemente care denotă că inculpaţii prezintă o periculozitate socială extrem de ridicată, care face improprie reţinerea de circumstanţe atenuante.

Concluzionând Curtea apreciază că în cauză operaţiunea de individualizare a pedepselor realizată de instanţa de fond este judicioasă şi în deplină concordanţă cu criteriile generale de individualizare stabilite de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP) situaţie în care redozarea pedepselor aplicate celor doi inculpaţi nu se impune.

În ceea ce priveşte starea de arestare preventivă Curtea apreciază că această măsură este justificată în continuare, întrucât în cauză subzistă temeiurile care au condus la luarea ei, astfel că va menţine starea de arest a inculpaţilor E.C.V. şi C.C. şi va deduce totodată din pedeapsa aplicată acestora durata reţinerii şi arestării preventive de la 01 septembrie 2008 la zi.

Aşa fiind, prin Decizia penală nr. 97/ A din 23 octombrie 2009 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală, s-a decis admiterea apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Galaţi şi de inculpaţii: E.C.V. (fiul lui I. şi V.) şi C.C. (fiul lui P. şi V.) împotriva sentinţei penale nr. 321/ F din 15 iunie 2009, pronunţată de Tribunalul Galaţi în Dosarul nr. 6919/121/2008.

A desfiinţat în parte sentinţa penală nr. 321/ F din 15 iunie 2009 a Tribunalului Galaţi şi, în rejudecare:

A modificat dispoziţiile privind plata contribuţiei periodice pentru întreţinerea minorului P.I.C., în sensul că aceasta va fi plătită începând cu data de 30 august 2008 (data decesului victimei P.I.) până la majorat.

A modificat dispoziţiile privind confiscarea specială, în sensul că, în baza art. 11 lit. e) C. pen. a dispus confiscarea de la fiecare dintre inculpaţi a sumelor de câte 7 lei, pentru care nu s-a constituit parte civilă partea vătămată V.G.E.

A modificat dispoziţia privind plata cheltuielilor judiciare către stat şi onorariului pentru apărătorii desemnaţi din oficiu, în sensul că:

În baza art. 191 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., a obligat pe inculpaţii E.C.V. şi C.C. la plata sumelor de câte 3.000 lei fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Suma totală de 1400 lei, reprezentând onorariu pentru apărătorii desemnaţi din oficiu în faza urmăririi penale şi la judecata în fond va fi avansată din fondurile M.J.L.C. către Baroul Galaţi.

A menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate.

A menţinut măsura arestării preventive a inculpaţilor E.C.V. şi C.C. şi a dedus din pedepsele aplicate acestora durata reţinerii şi arestării preventive, începând cu data de 01 septembrie 2008 şi până la zi - 23 octombrie 2009.

Suma totală de 600 lei, reprezentând onorariu pentru apărătorul desemnat din oficiu la judecata în apel va fi virată din fondurile M.J.L.C., către Baroul Galaţi.

III. Împotriva acestei decizii penale a declarat recurs T.M. - mama concubinei victimei P.I., respectiv partea civilă V.G.E. - criticând-o ca netemeinică şi solicitând majorarea contribuţiei lunare stabilită în sarcina inculpaţilor nominalizaţi cu titlu de pensie de întreţinere în favoarea minorului P.I.C.

Examinând actele şi lucrările dosarului, Decizia recurată, din oficiu, Înalta Curte are în vedere că recursul de faţă a fostdeclarat de mama concubinei victimei P.I., numita V.G.E., care s-a constituit în faţa instanţei de fond ca parte civilă cu sumele de câte 5.000 lei daune materiale şi morale şi care este unica întreţinătoare a minorului P.I.C., rezultat din concubinajul său cu victima infracţiunii de omor deosebit de grav, defunctul P.I.

Or, din punct de vedere al persoanelor care pot face recurs se are în vedere că prin dispoziţiile art. 3852 C. proc. pen. combinat cu dispoziţiile art. 362 alin. (1) C. proc. pen. (ultimul text legal indicat fiind normă de trimitere pentru primul care constituie sediul materiei ce interesează) se statuează că acestea sunt:

„a) procurorul, în ce priveşte latura penală şi latura civilă.

b) inculpatul, în ce priveşte latura penală şi civilă.

c) partea vătămată, în ce priveşte latura penală şi civilă.

d) partea civilă şi partea responsabilă civilmente, în ce priveşte latura penală şi latura civilă.

e) martorul, expertul, interpretul şi apărătorul, în ce priveşte cheltuielile judiciare cuvenite acestora.

f) orice persoană ale cărei interese legitime au fost vătămate printr-o măsură sau printr-un act al instanţei."

Aşa fiind, pe calea unui silogism logico-juridic şi formal rezultă, fără echivoc, că recursul de faţă a fost promovat de o persoană ce nu se încadrează în nici una din ipostazele limitativ enumerate prin dispoziţiile legale imperative sus citate şi căreia în mod obiectiv legea procesual penală nu îi îngăduie în mod obiectiv abilitarea de a exercita calea de atac a recursului.

În consecinţă, recursul declarat de T.M. se priveşte a inadmisibil şi urmează a fi respins ca atare în temeiul dispoziţiilor art. 38515 pct. 1 lit. a) teza a II-a C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de T.M. împotriva Deciziei penale nr. 97/ A din 23 octombrie 2009 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală, privind pe intimaţii inculpaţi E.C.V. şi C.C.

Obligă recurenta la plata sumei de 650 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care sumele de câte 300 lei, reprezentând onorariile apărătorului desemnat din oficiu pentru intimaţii inculpaţi, se vor avansa din fondul M.J.L.C.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 20 ianuarie 2010.

← ICCJ. Decizia nr. 166/2010. Penal		ICCJ. Decizia nr. 175/2010. Penal →

ICCJ. Decizia nr. 170/2010. Penal

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 170/2010. Penal