ICCJ. Decizia nr. 2012/2010. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.2012/2010
Dosar nr. 3156/110/2009
Şedinţa publică din 21 mai 2010
Asupra recursului penal de faţă,
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 432/D/2009 din 15 decembrie 2009 pronunţată de Tribunalul Bacău, a fost condamnat inculpatul D.S., fiul lui V., la 8 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) şi b) C. pen. pentru comiterea infracţiunii prev. de art. 174 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 74 alin. (1) lit. c) şi art. 76 C. pen. S-a făcut şi aplicarea art. 71 alin. (2), art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.
S-a computat din pedeapsă arestarea preventivă de la 5 mai 2009 la zi.
Inculpatul a fost obligat la 1107,20 lei despăgubiri civile către Spitalul Judeţean de Urgenţă Bacău, la 100.000 lei despăgubiri civile către partea civilă I.C.C. şi la câte 176 lei lunar începând de la 21 aprilie 2009 până la majorat către partea civilă I.M.E.
Inculpatul a fost obligat şi la cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel, instanţa fondului a reţinut următoarele:
În seara de 12 aprilie 2009 în jurul orelor 19,00 - 20,00 inculpatul şi victima I.A. se aflau în apartamentul inculpatului. Între cei doi a izbucnit un conflict spontan, inculpatul fiind în stare de ebrietate. Acesta a aplicat victimei lovituri cu pumnii în zona capului şi a trântit-o de pereţi şi pardoseală.
Instanţa a arătat că loviturile au fost de mare intensitate şi după încetarea agresiunii inculpatul a ieşit din apartament lăsând victima în stare de inconştienţă. Ulterior victima a rămas în apartamentul inculpatului până la 13 aprilie 2009 când a fost transportată la Spitalul Judeţean Bacău unde la 21 aprilie 2009 victima I.A. a decedat. Potrivit concluziilor raportului de constatare medico-legală nr. 1108/2009 al S.M.L. Bacău moartea victimei a fost violentă şi s-a datorat hemoragiei şi contuziei cerebrale grave de intensitate maximă produse prin lovirea repetată a extremităţii cefalice cu mijloace şi obiecte contondente, urmate de proiectare de planuri dure. Leziunile meningo-cerebrale au fost de o gravitate majoră, evoluând nefavorabil în timp, ţinând cont şi de faptul că victima a fost internată în spital cu întârziere de 18-20 ore de la data producerii agresiunii. Victima a prezentat şi multiple leziuni corporale (echimoze, hematoame) asociat şi cu un traumatism toraco-abdominal cu fracturi costale.
Instanţa fondului a motivat că faptele inculpatului constituie infracţiunea de omor prev. de art. 174 alin. (1) C. pen.
S-a reţinut că inculpatul a lovit victima în mod repetat cu intensitate, în special în zona capului, ceea ce dovedeşte intenţia de suprima viaţa victimei.
În raport de această situaţie instanţa fondului a respins cererea inculpatului de schimbare a încadrării juridice dată faptei, în infracţiunea prev. de art. 183 C. pen.
S-a mai motivat că în raport de criteriile generale prev. de art. 172 C. pen. o pedeapsă de 8 ani închisoare este aptă să răspundă scopurilor prev. de art. 52 C. pen.
Prin Decizia penală nr. 36 din 23 martie 2010 Curtea de Apel Bacău a admis apelul părţii civile I.C.C. împotriva sentinţei penale, pe care a desfiinţat-o cu privire la greşita reţinere a circumstanţelor atenuante. A înlăturat aplicarea prevăzută. art. 74 alin. (1) lit. c) şi art. 76 C. pen. şi a majorat pedeapsa principală de la 8 la 12 ani închisoare. A menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei penale. A respins ca nefondat apelul inculpatului D.S.
Împotriva deciziei au declarat recurs inculpatul şi partea civilă I.C.C. care nu le-au motivat în termenul legal prevăzut de art. 38510 C. proc. pen.
În concluziile orale, inculpatul a cerut casarea deciziei în baza art. 3859 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen. referitor la individualizarea pedepsei şi menţinerea sentinţei instanţei de fond prin care a fost condamnat la 8 ani închisoare.
Motivul de casare invocat de inculpat poate fi examinat din oficiu potrivit art. 3859 alin. (3) C. proc. pen.
Recursurile inculpatului şi părţii civile nu sunt fondate.
Instanţa de fond a reţinut o stare de fapt corespunzătoare probelor administrate încadrarea juridică dată faptelor fiind corectă.
Pedeapsa stabilită de instanţa apelului este legală în raport de criteriile generale de individualizare prev. de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP)
În mod temeinic instanţa apelului a motivat că faţă de inculpat nu pot fi reţinute circumstanţe atenuante numai pentru că acesta a recunoscut fapta. În cauză au existat suficiente probe pentru a stabili autorul infracţiunii şi modalitatea prin care a fost săvârşită. Prin urmare, recunoaşterea faptelor de către inculpat nu reprezintă o contribuţie majoră la lămurirea împrejurărilor cauzei.
Faţă de modalitatea în care a comis faptele, marcate de o violenţă excesivă, trebuie reţinut că inculpatul prezintă un pericol grav pentru societate, iar scopul pedepsei nu putea fi realizat prin sancţiunea redusă aplicată de instanţa fondului.
Aşa fiind, Înalta Curte apreciază că pedeapsa aplicată de Curtea de Apel Bacău este mai potrivită pentru realizarea scopului prevăzut de art. 52 C. pen., recursul inculpatului fiind nefondat.
Examinând din oficiu cauza, Curtea constată că nu există alte motive care ar putea crea o situaţie mai favorabilă recurentului inculpat.
Referitor la recursul nemotivat al părţii civile, Curtea constată că nici acesta nu este fondat.
Despăgubirile acordate sunt în acord cu prevederile legale, latura civilă fiind corect soluţionată.
Nu există nici un caz de casare care ar putea fi luat în consideraţie din oficiu potrivit alin. (3) al art. 3859 C. proc. pen., în recursul părţii civile.
Aşa fiind, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursurile inculpatului şi părţii civile vor fi respinse ca nefondate.
Se va computa din pedeapsă durata arestării preventive, iar recurenţii vor fi obligaţi la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpatul D.S. şi de partea civilă I.C.C. împotriva Deciziei penale nr. 36 din 23 martie 2010 a Curţii de Apel Bacău, secţia penală, cauze minori şi familie.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, durata reţinerii de la 15 aprilie 2009 şi a arestării preventive de la 5 mai 2009, la 21 mai 2010.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 400 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul M.J.
Obligă recurenta parte civilă la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 21 mai 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1889/2010. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 3953/2010. Penal → |
|---|
